Ce este feedbackul , tipuri, exemple și importanța lui

Feedbackul este un instrument esențial pentru dezvoltarea angajaților și pentru construirea unei culturi organizaționale sănătoase. Cu toate acestea, mulți angajatori fie îl oferă prea rar, fie nu îl formulează într-un mod clar și constructiv. În plus, atunci când nu este gestionat corect, feedbackul poate genera anxietate în rândul angajaților și poate afecta performanța echipei.

De aceea, înțelegerea tipurilor de feedback, a modului în care acesta trebuie comunicat și a impactului său asupra motivației și performanței este esențială pentru orice lider. Descoperă în continuare o perspectivă practică și echilibrată despre cum să folosești feedbackul ca un instrument de creștere și motivație pentru echipa ta.

• Ce este feedbackul în comunicare: ce înseamnă feedback și cine ar trebui să-l ofere
• Importanța feedbackului și ce se întâmplă dacă acesta lipsește
• Tipuri de feedback: exemple
• Exemple de feedback pozitiv
• Metode de feedback: în scris sau verbal?
• Caracteristicile unui feedback constructiv
• Cum deosebești feedbackul de sfaturi sau păreri neavizate
• Totul despre feedback: cum să oferi un feedback realist, în mod eficient

Ce este feedbackul în comunicare: ce înseamnă feedback și cine ar trebui să-l ofere

Un instrument extrem de util în organizații, feedbackul este menit să furnizeze informații cu privire la performanța unei persoane, punctele sale forte și aspectele care necesită remedieri.

Totuși, pentru a avea rezultatele scontate, feedbackul trebuie să fie specific și orientat înspre acțiune sau comportament. Acesta nu descrie o persoană, ci activitatea acesteia, motiv pentru care un feedback punctual se va dovedi mult mai eficient decât unul general.

Totodată, feedbackul trebuie să fie constructiv și să se axeze pe identificarea unor soluții la problemele existente.

În comunicarea organizațională, atât angajații, cât și managerii ar trebui să primească feedback. O cultură deschisă înspre feedback va ajuta personalul să învețe să ofere, dar și să acorde feedback. Doar printr-o comunicare deschisă și punctuală, lucrurile se pot îmbunătăți și performanța poate fi atinsă.

Persoanele care lucrează în echipa de management sau liderii de proiect sunt îndreptățiți să acorde feedback angajaților. Aceștia pot oferi feedback referitor la performanța echipei și pot sugera îmbunătățiri în procesul de lucru sau în strategia generală a organizației. Totodată, este important ca și angajații să fie încurajați să ofere feedback managerilor, într-un mod deschis și sincer.

👉 Feedbackul nu trebuie oferit numai în momentul în care salariatul comite o greșeală, ci pe tot parcursul activității sale în companie. Acesta are menirea de a contribui la îmbunătățirea productivității și a calității muncii, dar și la sporirea creativității. Descoperă și alte metode prin care poti sa incurajezi creativitatea la locul de munca.         

Importanța feedbackului și ce se întâmplă dacă acesta lipsește

O comunicare optimă între manager și angajați contribuie la dezvoltarea unui mediu de lucru deschis și transparent, în care salariații se simt încurajați să-și exprime opiniile.

Oferit constant, feedbackul crește performanța și productivitatea angajaților. Acesta oferă informații critice care pot ajuta salariații să-și îmbunătățească performanța și să lucreze mai eficient, corectând erorile care împiedică îndeplinirea obiectivelor.

De asemenea, feedbackul are rolul de a oferi angajaților o perspectivă asupra modului în care sunt percepuți. Aceste aspecte conduc la creșterea motivației în muncă și a angajamentului față de companie.

Un alt beneficiu major al utilizării feedbackului îl constituie îmbunătățirea comunicării și soluționarea mai eficientă a problemelor. Prin oferirea și primirea de feedback, salariații pot construi relații de încredere, comunicându-și constant nevoile, ideile și problemele.

Acest instrument încurajează, totodată, dezvoltarea personală și profesională. Feedbackul contribuie la dezvoltarea abilităților și a cunoștințelor angajaților, prin identificarea punctelor forte și a celor care necesită remediere, dar și prin dezvoltarea unui plan de acțiune care să stimuleze performanța.

👉 Un angajat axat pe evoluție reprezintă un câștig major pentru companie. Rolul organizațiilor este acela de a facilita, prin toate mijloacele, o dezvoltare sănătoasă și continuă a salariaților săi. Te întrebi cum poți face și tu asta? Ei bine, Platforma Benefit este, spre exemplu, o modalitate facilă de a pune la dispoziția angajaților diferite programe de training și de formare profesională, pe lângă alte beneficii extrasalariale care să-i motiveze la muncă.

Nu în ultimul rând, feedbackul are puterea de a crește satisfacția la locul de munca. Atunci când angajații primesc feedback constructiv și specific, se simt apreciați și respectați, având oportunitatea de a-și urmări progresul și de a înțelege că eforturile sunt, în cele din urmă, recunoscute.

👉 Pe lângă un feedback constructiv, și acordarea de bonusuri și de recompense poate fi un factor motivator în echipă. Astfel, o comunicare deschisă și eficientă, evaluarea performanțelor și acordarea de feedback, alături de beneficiile extrasalariale precum cardul cultural Edenred sau alte forme de recunoaștere, n-ar trebui să lipsească din strategia businessului tău.

Ce se întâmplă când feedbackul lipsește din organizații?

Lipsa feedbackului poate avea consecințe negative asupra performanței angajaților și succesului organizației în ansamblu.

Atunci când feedbackul lipsește, angajații nu cunosc aspectele pe care ar trebui să le îmbunătățească, dar nici punctele forte din activitatea lor, lucru care le va influența simțitor performanța și motivația în muncă.

În plus, în lipsa feedbackului, salariații se pot simți neapreciați și ignorați, considerând că nu aduc suficientă valoare echipei din care fac parte, fapt care duce la un mediu de lucru tensionat și la creșterea conflictelor interne.

Cu alte cuvinte, absența feedbackului împiedică dezvoltarea profesională și personală a angajaților. Lipsa oportunităților de învățare și dezvoltare impactează performanța individuală și pe cea a organizației. Așadar, nu doar cariera salariaților este afectată, ci și succesul companiei, pentru care inovarea și îmbunătățirea proceselor sunt vitale.

Tipuri de feedback: exemple

Literatura de specialitate menționează existența a numeroase tipuri de feedback: evaluativ, cu rol de evaluare, prescriptiv, care oferă un sfat, descriptiv, feedback pozitiv sau negativ, dar și feedback constructiv sau feedback de 360 de grade.

Feedbackul evaluativ are ca scop evaluarea performanței sau a comportamentului unei persoane într-un anumit context. Pentru a nu fi perceput de către receptor drept critică sau atac la persoană, acesta ar trebui să fie specific, să includă exemple concrete și să se orienteze spre soluții.

În ceea ce privește feedbackul prescriptiv, acesta nu este orientat spre acțiuni trecute, ci mai degrabă spre a sugera angajaților idei specifice, care să-i ajute să-și îmbunătățească performanța viitoare. Fiindcă nu implică analiza unor activități desfășurate în trecut, acest tip de feedback poate fi considerat lipsit de substanță și asociat cu o serie de critici sau sugestii de a face lucrurile într-un anumit mod. Pentru a-și dovedi eficienta, feedbackul prescriptiv poate fi echilibrat cu feedback pozitiv și poate fi oferit într-un mod constructiv.

În același timp, feedbackul descriptiv este neutru și se concentrează pe fapte obiective, fără a oferi o evaluare subiectivă. Acesta observă comportamentul sau performanța unei persoane, fără a emite judecăți de valoare. Acest tip de feedback poate fi util pentru a oferi oamenilor o perspectivă obiectivă asupra comportamentului sau performanței lor, fără a fi jignitor sau demotivant.

Feedbackul pozitiv este destul de clar: reprezintă un tip de feedback ce recunoaște performanța unei persoane. Acest tip de feedback poate fi motivant și încurajator pentru angajatul care îl primește.

La polul opus, feedbackul negativ evidențiază performanța sau comportamentul care trebuie îmbunătățit. Deși poate fi dificil de primit, feedbackul negativ poate fi util în a ajuta salariații să-și identifice punctele slabe și să le corecteze.

O tipologie de feedback utilă în evaluarea personalului din organizații este feedbackul de 360 de grade. Acesta presupune ca angajatul să primească feedback de la diferite persoane din jurul său, inclusiv colegi de echipă, manageri, subordonați și clienți. Acest tip de feedback poate oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra performanței și comportamentului unei persoane.

Alegerea tipului de feedback potrivit depinde de contextul în care se oferă feedback, dar și de persoana evaluată.

Exemple de feedback pozitiv

Feedbackul pozitiv, atunci când este oferit corect și la momentul potrivit, are un impact semnificativ asupra motivației angajaților, încrederii în sine și nivelului de implicare. Mai jos sunt câteva exemple concrete de formulări pe care le poți folosi pentru a recunoaște meritele angajaților:

• „Apreciez modul în care ai gestionat proiectul X. Ai reușit să respecți toate termenele și să menții o comunicare excelentă cu echipa. Munca ta a fost esențială pentru succesul final.”

  → Acest tip de feedback este specific și subliniază impactul concret al acțiunii angajatului.

• „Prezentarea ta din ședința de ieri a fost clară, bine structurată și foarte convingătoare. A fost evident că te-ai pregătit temeinic.”

  → Recunoaște efortul depus și demonstrează că munca angajatului este observată și apreciată.

• „Vreau să-ți mulțumesc pentru disponibilitatea de a sprijini colegii noi în procesul de integrare. Ai dat dovadă de spirit de echipă și empatie.”

  → Subliniază comportamentele pozitive care contribuie la cultura organizațională.

• „Ai adus o idee foarte bună la ședința de strategie – a fost originală și ne-a ajutat să vedem lucrurile dintr-o altă perspectivă. Îți încurajez inițiativa.”

  → Încurajează gândirea critică și inițiativa, două calități valoroase într-un mediu profesional.

Metode de feedback: în scris sau verbal?

Indiferent de tipul de feedback oferit, cele mai uzuale modalități de feedback implică interacțiunea verbală sau pe cea scrisă. Ambele includ avantaje și dezavantaje și au roluri specifice în eficiența acestui instrument de comunicare.

Feedbackul verbal implică o discuție directă între două sau mai multe persoane. Acesta poate fi transmis într-un mod formal sau informal, într-o conversație individuală sau de grup. Este important ca informația comunicată să fie clară și precisă.

Feedbackul scris implică transmiterea informației prin intermediul unui e-mail sau al unui raport. Acesta poate fi util în situațiile în care trebuie să se păstreze o înregistrare a discuției sau dacă este necesară o analiză mai detaliată a problemei.

Comunicarea verbală oferă oportunitatea de a clarifica sau de a aprofunda anumite aspecte, crescând gradul de interacțiune între interlocutori și abordând problemele într-un mod personal și uman. Totuși, poate fi mai dificil de folosit, atunci când feedbackul oferit este de natură negativă.

Pe de altă parte, feedbackul scris permite un grad mare de detaliere și planificare, putând fi utilizat ulterior ca referință a progresului realizat. Totuși, gradul de distanțare emoțională este unul mult mai mare, pretându-se unei abordări mai formale.

Caracteristicile unui feedback constructiv

Pentru a-și atinge efectele scontate, feedbackul trebuie să fie constructiv, să analizeze acțiunea, nu persoana, și să ofere o soluție la eventualele probleme identificate. 

👉 Utilizat corect, feedbackul poate deveni un instrument extrem de folositor în motivarea personalului unei organizații, pe lângă tichetele de masa Edenred. În timp ce tichetele de masă oferă satisfacție imediată, feedbackul oferă recunoaștere, direcție și sprijin pe termen lung. Împreună, aceste două componente pot crea un mediu de lucru în care angajații se simt valorizați, înțeleși și încurajați să crească.

Un feedback constructiv este caracterizat prin:

• Claritate și specificitate: acest tip de feedback este clar și specific, astfel încât persoana care îl primește să înțeleagă exact ce trebuie să îmbunătățească sau care sunt elementele pozitive din activitatea sa;
• Orientarea spre fapte și comportamente: feedbackul constructiv se concentrează pe fapte și comportamente, nu pe personalitatea sau caracterul persoanei. Totodată, acesta nu judecă sau descurajează, ci motivează și îmbunătățește;
• Relevanță în raport cu subiectul analizat: acest tip de feedback este relevant și se concentrează pe aspecte care sunt importante pentru îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor;
• Acordarea în timp util: feedbackul constructiv este oferit la timp, astfel încât persoana care îl primește să poată să acționeze imediat, iar elementele evaluate să fie proaspete în memoria interlocutorului;
• Pozitivitate: feedbackul trebuie oferit într-o manieră pozitivă și încurajatoare, axată pe aspecte pozitive și pe soluții și sugestii constructive;
• Personalizare: feedbackul constructiv este personalizat și se adaptează stilului și nevoilor persoanei care îl primește.

Prin urmare, feedbackul constructiv este clar, specific, orientat spre fapte și comportamente, relevant, oferit la timp, pozitiv și personalizat. Aceste caracteristici ajută la îmbunătățirea performanței și a relațiilor în echipă.

👉 Și cardurile cadou pot contribui la îmbunătățirea performanței în echipă, oferind o formă tangibilă de recunoaștere a eforturilor și a rezultatelor obținute. Recompensele, fie ele simbolice sau semnificative, consolidează sentimentul de apreciere și loialitate față de companie.

Cum deosebești feedbackul de sfaturi sau păreri neavizate

Feedbackul este bazat pe informații obiective și analizează, în general, o acțiune sau o situație. Acesta trebuie să fie precis și concret, în timp ce sfaturile sau părerile neavizate pot căpăta o notă de subiectivism și generalitate. Deși este destul de dificil de evitat, subiectivismul nu ar trebui implicat în procesul de evaluare a unui angajat sau manager.

De asemenea, feedbackul este, de obicei, oferit într-un mod constructiv și respectuos, iar persoana care îl oferă are o înțelegere clară a impactului comportamentelor și acțiunilor pe care le observă. În schimb, sfaturile sau părerile neavizate pot fi oferite fără a fi cerute și pot fi influențate de prejudecăți sau opinii personale.

Totodată, un factor relevant în diferențierea feedbackului de păreri neavizate este calitatea sursei care oferă feedback. Dacă aceasta are cunoștințe și experiență în domeniul respectiv, oferind soluții punctuale, feedbackul poate fi luat în considerare și implementat.

Totul despre feedback: cum să oferi un feedback realist, în mod eficient

Am stabilit că feedbackul este o unealtă eficientă și chiar indispensabilă, atunci când vine vorba de evoluția personală și profesională. Acesta nu doar că îmbunătățește relațiile de muncă și performanța, dar are impact și asupra motivării personalului.

Acordând feedbackului importanța cuvenită, iată câțiva pași pe care îi poți urma pentru a oferi un feedback realist și eficient:

1. Fii clar și specific: concentrează-te pe comportamentele și acțiunile specifice, nu pe caracterul sau personalitatea angajatului sau a managerului. Fii obiectiv și oferă exemple concrete, care ilustrează comportamentul sau acțiunea care trebuie îmbunătățită!
2. Oferă un feedback constructiv: asigură-te că feedbackul tău este constructiv și încurajator. În loc să critici, oferă soluții constructive sau sugestii de îmbunătățire. În același timp, fii sincer și onest în feedbackul tău.
3. Alege cu atenție momentul împărtășirii feedbackului: selectează momentul oportun pentru a oferi feedback și asigură-te că persoana care primește feedback este pregătită și disponibilă pentru a discuta problema. Este important să alegi un moment în care persoana este într-o stare de spirit deschisă și nu se află sub presiunea unor termene limită.
4. Fii deschis la discuție: feedbackul trebuie să fie un proces bidirecțional. Încurajează persoana care primește feedback să-și expună punctul de vedere și să identifice posibile soluții.
5. Fii consecvent: feedbackul trebuie acordat în mod regulat. Asigură-te că oferi feedback în mod constant și nu doar atunci când apare o problemă.
6. Folosește un limbaj clar și respectuos: evită folosirea unui limbaj defensiv sau critic și asigură-te că feedbackul tău este înțeles și acceptat de către persoana care îl primește.

 👉 Vrei să afli cum să rămâi un lider eficient chiar și atunci când lucrurile nu merg conform planului? Feedbackul este esențial, dar adevăratul leadership se testează în momentele de criză. Intră pe platforme BIZTROClub de la Edenred, citește articolul nostru „Leadershipul in criza: cum sa conduci echipa in perioade dificile” și descoperă strategii clare pentru a-ți susține echipa, a lua decizii ferme și a menține încrederea, atunci când presiunea este la maximum.

Pozitivismul este un element esențial în procesul de feedback. Angajatul trebuie să înțeleagă faptul că nu este criticat sau mai puțin valoros, dacă i se oferă feedback, și că această acțiune este parte integrantă a procesului de dezvoltare profesională pe care compania o pune la dispoziția salariaților.

Surse foto: Shutterstock, Edenred