Employee well-being

• Ce înseamnă feedback și cine ar trebui să-l ofere
• Importanța feedback-ului și ce se întâmplă dacă acesta lipsește
• Ce tipuri de feedback poți să folosești
• Metode de feedback: în scris sau verbal?
• Caracteristicile unui feedback constructiv
• Cum deosebești feedback-ul de sfaturi sau păreri neavizate
• Totul despre feedback: cum să oferi un feedback realist, în mod eficient

Ce înseamnă feedback și cine ar trebui să-l ofere

Un instrument extrem de util în organizații, feedback-ul este menit să furnizeze informații cu privire la performanța unei persoane, punctele sale forte și aspectele care necesită remedieri.

Pentru a avea rezultatele scontate, feedback-ul trebuie să fie specific și orientat înspre acțiune sau comportament. Acesta nu descrie o persoană, ci activitatea acesteia, motiv pentru care un feedback punctual se va dovedi mult mai eficient decât unul general.

Totodată, feedback-ul trebuie să fie constructiv și să se axeze pe identificarea unor soluții la problemele existente.

În comunicarea organizațională, atât angajații, cât și mnagerii ar trebui să primească feedback. O cultură deschisă înspre feedback va ajuta personalul să învețe să ofere, dar și să acorde feedback. Doar printr-o comunicare deschisă și punctuală lucrurile se pot îmbunătăți și performanța poate fi atinsă.

Persoanele care lucrează în echipa de management sau liderii de proiect sunt îndreptățiți să acorde feedback angajaților. Aceștia pot oferi feedback referitor la performanța echipei și pot sugera îmbunătățiri în procesul de lucru sau în strategia generală a organizației.

Mai mult, feedback-ul nu trebuie oferit numai în momentul în care salariatul comite o greșeală, ci pe tot parcursul activității sale în companie.

Totodată, este important ca și angajații să fie încurajați să ofere feedback managerilor, într-un mod deschis și sincer. Acesta are menirea să contribuie la îmbunătățirea productivității și a calității muncii, la sporirea creativitatii, dar și la creșterea satisfacției angajaților, care vor fi determinați să rămână loiali companiei și să se implice activ în viața organizației.

Importanța feedback-ului și ce se întâmplă dacă acesta lipsește

O comunicare optimă între manager și angajați contribuie la dezvoltarea unui mediu de lucru deschis și transparent, în care salariații se simt încurajați să-și exprime opiniile.

Oferit constant, feedback-ul crește performanța și productivitatea angajaților. Acesta oferă informații critice care pot ajuta salariații să-și îmbunătățească performanța și să lucreze mai eficient, corectând erorile care împiedică îndeplinirea obiectivelor.

De asemenea, feedback-ul are rolul de a oferi angajaților o perspectivă asupra modului în care sunt percepuți. Aceste aspecte conduc la creșterea motivației în muncă și a angajamentului față de companie.

Un alt beneficiu major al utilizării feedback-ului îl constituie îmbunătățirea comunicării și soluționarea mai eficientă a problemelor. Prin oferirea și primirea de feedback, salariații pot construi relații de încredere, comunicându-și constant nevoile, ideile și problemele.

Acest instrument încurajează, totodată, dezvoltarea personală și profesională. Feedback-ul contribuie la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor angajaților, prin identificarea punctelor forte și a celor care necesită remediere, dar și prin dezvoltarea unui plan de acțiune care să stimuleze performanța.

Un angajat axat pe evoluție reprezintă un câștig major pentru companie. Rolul organizațiilor este acela de a facilita, prin toate mijloacele, o dezvoltare sănătoasă și continuă a salariaților săi. Platforma Benefit este, spre exemplu, o modalitate facilă de a pune la dispoziția angajaților diferite programe de training și de formare profesională, pe lângă alte beneficii extrasalariale care să-i motiveze în muncă.

Nu în ultimul rând, feedback-ul are puterea de a crește satisfacția la locul de munca. Atunci când angajații primesc feedback constructiv și specific, se simt apreciați și respectați, având oportunitatea de a-și urmări progresul și de a înțelege că eforturile sunt, în cele din urma, recunoscute.

Acordarea de bonusuri și recompense cu rol de factor motivator ar trebui să ia în considerare nevoia angajaților de a crește și de a se dezvolta. Astfel, o comunicare deschisă și eficientă, evaluarea performanțelor și acordarea de feedback, beneficiile extrasalariale precum cardul cultural sau alte forme de recunoaștere n-ar trebui să lipsească din strategia organizațională de motivare a forței de muncă.

Ce se întâmplă când feedback-ul lipsește din organizații?

Lipsa feedback-ului poate avea consecințe negative asupra performanței angajaților și succesului organizației în ansamblu.

Atunci când feedback-ul lipsește, angajații nu cunosc aspectele pe care ar trebui să le îmbunătățească, dar nici punctele forte din activitatea lor, lucru care le va influența simțitor performanța și motivația în muncă.

În plus, în lipsa feedback-ului, salariații se pot simți neapreciați și ignorați, considerând că nu aduc suficientă valoare echipei din care fac parte, fapt care duce la un mediu de lucru tensionat și la creșterea conflictelor interne.

Absența feedback-ului împiedică dezvoltarea profesională și personală a angajaților. Lipsa oportunităților de învățare și dezvoltare impactează performanța individuală și pe cea a organizației. Cu alte cuvinte, nu doar cariera salariaților este afectată, ci și succesul companiei, pentru care inovarea și îmbunătățirea proceselor sunt vitale.

Ce tipuri de feedback poți să folosești

Literatura de specialitate menționează existența a numeroase tipuri de feedback: evaluativ, cu rol de evaluare, prescriptiv, care oferă un sfat, descriptiv, feedback pozitiv sau negativ, dar și feedback constructiv sau feedback de 360 de grade.

Feedback-ul evaluativ are ca scop evaluarea performanței sau a comportamentului unei persoane într-un anumit context. Pentru a nu fi perceput de către receptor drept critică sau atac la persoană, acesta ar trebui să fie specific, să includă exemple concrete și să se orienteze spre soluții.

Feedback-ul prescriptiv nu este orientat spre acțiuni trecute, ci mai degrabă spre a sugera angajaților idei specifice, care să-i ajute să-și îmbunătățească performanța viitoare. Fiindcă nu implică analiza unor activități desfășurate în trecut, acest tip de feedback poate fi considerat lipsit de substanță și asociat cu o serie de critici sau sugestii de a face lucrurile într-un anumit mod.

Pentru a-și dovedi eficienta, feedback-ul prescriptiv poate fi echilibrat cu feedback pozitiv și poate fi oferit într-un mod constructiv.

Feedback-ul descriptiv este neutru și se concentrează pe fapte obiective, fără a oferi o evaluare subiectivă. Acesta observă comportamentul sau performanța unei persoane, fără a emite judecăți de valoare.

Feedback-ul de tip descriptiv poate fi util în a oferi oamenilor o perspectivă obiectivă asupra comportamentului sau performanței lor, fără a fi jignitor sau demotivant.

Feedback-ul pozitiv este un tip de feedback ce recunoaște performanța unei persoane. Acest tip de feedback poate fi motivant și încurajator pentru angajatul care îl primește.

La polul opus, feedback-ul negativ evidențiază performanța sau comportamentul care trebuie îmbunătățit. Deși poate fi dificil de primit, feedback-ul negativ poate fi util în a ajuta salariații să-și identifice punctele slabe și să le corecteze.

O tipologie de feedback utilă în evaluarea personalului din organizații este feedback-ul de 360 de grade. Acesta presupune ca angajatul să primească feedback de la diferite persoane din jurul său, inclusiv colegi de echipă, manageri, subordonați și clienți. Acest tip de feedback poate oferi o perspectivă cuprinzătoare asupra performanței și comportamentului unei persoane.

Alegerea tipului de feedback potrivit depinde de contextul specific în care se oferă feedback, dar și de persoana evaluată.

Metode de feedback: în scris sau verbal?

Cele mai uzuale modalități de feedback sunt cele care implică interacțiunea verbală sau pe cea scrisă. Ambele includ avantaje și dezavantaje și au roluri specifice în eficiența acestui instrument de comunicare.

Feedback-ul verbal implică o discuție directă între două sau mai multe persoane. Acesta poate fi transmis într-un mod formal sau informal, într-o conversație individuală sau de grup. Este important ca informația comunicată să fie clară și precisă.

Feedback-ul scris implică transmiterea informației prin intermediul unui e-mail sau al unui raport. Acesta poate fi util în situațiile în care trebuie să se păstreze o înregistrare a discuției sau dacă este necesară o analiză mai detaliată a problemei.

Comunicarea verbală oferă oportunitatea de a clarifica sau aprofunda anumite aspecte, crescând gradul de interacțiune între interlocutori și abordând problemele într-un mod personal și uman. Totuși, poate fi mai dificil de folosit, atunci când feedback-ul oferit este de natură negativă.

Pe de altă parte, feedback-ul scris permite un grad mare de detaliere și planificare, putând fi utilizat ulterior ca referință a progresul realizat. Totuși, gradul de distanțare emoțională este unul mult mai mare, pretându-se unei abordări mai formale.

Caracteristicile unui feedback constructiv

Pentru a-și atinge efectele scontate, feedback-ul trebuie să fie constructiv, să analizeze acțiunea, nu persoana, și să ofere o soluție la eventualele probleme identificate. Utilizat corect, feedback-ul poate deveni un instrument extrem de folositor în motivarea personalului unei organizații. Astfel, pe lângă beneficiile extrasalariale precum tichetele de masa ori cardurile cadou, angajații pot beneficia de instrumente valoroase de dezvoltare personală și profesională, prin evaluare și dezvoltare continuă.

Un feedback constructiv este caracterizat prin:

• Claritate și specificitate: acest tip de feedback este clar și specific, astfel încât persoana care îl primește să înțeleagă exact ce trebuie să îmbunătățească sau care sunt elementele pozitive din activitatea sa;
• Orientarea spre fapte și comportamente: feedback-ul constructiv se concentrează pe fapte și comportamente, nu pe personalitatea sau caracterul persoanei. Totodată, acesta nu judecă sau descurajează, ci motivează și îmbunătățește;
• Relevanță în raport cu subiectul analizat: acest tip de feedback este relevant și se concentrează pe aspecte care sunt importante pentru îndeplinirea obiectivelor și a sarcinilor;
• Acordarea în timp util: feedback-ul constructiv este oferit la timp, astfel încât persoana care îl primește să poată să acționeze imediat, iar elementele evaluate să fie proaspete în memoria interlocutorului;
• Pozitivitate: feedback-ul trebuie oferit într-o manieră pozitivă și încurajatoare, axată pe aspecte pozitive și pe soluții și sugestii constructive;
• Personalizare: feedback-ul constructiv este personalizat și se adaptează stilului și nevoilor persoanei care îl primește.

Prin urmare, feedback-ul constructiv este clar, specific, orientat spre fapte și comportamente, relevant, oferit la timp, pozitiv și personalizat. Aceste caracteristici ajută la îmbunătățirea performanței și a relațiilor în echipă.

Cum deosebești feedback-ul de sfaturi sau păreri neavizate

Feedback-ul este bazat pe informații obiective și analizează, în general, o acțiune sau o situație. Acesta trebuie să fie precis și concret, în timp ce sfaturile sau părerile neavizate pot căpăta o notă de subiectivism și generalitate. Deși este destul de dificil de evitat, subiectivismul nu ar trebui implicat în procesul de evaluare al unui angajat sau manager.

De asemenea, feedback-ul este, de obicei, oferit într-un mod constructiv și respectuos, iar persoana care îl oferă are o înțelegere clară a impactului comportamentelor și acțiunilor pe care le observă. În schimb, sfaturile sau părerile neavizate pot fi oferite fără a fi cerute și pot fi influențate de prejudecăți sau opinii personale.

Totodată, un factor relevant în diferențierea feedback-ului de păreri neavizate este calitatea sursei care oferă feedback. Dacă aceasta are cunoștințe și experiență în domeniul respectiv, oferind soluții punctuale, feedback-ul poate fi luat în considerare și implementat.

Totul despre feedback: cum să oferi un feedback realist, în mod eficient

Am stabilit că feedback-ul este o unealtă eficientă și chiar indispensabilă, atunci când vine vorba de evoluția personală și profesională. Acesta nu doar că îmbunătățește relațiile de muncă și performanța, dar are impact și asupra motivării personalului.

Acordând feedback-ului importanța cuvenită, iată câțiva pași pe care îi poți urma pentru a oferi un feedback realist și eficient:

1. Fii clar și specific: concentrează-te pe comportamentele și acțiunile specifice, nu pe caracterul sau personalitatea angajatului sau a managerului. Fii obiectiv și oferă exemple concrete care ilustrează comportamentul sau acțiunea care trebuie îmbunătățită!
2. Oferă un feedback constructiv: asigură-te că feedback-ul tău este constructiv și încurajator. În loc să critici, oferă soluții constructive sau sugestii de îmbunătățire. În același timp, fii sincer și onest în feedback-ul tău!
3. Alege cu atenție momentul împărtășirii feedback-ului: selectează momentul oportun pentru a oferi feedback și asigură-te că persoana care primește feedback este pregătită și disponibilă pentru a discuta problema. Este important să alegi un moment în care persoana este într-o stare de spirit deschisă și nu se află sub presiunea unor termene limită.
4. Fii deschis la discuție: feedback-ul trebuie să fie un proces bidirecțional. Încurajează persoana care primește feedback să-și expună punctul de vedere și să identifice posibile soluții!
5. Fii consecvent: feedback-ul trebuie acordat în mod regulat. Asigură-te că oferi feedback în mod constant și nu doar atunci când apare o problemă!
6. Folosește un limbaj clar și respectuos: evită folosirea unui limbaj defensiv sau critic și asigură-te că feedback-ul tău este înțeles și acceptat de către persoana care îl primește!

Pozitivismul este un element esențial în procesul de feedback. Angajatul trebuie să înțeleagă că nu este criticat sau mai puțin valoros, dacă i se oferă feedback, și că această acțiune este parte integrantă a procesului de dezvoltare profesională pe care compania o pune la dispoziția salariaților.

Sursă foto: Shutterstock

Cercetările au arătat că angajații sunt mai performanți atunci când primesc suport din partea managerilor, însă ajutorul nesolicitat și intruziv poate fi demoralizant și contraproductiv, conform studiului publicat în Harvard Business Review.

Mai jos, află ce este micromanagementul și cum îl poți identifica, ce efecte poate să aibă acesta asupra organizației și asupra angajaților, dar și cum poate un leader să-și susțină echipa, evitând să devină micromanager.

Ce este micromanagementul

Conform literaturii de specialitate, micromanagementul se referă la intervenția continuă a unui manager în activitățile angajaților, din dorința de a controla îndeaproape munca acestora, dar și parcursul organizației. De asemenea, atenția excesivă la detalii, lipsa încrederii acordate angajaților sau delegarea în mică măsură a sarcinilor se clasifică, deopotrivă, drept acțiuni specifice micromanagementului.

În general, managerii care adoptă acest stil de management tind să devină indispensabili. Aceștia se implică în fiecare proces de lucru și în rezolvarea fiecărei sarcini, chiar dacă angajații dovedesc pricepere și dețin expertiză.

Supervizarea excesivă a angajaților interferează cu dezvoltarea sănătoasă și firească a echipelor și a proceselor de lucru. De obicei, motivul care conduce la astfel de practici de micromanagement este teama de a pierde controlul. Totuși, consecințele acestui stil de conducere pot fi serioase și pot afecta organizația pe termen lung.

Micromanagement si macromanagement - care este diferența

Dacă micromanagementul este asociat cu supervizarea excesivă a muncii angajaților, macromanagementul are în vedere rolul strategic al unui manager în cadrul organizației. Acesta se focusează pe viziunea companiei pe termen lung, ia decizii strategice de dezvoltare, se ocupă de detalii administrative și are puterea de a inspira o anumită cultură organizațională.

Un macromanager are o viziune de ansamblu asupra companiei pe care o conduce, învestește angajații cu încredere și le oferă spațiu de a se dezvolta independent.

Cum identifici micromanagementul 

Practicile de micromanagement se identifică prin:

• Absența feedback-ului
  Un micromanager nu acceptă și nu solicită feedback-ul angajaților referitor la procesele de muncă, delegarea sarcinilor și alte aspecte legate de viața organizației. Pentru ca o companie să funcționeze într-un mod optim, procesul de feedback trebuie să fie bidirecțional, iar opinia angajaților luată în considerare și valorizată.
• Impunerea propriilor mijloace de abordare ale unei sarcini
  Dorința sa de control va determina micromanagerul să ignore abilitățile angajaților și modalitățile lor de lucru, suprimând astfel creativitatea salariaților. O dinamică de lucru sănătoasă și care să vină în ajutorul angajaților nu poate să conțină astfel de constrângeri, în special în situația în care echipa este experimentată și deține cunoștințele necesare pentru soluționarea cu succes a unei sarcini.
• Focusul cade pe proces, nu pe rezultat
  Dacă managerul se concentrează în permanență pe modul în care se desfășoară lucrurile, tinzând să controleze totul îndeaproape și neglijând rezultatul final, acesta practică un stil de micromanagement.
  Un manager care își investește angajații cu autoritate și se încrede în capacitatea acestora de a soluționa probleme, va delega sarcini și va menține focusul pe succesul de ansamblu al organizației.
• Atenție excesivă la detalii
  Deși atenția la detalii este o capacitate indispensabilă unui manager, acordată în exces, aceasta poate deveni sursa unui dezechilibru în relația cu salariații.
• Decizia finală aparține întotdeauna managerului
  Deși există decizii care ar putea fi luate la nivelul echipei sau al departamentului, micromanagerul va dori ca fiecare ultim cuvânt să-i aparțină și fiecare decizie minoră să treacă prin filtrul său. Astfel, acesta face tot posibilul să participe la fiecare întâlnire, să ia parte la fiecare eveniment și să nu lipsească din conversațiile purtate prin e-mail.
• Neîncrederea în angajați
  Micromanagerii consideră că dețin priceperea necesară pentru a îndeplini orice sarcină și nu le acordă angajaților încrederea necesară pentru a lucra independent și pentru a-și utiliza creativitatea.
• Refuzul de a delega
  Un manager care apelează la practici de micromanagement preferă să îndeplinească cât mai multe sarcini și evită delegarea acestora, tocmai din lipsa de încredere față de angajații săi. Totuși, fără a experimenta practic, angajaților le va fi imposibil să se dezvolte din punct de vedere profesional.
  Un manager care intenționează să obțină performanțe crescute la nivel de echipă trebuie să permită angajaților să preia sarcini pe care să le execute în mod autonom, intervenind prin feedback constructiv numai atunci când angajatul solicită sau activitatea a fost finalizată.

Efectele negative ale micromanagementului

Efectele negative pe care micromanagementul le poate produce influențează nu doar parcursul organizației, ci și percepția angajaților asupra locului de muncă.

Pe de o parte, un micromanager orientat înspre control și care se implică în proces mai mult decât în rezultat poate pierde din vedere aspecte cu rol strategic pentru organizație. Acestuia îi va lipsi viziunea de viitor și va găsi dificil să facă planuri pentru dezvoltarea companiei pe termen lung.

Totodată, micromanagementul împiedică formarea unui sistem de leadership puternic, iar aceste aspecte afectează, în timp, nu doar evoluția companiei, ci și profitabilitatea acesteia.

Pe de altă parte, efectele pe care micromanagementul le are asupra angajaților nu sunt de neglijat. Presiunea resimțită în urma dorinței permanente de control, dar și lipsa de autonomie în rezolvarea sarcinilor scade productivitatea, dar și creativitatea salariaților.

Demotivați de lipsa de încredere a superiorilor, angajații pot experimenta stimă de sine scăzută. Stresul prelungit la locul de muncă poate conduce angajații înspre burnout și scade simtitor productivitatea acestora.

Cum eviți să fii micromanager

Un manager are responsabilitatea de a se asigura că obiectivele companiei sunt îndeplinite și că organizația se îndreaptă spre succes. În același timp, acesta trebuie să-și susțină angajații, să le ofere oportunități profesionale și deschidere pentru a se dezvolta.

Dacă un manager constată că utilizează în abordarea sa practici de micromanagement, acest comportament ar trebui înlăturat. Managerul trebuie să-și evalueze acțiunile în raport cu angajații săi, încercând să se focuseze asupra activității de ansamblu a companiei.

Pe de altă parte, și echipa de lucru necesită o evaluare atentă în acest proces de identificare al tiparului de management utilizat. Dacă angajații dețin cunoștințe solide în domeniu, atunci managerul ar trebui să acorde o oarecare libertate, cu rolul de a stimula creativitatea și de a-i motiva pe salariați.

Pentru angajații fără experiență și care necesită îndrumare, un manager atent și disponibil să ofere suport este esențial. Din acest punct de vedere, până la un anumit punct, micromanagementul se poate dovedi util, dacă în procesul de învățare al angajaților managerul oferă sprijin, observă activitatea în detaliu, dă feedback amănunțit.

Totuși, din momentul în care angajatul reușește să acumuleze cunoștințe și să devină independent, nevoia de control și supraveghere permanentă ar trebui să dispară.

Sfaturi practice pentru a înlătura micromanagementul

Fiecare manager poate comite erori. Importantă este, însă, orientarea înspre soluționarea acestora. În studiul citat, autorii au desprins trei concluzii majore referitoare la evitarea micromanagementului:

1. intervenția managerului în activitățile angajaților ar trebui să aibă loc doar în momentul în care aceștia se confruntă cu o problemă fără soluție sau când aceștia cer ajutor;
2. managerul ar trebui să clarifice de la început că rolul său este acela de a oferi ajutor punctual, nu de a prelua întreaga responsabilitate a proiectului sau de a pune presiune pe angajați;
3. leaderul ar trebui să își cunoască echipa și să analizeze dacă se impune să ofere ajutor pe termen scurt sau dacă este necesară implicarea prelungită a acestuia pentru o situație mai solicitantă.

Dacă un manager constată că adoptă practici de micromanagement, ar trebui să se îndrepte înspre soluții concrete precum:

• Solicitarea și acceptarea feedback-ului de la angajați: în felul acesta, managerii vor reuși să înțeleagă care sunt punctele defectuoase din comunicarea cu salariații și la ce schimbări ar trebui să recurgă cât mai curând;
• Delegarea sarcinilor: fără a interveni în proces decât la cererea angajatului, managerii ar trebui să aibă capacitatea de a delega sarcini și de a se concentra pe rezultatul final. Pentru că ar putea fi un proces dificil la început, managerul poate începe cu delegarea unor sarcini mai puțin decisive pentru parcursul organizației sau pentru succesul unui proiect, evoluând mai apoi înspre a delega angajaților de încredere sarcini complexe și cu o mai mare însemnătate;
• Efectuarea unei planificări detaliate: având la dispoziție toate informațiile necesare referitoare la sarcinile care trebuie îndeplinite, termenele limită și responsabilii în grija cărora au ajuns respectivele activități, managerii pot obține o privire de ansamblu asupra proiectelor, fără a fi mereu tentați să verifice îndeaproape progresul fiecărui salariat;
• Organizarea unor întâlniri periodice care să analizeze progresul pe respectivul proiect: în cadrul unor astfel de sesiuni, se pot adresa problemele întâmpinate și se pot găsi soluții, verificându-se, în același timp, progresul fiecărui angajat;
• Motivarea corectă a angajaților: salariații pot fi demotivați de lipsa de încredere, de supervizarea excesivă sau nivelul crescut de stres provocat de micromanagement. Astfel, este esențial ca managerul să se asigure că aceștia sunt motivați corespunzător, prin intermediul unor beneficii extrasalariale corespunzătoare cu nevoile lor.

👉 Pentru a contrabalansa un mediu de lucru solicitant și pentru a menține un echilibru optim între viața personală și cea profesională a angajaților, oferă-le acestora cardul de vacanta Edenred.

Dacă angajații se confruntă cu practici de micromanagement sau lucrează într-un mediu stresant, sistemele de bonusare și recompensare sunt extrem de importante pentru retenția acestora în companie. Totodată, motivați corespunzător, angajații devin mai creativi, mai productivi și măresc deopotrivă șansele de succes ale organizației.

👉 Dacă îți dorești să te implici direct în procesul de dezvoltare al angajaților, include în pachetul de beneficii cardul cultural, care le permite achiziționarea de cursuri de limbi străine, evenimente cu rol recreativ, cărți și altele.

Stilul de management practicat în cadrul unei organizații influențează în mare măsură evoluția acesteia. Prin urmare, un manager echilibrat, care încearcă să corecteze eventualele comportamente toxice, reprezintă un plus nu doar pentru organizație, ci și pentru angajați, care vor fi motivați să se dezvolte și să rămână, pe termen lung, în cadrul companiei.

Sursă foto: Shutterstock

În ultimii ani, satisfacția în muncă a devenit un subiect extrem de relevant pentru angajați. Contextul pandemic a instituit o nouă ordine în materie de priorități și percepții față de muncă, iar salariații valorizează cu atât mai mult un mediu de lucru sănătos, care să le ofere satisfacție și care să-i ajute să-și atingă obiectivele de carieră.

Fericirea angajaților la locul de muncă influențează performanțele acestora și, implicit, rezultatele firmei. Prin urmare, pentru a reține resursele valoroase în organizație, companiile trebuie să identifice modalități de motivare a personalului și de creștere a ratei de satisfacție.

Motivația și satisfacția în muncă - ce presupune fericirea la locul de muncă

Fericirea și starea de bine sunt aspecte luate în considerare cu seriozitate, de către angajatul modern. Acesta își dorește un echilibru între viața profesională și cea personală, dar și un mediu de lucru motivant, care să-i stimuleze creativitatea și să-i permită să se dezvolte și să evolueze în permanență.

Deși prevederile contractului individual de munca și, implicit, obligațiile care decurg din acesta trebuie respectate întocmai, angajații caută un mediu caracterizat de flexibilitate și centrat nu doar pe obiectivele companiei, ci și pe nevoile salariaților.

Motivația și satisfacția în muncă sunt printre cei mai importanți factori care generează fericirea și împlinirea angajaților. Motivați corespunzător, aceștia își vor putea concentra eforturile pe îndeplinirea obiectivelor organizaționale, aducând contribuții semnificative la succesul unei afaceri.

Cum poate angajatorul să contribuie la fericirea angajaților - factori care influențează satisfacția în muncă

Există o serie de factori care influențează satisfacția în muncă și care pot crește nivelul de angajament al salariaților față de compania din care fac parte. Mediul de lucru sau beneficiile extrasalariale oferite angajaților sunt aspecte care contribuie la motivarea forței de muncă. Totodată, acțiunile menite să crească satisfacția în muncă a angajaților contribuie activ la crearea unui brand de angajator puternic, capabil să atragă forță de muncă talentată și valoroasă.

Satisfacția în muncă poate fi determinată de recunoașterea pe care un angajat o primește, de activitatea propriu-zisă pe care o desfășoară sau de gradul de responsabilitate pe care îl are. Pe de altă parte, o serie de factori motivatori pot contribui la implicarea acestuia în viața organizației sau la creșterea nivelului său de mulțumire.

Acești factori care influențează satisfacția în muncă sunt aplicabili oricărei companii, indiferent de dimensiune sau domeniu de activitate. Totodată, programele de motivare și de recompensare a angajaților trebuie incluse în obiectivele oricărei firme care își dorește performanță și care tinde să evite fluctuațiile de personal. Adaptate în funcție de nevoile salariaților și de posibilitățile financiare ale angajatorului, astfel de inițiative reprezintă investiții pe termen lung.

Care sunt cei mai importanți factori motivatori pentru angajați?

Odată cu trecerea timpului și cu evoluția înregistrată pe piața muncii, nevoile angajaților se schimbă. După cum afirmam, salariatul modern este în căutarea unui mediu de lucru sigur, dar flexibil, care să-i permită o evoluție constantă, dar și menținerea unui echilibru între viața personală și cea profesională. Companiile pot interveni în acest sens, cu pachete de beneficii adaptate nevoilor multiple ale salariaților, ținând cont de o serie de factori motivatori cu adevărat relevanți pentru forța de muncă din prezent.

• Climatul organizațional ca factor motivator

Un climat organizațional sănătos este unul dintre acei factori care influențează satisfacția în muncă pe termen lung. Izvorât dintr-o cultură organizațională solidă, climatul definește toate raporturile de muncă și felul în care decurge orice colaborare la nivel intern.

Activitățile care setează cadrul unui climat organizațional plăcut includ selecția angajaților și potrivirea acestora cu postul ocupat, cultura organizațională existentă, acțiunile de recompensare corespunzătoare, investiția în programe de dezvoltare personală și profesională, dar și o comunicare constantă, prin oferirea de feedback constructiv.

Învățarea la locul de muncă se află printre principalele interese ale angajatului modern. Mai mult, investiția în programe de dezvoltare nu va contribui numai la evoluția în plan personal a angajatului, ci va aduce beneficii și companiei angajatoare.

▶️ Pentru a crea un climat organizațional favorabil, orientat spre dezvoltarea angajaților, companiile pot lua în considerare oferirea unui card cultural, care să permită accesul la diferite cursuri de limbă străină, achiziționarea de cărți și alte facilități cu caracter cultural.

• Beneficii extrasalariale

În rândul factorilor care influențează satisfacția în muncă intră și pachetul de beneficii extrasalariale pe care angajatorul decide să-l acorde pentru a-și recompensa angajații. Printre acestea se numără tichetele de masă, asigurările de sănătate, programul de lucru flexibil sau munca în regim hibrid.

Totodată, la aceste beneficii se pot adăuga recompense bazate pe performanța individuală a fiecărui angajat. Menite să motiveze salariații, recompensele de acest tip se acordă în urma unor evaluări anuale, la finalul unui proiect important sau în momentul atingerii unor obiective semnificative pentru companie.

De asemenea, pentru a crește gradul de satisfacție și pentru a acoperi nevoile diverse ale tuturor angajaților, organizațiile iau în considerare oferirea unor pachete de beneficii flexibile. Cu alte cuvinte, salariații își pot alege beneficiile (abonamente la săli de fitness, activități recreative și multe altele) de care doresc să se bucure, în limita unui buget prestabilit.

• Alte activități interne menite să crească satisfacția în muncă

Luând în calcul nevoile angajatului modern, companiile pot institui o serie de practici care să crească atașamentul angajaților față de organizația angajatoare. În acest sens, se pot organiza o serie de activități la nivel intern, cu rolul de a implica salariații în alte acțiuni, față de cele obișnuite.

Training-urile pe diverse teme de interes, întâlnirile informale care să suplinească nevoia de relaționare și socializare sau acțiunile de voluntariat sunt doar câteva exemple de activități organizate în afara muncii și care pot oferi angajaților sentimentul de utilitate, crescând implicarea acestora în viața organizației.

Resursa umană este un factor decisiv, atunci când vine vorba de succesul unei companii. Motivația acesteia și satisfacția în muncă vor crește nivelul de implicare și de performanță. În plus, atașamentul față de organizație și un grad înalt de mulțumire împiedică, de cele mai multe ori, fluctuația de personal. Reținând resursele valoroase în companie și asigurând un mediu propice, pentru ca acestea să se dezvolte și să lucreze cu dedicare, se creează premisele unui trend ascendent pentru angajator.

Pentru moment sau pe termen scurt, un salariu ofertant poate să motiveze angajații, însă un climat organizațional sănătos și o cultură atentă la nevoile multiple ale salariaților pot susține o rată crescută de satisfacție în muncă pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Cea mai tânără forță de muncă de pe piață este reprezentată de angajații din generația Z. Aceasta este alcătuită din persoanele născute după 1995. Generația Z vine cu cerințe și priorități diferite față de cele ale predecesorilor săi în ceea ce privește munca, iar angajatorii trebuie să se adapteze și să răspundă în consecință.

În anul 2020, datele furnizate de către Institutul Naţional de Statistică arătau că între anii 1995 și 2010 s-au născut peste 3,6 milioane de persoane, reprezentând generația Z. Odată cu pătrunderea acestei generații în câmpul muncii, perspectivele s-au schimbat.

Pentru a atrage tinere talente în interiorul companiei, dar și pentru a le menține motivate și eficiente, organizațiile trebuie să-și adapteze sistemul de recompense, dar și strategia managerială, în funcție de aspirațiile, obiceiurile și credințele acestei generații.

Cum se comportă angajații din generația Z pe piața muncii?

Angajații din generația Z își doresc flexibilitate și sunt concentrați pe construirea unei cariere de succes. Deși la început de carieră acordă importanță salariului, generația Z pune preț pe beneficii extrasalariale și pe alți factori implementați de companii.

Un studiu realizat de EY România arată că angajații noii generații pun accent pe stabilitatea locului de muncă, dar și pe oportunitățile de învățare și avansarea în carieră. Mai mult decât atât, comunicarea transparentă și sesiunile de feedback sunt valoroase pentru salariați, care doresc să își eficientizeze munca pentru a face progrese în carieră.

Un alt element esențial care definește comportamentul generației Z pe piața muncii se referă la echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Deși sunt motivați să evolueze și își doresc să acumuleze cunoștințe noi în mod constant, salariații prețuiesc în egală măsură timpul petrecut cu familia sau cu prietenii și accesul la activități care îi pasionează, îi destind sau le aduc bucurie.

Totodată, angajații din generația Z sunt motivați să rămână pe termen lung într-o companie dacă aceasta are un leadership puternic și stabilește premisele unui grad mare de încredere în conducerea organizației. Cu alte cuvinte, tinerii salariați preferă o conducere de încredere, transparentă și preocupată de interesele și nevoile angajaților.

Generația Z s-a născut și a crescut într-o eră digitalizată, cu un progres tehnologic în plină ascensiune. Prin urmare, tehnologia și impactul acesteia pe piața muncii nu îi sperie pe angajații acestei generații, adaptându-se ușor schimbărilor și proceselor care implică uzul tehnologiei.

Pe de altă parte, generația Z a înțeles că un mediu de lucru sănătos este un avantaj major al unui loc de muncă. Sănătatea fizică și psihică primează pentru angajații din generația Z, care preferă un mediu de lucru lipsit de stres.

Cum poți motiva eficient angajații din generația Z?

Retenția angajaților valoroși ar trebui să preocupe orice angajator care își dorește o companie prosperă și de succes. Pentru a se alinia la valorile angajaților din generația Z, organizațiile trebuie să-și adapteze strategia și sistemul de beneficii, astfel încât să reușească să-i motiveze corespunzător.

Cunoașterea obiceiurilor acestei noi generații care a pătruns pe piața muncii este o componentă importantă a planului de recompensare și motivare. Generația Z vine cu un set de reguli noi în ceea ce privește prioritățile și perspectivele asupra muncii, iar companiile trebuie să acționeze în consecință.

Ce beneficii poți să oferi angajaților din generația Z?

Angajații din generația Z își doresc stabilitate, dar și flexibilitate, pun preț pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională, dar totodată, pe dezvoltarea unor noi abilități și pe învățarea continuă. Prin urmare, beneficiile extrasalariale pot deveni un factor motivator important pentru această categorie de angajați, dacă sunt adaptate nevoilor acestora.

Asigurarea de sănătate este un exemplu relevant de beneficiu pe care angajații din generația Z îl pot primi, mai ales dacă aceasta include facilități din domeniul sănătății fizice, dar și psihice. Totuși, beneficiile clasice precum bonurile de masă sau asigurările de sănătate s-ar putea să nu-i motiveze îndeajuns pe angajați, care apreciază flexibilitatea și caută oportunități de evoluție.

Un program de muncă flexibil, posibilitatea de a lucra în regim hibrid, dar și diversitatea în materie de proiecte și oportunități pot fi pe placul angajaților din generația Z. Totodată, salariații tineri apreciază pachetele de beneficii flexibile, care să le permită să-și aleagă facilitățile în funcție de nevoi. În astfel de cazuri, angajatorul pune la dispoziția salariaților o sumă fixă pe care aceștia decid să o folosească după bunul plac.

👉 Alege cardul cultural ca beneficiu flexibil și permite angajaților să-și achiziționeze bilete la spectacole, concerte sau festivaluri, cursuri de limbi străine, muzică, teatru, dans și multe alte activități recreative şi distractive.

Extrem de apreciate de către angajații tineri sunt și oportunitățile de învățare și dezvoltare. Prin urmare, companiile trebuie să creeze mediul propice pentru salariați să evolueze constant, organizând diferite workshopuri tematice, dar și traininguri pe diverse domenii de activitate.

Un angajat în continuă evoluție reprezintă o investiție pe termen lung pentru companie, care va beneficia de cunoștințele și priceperile acestuia. Ba mai mult, recompensat și motivat corect, acesta nu își va dori să plece, atașându-se cu atât mai mult de organizație și de mediul sănătos de lucru pe care aceasta îl oferă.

Deși munca le ocupă o mare parte a timpului, salariații își doresc să se îngrijească în egală măsură de latura personală a vieții lor, fie că aceasta presupune conectarea cu familia sau prietenii, pasiuni sau alte tipuri de activități.

Deși planul personal nu reprezintă grija angajatorului, companiile pot facilita acest echilibru dintre viața personală și cea profesională, printr-o serie de beneficii și acțiuni care să susțină angajații. Orele suplimentare ar trebui solicitate numai în situații excepționale și recompensate în consecință, iar organizarea concediilor de odihna ar trebui să devină o prioritate, astfel încât fiecare angajat să se poată bucura de timpul liber atunci când dorește, fără a perturba activitatea departamentului sau a echipei.

👉 Pentru a demonstra angajaților că nevoile și prioritățile lor sunt luate în calcul, oferă-le un card de vacanta, susținându-i să-și planifice un concediu pe teritoriul țării și să se bucure de timpul liber.

Pe de altă parte, angajații mulțumiți de viața lor profesională și personală vor fi mai productivi și mai motivați să muncească și să ducă la îndeplinire obiectivele de echipă și organizaționale.

Astfel, comportamentul angajaților din generația Z poate impune câteva schimbări la nivel de organizație, iar adaptarea este esențială în cazul managerilor care își doresc să mențină un nivel de motivație crescut în cazul personalului tânăr. Crearea unui brand de angajator puternic este esențială nu doar pentru a asigura retenția de personal, ci și pentru a atrage talente noi și valoroase în cadrul companiei.

Deși așteptările angajaților au crescut în ceea ce-i privește pe angajatori, generația Z deține calități importante care pot contribui la succesul și evoluția unei organizații, de la capacitățile digitale până la abilitățile de comunicare, adaptare și învățare. Astfel, tânăra generație reprezintă o resursă valoroasă în interiorul unei companii, care merită motivată și susținută în consecință.

Sursă foto: Shutterstock

Deadline-uri depășite, putere mică de concentrare, livrabile de slabă calitate, conflicte între membrii echipei și răbufniri nervoase în ședințe. Dacă identifici cel puțin câteva dintre atributele de mai sus în rândul echipei pe care o conduci, atunci trebuie să știi că cel puțin unul dintre membrii acesteia este afectat de stresul la locul de muncă.

Stresul este acea reacție adversă (fizică și psihică), apărută în urma unor presiuni excesive ori a altor tipuri de cerințe/necesități care îi sunt impuse persoanei și pe care aceasta nu este capabilă să le îndeplinească. Este posibil ca acesta să fi fost provocat și de factori externi (cum ar fi un divorț sau problemele financiare), dar, atât timp cât persoana afectată nu se poate detașa atunci când lucrează, performanțele profesionale și contribuția adusă la bunăstarea echipei pot fi serios afectate.  

Înainte de a identifica cele mai bune soluții pentru a putea gestiona stresul la locul de muncă, trebuie să înțelegem foarte clar cu ce avem de-a face.   
●    Tipuri de stres
●    Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă
●    Epuizarea la locul de muncă 

Tipuri de stres

Cele mai recente cercetări în domeniul psihologiei au arătat că stresul nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde, însă, foarte mult de nivelul acestuia, cum este perceput de fiecare persoană în parte și de punctul până la care îl lăsăm să pună stăpânire pe mintea și corpul nostru.   

O anumită doză de stres poate întări sistemul imunitar, îmbunătăți memoria și performanțele cognitive și chiar perfecționa procesul de luare a deciziilor. Însă, atunci când aceasta depășește pragul de toleranță (diferit de la persoană la persoană), el devine un factor extrem de nociv. Iată care sunt principalele tipuri de stres:  
1.    Stresul acut - cunoscut și sub denumirea de „stres cotidian”, stresul acut este cea mai frecventă formă de stres și este provocat de cerințele și presiunile din prezent și din viitorul apropiat. Deși cu toții ne confruntăm cu el și, de cele mai multe ori, îl ducem pe picioare fără probleme, chiar și acest tip de stres poate deveni epuizant, atunci când ne depășește limitele de suportabilitate sau când se suprapune peste perioade epuizante și din punct de vedere fizic (lipsă de somn, activitate intensă, prea multe de rezolvat într-un timp prea scurt etc.). Atunci când este provocat de evenimente traumatice (decesul cuiva drag, o despărțire dureroasă, pierderea veniturilor etc.), acesta poate dezvolta probleme psihologice care cer intervenție specializată.
2.    Stresul acut episodic - este definiția stresului transformat în stil de viață, ceea ce se traduce prin eșec după eșec: nu ajungi niciodată (sau nu reușești să predai proiectele) la timp, uiți mult, nu te poți concentra sau organiza, ești mereu iritat(ă). Iar asta se întâmplă, de cele mai multe ori, din cauza unui stil de viață nesănătos (mâncat ce, când și pe unde apuci, puține ore de somn, consum excesiv de substanțe nocive - tutun, alcool etc.), a îngrijorărilor excesive din și pentru orice și a expunerii excesive la situații stresante, fără ca acestea să fie alternate cu perioade plăcute, de relaxare.     
3.    Stresul cronic - este cea mai gravă formă de stres, fiind asociat depresiei. Este momentul în care persoana nu vede o cale de ieșire dintr-o situație dificilă, se simte fără speranţă şi renunţă să mai caute soluţii. Iar cel mai grav este că ajungem să ne obișnuim atât de mult cu starea aceasta, încât ne identificăm cu ea și devine din ce în ce mai dificil să ne dăm seama că avem o problemă și, implicit, nevoie de ajutor.

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă 

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă sunt unele dintre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă, la nivel mondial. Din cauza impactului semnificativ pe care îl au asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale, guvernele și instituțiile specializate caută în permanență soluții pentru a le putea gestiona.

  👉Una dintre principalele metode de detensionare este petrecerea unui timp de calitate relaxant, în afara orelor de program. Ajută-ți angajații să se relaxeze cu ajutorul Cardului Cultural Edenred. Utilizatorii au acces la diverse activități sau materiale care să îi ajute să se deconecteze de la rutina zilnică.  

Potrivit studiilor, aproape jumătate dintre angajații din Europa consideră că stresul la locul de muncă este parte integrantă din viața lor. Așadar, oricare dintre oamenii cu care lucrezi poate fi afectat de stres, indiferent de calitățile sale profesionale. S-a dovedit științific că, atunci când vine vorba de a depăși situațiile dificile din viața noastră, persoanele cu un Coeficient Emoțional (EQ) mai ridicat sunt mai pricepute decât cele cu un IQ ridicat să facă asta, deoarece știu cum să-și identifice stările și sentimentele și găsesc soluțiile cele mai potrivite de a trece cu bine peste momentele negative.  
Riscurile psihosociale se referă la totalitatea efectelor negative psihologice, fizice și sociale, care apar ca urmare a unei slabe gestionări a activității de la locul de muncă sau a climatului social nefavorabil.

Factorii care pot declanșa stresul la locul de muncă sunt:

1. de ordin fizic - multe ore de muncă, lipsa pauzelor, călătorii dese, diferențe de fus orar, imposibilitatea de ne alimenta corect, poziții incorecte sau solicitante pentru corp (temperaturi extreme, mult stat în picioare, poziție incorectă la birou, spațiu neaerisit sau neiluminat corespunzător) etc.
2. de ordin emoțional - apropierea deadline-urilor, imposibilitatea de a soluționa task-urile cu resursele alocate, frustrări legate de abilități, vârstă sau experiență, lipsa detaliilor (și, implicit, a controlului deplin) referitoare la viitoare proiecte, diverse greșeli, situații conflictuale cu colegii sau superiorii, interacțiunea cu persoane dominante etc.   

Ca să-ți poți da seama dacă unul sau mai mulți membri ai echipei tale suferă de stres, trebuie, mai întâi, să poți recunoaște simptomele. Acestea pot fi:
●    cognitive (probleme de memorie, organizare și concentrare, dificultăți în a judeca eficient și lua decizii, îngrijorare constantă);
●    emoționale (stare apatică, anxioasă, iritabilitate, izolarea de restul colegilor, evitarea contactelor);
●    fizice (nivel scăzut de energie, dureri frecvente de cap, transpirație excesivă, strângerea dinților, îmbolnăviri frecvente pe seama imunității scăzute);
●    comportamentale (izolarea, neglijarea sau amânarea responsabilităților, consumul exagerat de substanțe nocive, ticuri nervoase).
Odată problema identificată, trebuie văzut ce poți face tu, ca lider, pentru a-ți ajuta echipa și, implicit, business-ul. Cu măsuri precum o planificare adaptată ritmului de lucru al angajatului, training-uri potrivite activității sale și suportul necesar reducerii presiunii pe care o simte (și, implicit, diminuării stresului), îți poți readuce echipa la viață. 

👉Una dintre cele mai eficiente măsuri pe care le poți lua este respectarea timpului de odihnă și recuperare. Iar aici intră, implicit, și vacanțele. Introdu în pachetul de beneficii și Cardul de Vacanta Edenred. Angajații tăi vor redescoperi bucuria de a călători în România, iar tu profiți de deductibilitate și de scutirea de la plata taxelor sociale. 

Evaluarea stresului la locul de muncă 

Evaluarea stresului la locul de muncă poate fi o provocare destul de mare, pentru unii manageri. Fiecare dintre noi reacționează diferit la situațiile de stres, iar ceea ce ar putea constitui un factor major de stres pentru o persoană ar putea trece absolut neobservat de o alta.   Așadar, primul pas este să identificăm cauzele stresului, astfel încât să putem lua măsuri pentru eliminarea lor.

Printre acestea se numără:  

1.    Taskurile monotone, neplăcute, prea multe/puține sau prea dificile/ușoare;
2.    Volumul și ritmul de lucru (deadline-uri nepotrivite, solicitări nerealizabile cu resursele alocate);
3.    Programul de lucru strict sau imprevizibil, încărcat cu ore suplimentare și fără pauze;
4.    Imposibilitatea de a controla mediul de lucru (emoții, colegi, condiții, proceduri etc.);
5.    Lipsa de experiență și/sau calificare;
6.    Piedici în dezvoltarea carierei (promovare dificilă ori imposibilă, evaluare injustă, venit nesatisfăcător, insecuritatea jobului);
7.    Rolul neclar sau de tip conflictual în organizație;
8.    Relațiile interpersonale de slabă calitate cu ceilalți membri ai echipei;
9.    Comunicare și leadership de slabă calitate;
10.    Lipsa unui echilibru dintre viata profesionala si cea personala;
11.    Venit variabil și incert;
12.    Condiții neprielnice pentru confortul fizic. 

Având în vedere că sursa stresului unui angajat poate veni din atât de multe direcții, este greu de crezut că există echipe care să nu aibă cel puțin un sfert dintre membri afectați de stresul la locul de muncă. Concluzia? Sănătatea și performanța companiei sunt afectate direct proporțional cu numărul angajaților stresați și cu gradul de afectare al acestora. Astfel, nu de puține ori auzim manageri plângându-se de:
●    absenteism;
●    grad scăzut de implicare și dedicare;
●    productivitate și performanță în scădere;
●    creșterea costurilor;
●    creșterea numărului de accidente la locul de muncă;
●    deteriorarea imaginii firmei și, implicit, a brandului. 

Managementul stresului la locul de muncă 

Stresul la locul de muncă reprezintă răspunsul emoțional și psihologic, apărut în situația în care cerințele de la serviciu nu se potrivesc cu nevoile și capacitatea angajatului de a le soluționa. Așadar, stresul nu este o provocare. Provocările ne ambiționează, ne motivează, ne determină să ne autodepășim. Un grad ridicat de stres, în schimb, ne deconectează de la ceea ce avem de făcut, ne blochează gândirea rațională și ne suprasolicită atât din punct de vedere fizic, cât și mental, aducându-ne în pragul epuizării.

 
👉În zilele aglomerate, când nu ne mai vedem capul de treabă, o masă caldă ar putea fi ultimul nostru gând. Ce nu conștientizăm, însă, este că mâncatul pe fugă nu doar că este extrem de nesănătos, dar ne și crește nivelul de stres. Oricât de strânse ar fi deadline-urile, echipa ta are nevoie de energie, pentru a le putea respecta. Tichetele de masa Edenred sunt cea mai la îndemână modalitate de a-ți ajuta angajații să se mențină sănătoși. 

Stresul la locul de muncă poate compromite atingerea obiectivelor, atât din punct de vedere individual, cât și organizațional. 
Un plan pentru managementul stresului la locul de muncă implică identificarea cauzelor generatoare de stres și eliminarea sau, cel puțin, atenuarea acestora, prin:
1.    traininguri legate de gestionarea taskurilor și a timpului, de promovare a gândirii pozitive, dar și aplicate, pe profilul jobului;
2.    crearea unor modalități de lucru personalizate pentru fiecare angajat sau echipă;
3.    resurse financiare, materiale și umane suficiente;
4.    amenajarea unui spațiu de lucru confortabil;
5.    crearea unui orar de lucru flexibil, care să respecte cu sfințenie timpii de repaus (somn și masă);
6.    oferirea de sprijin în soluționarea problemelor personale ale angajatului;
7.    interzicerea cu desăvârșire și sancționarea bullying-ului, rasismului și hărțuirii de orice fel, la locul de muncă;
8.    gestionarea obiectivă și transparentă a situațiilor conflictuale.

Epuizarea la locul de muncă 

Unul dintre cele mai grave și complexe efecte adverse ale stresului este lipsa somnului. Din cauza unui somn slab calitativ, cumulat cu o alimentație nesănătoasă, un consum de substanțe nocive și multe griji - toate pe fond de stres - imunitatea și rezistența organismului vor slăbi atât de mult, încât nu va mai fi decât un pas, până la instalarea unor boli grave (de inimă, ale sistemului digestiv, tensiune arterială, migrene etc.).  
În plus, va începe instalarea sindromului de burnout la locul de muncă, adică epuizare cronică, oboseală accentuată, anxietate, depresie, scăderea puterii de concentrare și, implicit, a productivității.

Este foarte important de reținut faptul că, dacă oboseala la locul de muncă este rezultatul unei acțiuni de hărțuire morală a angajatului, acest lucru intră sub incidența legii, iar angajatorul poate fi tras la răspundere, inclusiv prin plata unor despăgubiri față de reclamant. 

Stresul la locul de muncă legislație 

Dreptul la muncă este unul elementar și foarte bine definit de articolul 41 din Constituția României. Acesta specifică, printre altele, că:
„(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.”

Stresul la locul de muncă este adus în discuție de Legea 167/ 2020. Potrivit Art. 2, alin. 5.1., „constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”.  

În plus, stresul la locul de muncă mai poate fi asociat și cu alte reglementări din Codul Muncii, din Codul Civil și chiar din Codul Penal, cum ar fi:
●    hărțuire (art. 208 din Noul Cod Penal);
●    agresiune (loviri sau alte violențe - art. 193 din Codul Penal);
●    vătămare corporală (art. 194 din Noul Cod Penal);
●    rasism (art. 362 din Noul Cod Penal);
●    discriminare (Constituție, Cod Civil, Cod Penal, Codul Muncii, Cod Administrativ etc.);
●    neglijență și/sau abuz în serviciu (art. 246- 248 Noul Cod Penal);
●    rele tratamente (art. 281 Cod Penal);
●    exploatare (art. 182 Cod Penal). 

Așadar, un mediu de lucru onest și propice îți este util nu doar pentru buna evoluție a afacerii, dar și pentru evitarea unor alte probleme, în special cu legea. 

Sursa foto: Shutterstock.com

Beneficiile extrasalariale oferite angajaților se regăsesc în proporție tot mai mare printre recompensele pe care companiile decid să le ofere salariaților. Pentru a-și păstra angajații valoroși în companie, 87% dintre companiile naționale oferă beneficii extrasalariale, conform unui studiu realizat de platforma eJobs.

Totodată, perspectivele angajaților în raport cu piața muncii s-au schimbat considerabil. Aceștia își doresc o carieră de succes, un mediu de lucru sănătos, dar și echilibru între viața personală și cea profesională. Așteptările acestora referitoare la locul de muncă au crescut, iar schimbarea locului de muncă în căutarea împlinirii profesionale nu mai este nici pe departe un subiect dificil de abordat.

Astfel, motivarea resursei umane ocupă un loc din ce în ce mai însemnat în rândul companiilor care își doresc productivitate și o colaborare de lungă durată cu angajații.

De ce este important să oferi bonusuri angajaților?

Sistemele de bonusare pot fi un factor motivator relevant pentru angajați. Aprecierea angajatorului față de efortul depus de către salariați este esențială pentru loializarea forței de muncă.

Totodată, beneficiile extrasalariale cresc angajamentul salariaților față de companie, în special dacă acestea vin în întâmpinarea nevoilor angajaților. Tichetele de masa, asigurările de sănătate, primele de vacanță sau programul flexibil ajută angajații să prioritizeze aspectele care contează cu adevărat pentru aceștia.

Lista poate fi completată de beneficiile flexibile, o idee extrem de apreciată de către salariați. Prin intermediul acestora, salariații au posibilitatea de a alege gama de beneficii de care se pot bucura, indiferent că este vorba despre activități educaționale, activități de recreere, sportive sau altele.

Mai mult decât atât, angajații productivi, care au obținut rezultate remarcabile și au contribuit la îndeplinirea obiectivelor organizaționale, merită recompensați. Sărbătorile de iarnă sunt un prilej potrivit de a-ți arăta aprecierea și de a încheia anul într-o notă optimistă, încurajând productivitatea, eficiența și dedicarea.

Idei de bonusuri de Crăciun dedicate angajaților

Angajații valoroși merită premiați, iar sărbătorile de iarnă sunt momentul oportun pentru oferirea unor astfel de beneficii.

1. Cardul de tichete cadou

Oferirea unui card de tichete cadou permite angajaților să-și achiziționeze produse sau servicii dintr-o rețea vastă de magazine, din diferite domenii (modă, bijuterii, IT&C, sport, amenajări interioare, cosmetice și altele). Flexibilitatea în alegerea cadoului este un beneficiu însemnat pentru salariați, care se pot adapta în funcție de necesități și de interese.

Totodată, acest tip de bonusare este avantajos nu doar pentru angajați, ci și pentru IMM sau companii, care sunt scutite de la plata taxelor sociale și pot profita de deductibilitate.

Pentru a da randament, acest sistem de recompensare trebuie stabilit în baza unor obiective clare și a monitorizării constante, pe întreg parcursul anului. Avantajul bonusării angajaților care obțin performanțe remarcabile este acela că mărește productivitatea la nivelul întregii organizații și susține îndeplinirea unor importante obiective individuale și de echipă. De asemenea, este esențial ca obiectivele în baza cărora se acordă bonusurile să fie realist setate, astfel încât fiecare angajat care performează să aibă acces la recompense.

2. Zile libere

Beneficiile extrasalariale oferite cu ocazia sărbătorilor de iarnă pot fi completate de oferirea unor zile libere, pe care angajații să le petreacă împreună cu cei dragi. Dacă domeniul de activitate este permisiv în acest sens, câteva zile libere în preajma sărbătorilor vor fi extrem de apreciate de către angajați.

În cazul în care activitatea desfășurată depinde de prezența angajaților la birou chiar și în zilele dinaintea sărbătorilor, un program de lucru flexibil poate fi de ajutor. O alternativă viabilă ar fi acordarea unor zile de muncă remote sau un program care să le permită angajaților să ajungă la job într-un interval mai permisiv, cu respectarea celor opt ore de muncă obișnuite.

3. Pachete sau cadouri personalizate

Pe lângă recompensele financiare de tipul cardurilor cadou, poți alege să oferi angajaților mici atenții personalizate, care să exprime aprecierea companiei față de efortul depus de-a lungul întregului an. Printre acestea, se pot număra diferite produse de la producători locali sau cadouri personalizate, care să conțină urări de Crăciun sau mesaje de apreciere.

Pentru a fi pe placul angajaților, astfel de cadouri trebuie adaptate la preferințele și personalitatea fiecărui salariat.

4. Petreceri sau întâlniri dedicate angajaților

O întâlnire de final de an va fi, cu siguranță, pe placul angajaților, care vor avea ocazia să socializeze cu ceilalți colegi și să se relaxeze. Un astfel de beneficiu se adresează, în principal, tuturor angajaților și este o modalitate de recompensare potrivită pentru a încheia anul într-o notă pozitivă.

Evenimentele organizate de către companie pot include participarea unor specialiști din diferite domenii, în funcție de interesele angajaților. În acest fel, poți îmbina latura socială a evenimentului cu cea educativă, dând participanților oportunitatea de a ieși din rutina zilnică și de a trăi o experiență cu adevărat valoroasă.

5. Card de tichete culturale

Pentru acei angajați pasionați de lectură, concerte ori spectacole, muzee, grădini botanice sau zoologice, festivaluri sau târguri, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, cursuri de limbă străină, teatru, dans sau alte activități recreative, oferirea unui card de tichete culturale poate fi o opțiune potrivită.

Acest beneficiu susține nu doar dezvoltarea profesională, ci și pe cea personală, având avantajul flexibilității. Angajații pot alege să utilizeze acest card în funcție de pasiuni sau de interese, iar compania angajatoare beneficiază de facilități fiscale, precum deductibilitate și scutire de la plata taxelor sociale.

Gama de beneficii extrasalariale pe care le poți oferi angajaților este vastă, iar cunoașterea echipelor de lucru este un pas important în stabilirea recompenselor potrivite. Beneficiile flexibile reprezintă o soluție viabilă pentru a-ți arăta aprecierea și pentru a mulțumi, în același timp, fiecare angajat care a dat dovadă de implicare și a obținut performanțe de-a lungul unui an.

Bonusurile de final de an, oferite în preajma sărbătorilor, nu sunt doar o modalitate de a recompensa performanța trecută, ci și un factor motivator pentru proiectele viitoare. Angajații își doresc validare și apreciere, iar beneficiile pe care angajatorii le oferă pot seta premisele unei colaborări de lungă durată, mărind gradul de loialitate și de implicare în rândul salariaților.

Sursă foto: Shutterstock

Încurajarea muncii în echipă aduce multiple avantaje mediului organizațional, conducând la îmbunătățirea proceselor de lucru. Îndeplinirea obiectivelor unei companii depinde, în mare măsură, de abilitatea angajaților săi de a lucra în echipă, de a comunica și de a colabora eficient în vederea atingerii unui scop final.

Munca în echipă poate stimula creativitatea angajaților, dezvoltând în paralel și alte abilități esențiale pentru construirea unei cariere de succes, precum capacitatea de a comunica eficient, de a rezolva probleme sau de a învăța în permanență. Deși fiecare membru al echipei are un rol bine stabilit, transferul de cunoștințe este un proces recomandabil în cadrul unei echipe de lucru.

• Munca în echipă - beneficii și avantaje
• Reguli de lucru în echipă
• Comunicarea și lucrul în echipă
• Capacitatea de lucru în echipă - avantaj al noilor angajați
• Liderul și munca în echipă - care sunt responsabilitățile unui manager

Munca în echipă - beneficii și avantaje

Deși munca individuală poate evidenția calitățile unui angajat, munca în echipă va genera un grad mai mare de eficiență în îndeplinirea obiectivelor și va asigura finalizarea proiectelor într-un timp mult mai scurt. Împărțirea responsabilităților între angajați poate conferi o claritate mai mare asupra sarcinilor, dar și rapiditate în îndeplinirea acestora.

De asemenea, un alt avantaj major al muncii în echipă este legat de calitatea rezultatului final. Între membrii echipelor se pot realiza diverse schimburi informaționale, iar experiența fiecărui angajat poate avea un aport valoros, atunci când echipa lucrează pentru îndeplinirea unui obiectiv comun.

Angajații noi în domeniu pot folosi munca în echipă drept prilej pentru a învăța de la membrii cu o experiență mai vastă. Astfel, este recomandat ca, în construirea echipelor de lucru, să se țină cont de vechimea și experiența angajaților, dând oportunitatea membrilor mai tineri să lucreze alături de persoane experimentate.

Pe de altă parte, munca în echipă este folositoare nu doar celor fără experiență, ci și angajaților specializați pe diferite domenii de activitate. Aceștia pot acumula cunoștințe variate, îmbunătățindu-și, în același timp, abilitățile de comunicare, de leadership sau de învățare.

Reguli de lucru în echipă

Echipele de lucru sunt dinamice și diferă nu doar în funcție de organizație, ci și de proiectul pe care sunt alocate. Deși nu există un set de reguli general valabile pentru a garanta funcționalitatea unei echipe, respectarea unor norme de lucru este, totuși, necesară.

• Responsabilizarea tuturor membrilor echipei

Pentru ca echipa să funcționeze pe termen lung, este important ca fiecare membru al acesteia să primească un set de sarcini specifice și echitabil împărțite, în funcție de gradul de responsabilitate al fiecărui angajat. Mai mult decât atât, pentru a obține rezultatele scontate, întreaga echipă trebuie să depună un efort similar.

• Coordonarea membrilor echipei

O bună coordonare a echipei poate influența în mare măsură succesul acesteia. Astfel, liderul trebuie să se asigure că angajații comunică eficient și își rezolvă sarcinile cu responsabilitate. De asemenea, gestionarea oricărui conflict în faza inițială este obligatorie pentru o bună funcționare a echipei.

Liderul este elementul care oferă echipei coerență și unitate, acționând ca un mentor și susținând angajații să învețe, să se dezvolte și să performeze.

• Sudarea echipei

Dintr-o echipă de lucru fac parte angajați cu personalități diferite, cu modalități de lucru individuale, dar și cu aspirații proprii. Astfel, a construi o echipă sudată este un punct de plecare important în eficientizarea operațiunilor de muncă. Sesiunile de brainstorming, ședințele săptămânale, dar și alte activități recreaționale pot conduce la o mai bună cunoaștere a membrilor echipei, dar și la întărirea legăturii dintre aceștia.

• Gestionarea timpului de lucru

Gestionat ineficient, timpul poate reprezenta o piedică în realizarea optimă a activităților din cadrul unei echipe. Astfel, este important ca, în momentul în care se alocă sarcinile de lucru, acestea să fie însoțite de un deadline precis. Respectarea timpului alocat fiecărei sarcini permite evitarea blocajelor constante, în special atunci când angajații primesc responsabilități interdependente, a căror soluționare depinde de implicarea mai multor persoane.

• Recunoașterea meritelor membrilor echipei

Deși angajații lucrează pentru un scop comun, meritele individuale ale fiecărui membru al echipei trebuie recunoscute și recompensate. În situațiile în care aportul unui angajat are o greutate semnificativă în atingerea unui obiectiv, acest lucru merită evidențiat. Acordarea unor beneficii de tipul unor carduri cadou poate reprezenta un factor motivator eficient atât pentru angajatul care a depus eforturi suplimentare, cât și pentru ceilalți membri, care își vor dori să primească, la rândul lor, o astfel de recunoaștere din partea companiei.

De asemenea, astfel de beneficii extrasalariale se pot acorda întregii echipe, la finalul proiectului sau la atingerea unor obiective importante. Pentru finalizarea unor proiecte dificile, spre exemplu, compania poate oferi tuturor membrilor echipei un card de vacanta, pe care să-l poată utiliza pe teritoriul țării, într-o rețea vastă de unități turistice, pentru a-și asigura cazarea, transportul, masa, dar și alte servicii de agrement.

Comunicarea și lucrul în echipă

Comunicarea este esențială pentru o funcționare optimă a echipei de lucru. Angajații din cadrul unei echipe se află într-un permanent schimb informațional, iar abilitățile avansate de comunicare pot ușura acest proces.

Comunicarea trebuie să reprezinte o prioritate atât pentru membrii echipei, cât și pentru managerul acestora. Responsabilitățile, sarcinile și termenele de execuție se transmit clar și într-un cadru organizat. De asemenea, comunicarea are rolul de a trasa așteptări clare din partea membrilor echipei, încurajând un mediu de lucru pozitiv și rezolvarea oricăror eventuale conflicte.

Pentru a încuraja comunicarea și schimbul informațional, managerii pot iniția sesiuni de brainstorming sau discuții libere în cadrul ședințelor, încurajând fiecare angajat să-și expună opinia și eventualele dificultăți întâmpinate în procesul de lucru.

Capacitatea de lucru în echipă - avantaj al noilor angajați

Abilitatea de a lucra în echipă este o cerință din ce în ce mai căutată în rândul noilor angajați, alături de abilitățile de comunicare, adaptabilitate și creativitate. Companiile apreciază persoanele care sunt capabile să lucreze atât individual, cât și în cadrul unei echipe, dând dovadă de abilități interpersonale necesare unui mediu de lucru sănătos și prosper.

Pe lângă aptitudinile tehnice, competențele soft, precum abilitățile de interacțiune, de relaționare, de comunicare sau de lucru în echipă, influențează în mod simțitor mediul organizațional și buna desfășurare a proceselor de muncă.

Modul în care un angajat interacționează cu membrii echipei sale, felul în care gestionează și soluționează diferențele de opinie sau neînțelegerile cu ceilalți colegi poate cântări la fel de mult în procesul de recrutare precum experiența sa anterioară sau cunoștințele de specialitate.

Liderul și munca în echipă - care sunt responsabilitățile unui manager

Când vine vorba despre a conduce o echipă, responsabilitatea unui lider este semnificativă. Acesta are un rol hotărâtor în buna funcționare a echipei, având puterea de a determina eficiența angajaților, unitatea grupului și îndeplinirea obiectivelor organizaționale.

Un lider trebuie să aibă capacitatea de a oferi o viziune, de a crea armonie și de a motiva echipa, încurajând angajații să se dezvolte și să-și folosească abilitățile pentru a îndeplini obiectivele individuale și comune.

Mai mult decât atât, liderul planifică acțiunile și ghidează angajații, creând oportunități și îndrumând membrii echipei spre alternative viabile de rezolvare a tuturor provocărilor.

Important de menționat este faptul că un adevărat lider va încuraja angajații să-și asume riscuri și va valorifica acțiunile și rezultatele acestora, indiferent că este vorba despre oferirea unei recunoașteri morale sau a unor recompense financiare. Managerul poate propune oferirea unui card cultural, susținând, astfel, echilibrul dintre viața personală și cea profesională a angajaților și punând în valoare efortul depus de către aceștia.

Nu în ultimul rând, un lider are rolul de a gestiona conflictele în mod optim și de a transforma eșecul într-o oportunitate de învățare. Nu întotdeauna o echipă va atinge succesul, iar prin urmare, în procesele de lucru vor exista situații dificile, care vor necesita o bună gestionare, pentru a nu conduce la dezbinarea echipei și la demotivarea membrilor acesteia. Liderul trebuie să găsească o cale prin care să corecteze situația, extrăgând o serie de lecții relevante pentru angajați.

Performanța individuală și de grup este direct susținută de către persoana responsabilă de îndrumarea și conducerea echipei. Aceasta ar trebui să încurajeze exprimarea liberă a opiniilor, impulsul de a experimenta și apetența angajaților pentru învățare și dezvoltare. Progresul angajaților va influența succesul echipei și al companiei, în ansamblu.

Munca în echipă este un concept des întâlnit în organizații, iar beneficiile acesteia sunt multiple. O echipă unită poate aduce o valoare considerabilă companiei, depunând eforturi în vederea îndeplinirii unor obiective comune. Totodată, de luat în considerare este și rapiditatea cu care obiectivele pot fi îndeplinite, dacă membrii echipei lucrează în armonie, au scopuri clare și rezolvă eficient orice dificultate întâmpinată. 

Lucrul în echipă constituie o modalitate prin care angajații își pot dezvolta noi abilități și pot dobândi noi cunoștințe, bazându-se pe interacțiunea cu ceilalți membri. La nivel organizațional, munca în echipă este un proces complex, dar extrem de benefic, cu influențe puternice asupra succesului unei afaceri.

Sursa foto: Shutterstock

Perioada post-pandemică a adus o serie de schimbări pe piața muncii. Perspectiva angajaților asupra locului de muncă s-a schimbat. Aceștia nu își doresc un simplu generator de venituri, ci o slujbă care să le susțină dezvoltarea, evoluția și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Beneficiile extrasalariale oferite angajaților contribuie în mare măsură la retenția forței de muncă, fiind totodată un factor motivator important. Flexibilitatea s-a dovedit a fi, în ultima perioadă, una dintre principalele cerințe ale angajaților, atunci când vine vorba despre acordarea unor beneficii din partea organizației.

De ce își doresc angajații flexibilitate?

Flexibilitatea pe care angajatorul o acordă angajaților săi va aduce beneficii considerabile nu doar personalului, ci și companiei. Angajatul modern nu mai percepe salariul drept unic factor motivator, valorizând în egală măsură timpul liber, un program de lucru permisiv, dar și posibilitatea de a lucra remote sau în sistem hibrid.

În urma pandemiei, mulți dintre angajați au ajuns la concluzia că munca din confortul propriei case susține echilibrul între viața profesională și cea personală. Lucrând de acasă, angajații nu mai sunt nevoiți să-și petreacă timpul în trafic sau să-și plătească transportul, muncind într-un spațiu confortabil și fiind mai aproape de cei dragi.

Totodată, un program de lucru flexibil poate fi extrem de util pentru salariați, permițându-le să-și organizeze timpul în funcție de nevoi și să se dedice în egală măsură laturii profesionale, dar și celei personale. Perioada pandemică a dovedit că productivitatea nu depinde de prezența angajaților într-un anumit spațiu sau de programul de lucru restrictiv.

Totuși, munca de acasă poate să aducă și dezavantaje pentru angajați. Lipsa interacțiunii sociale a fost resimțită de către salariați, în special după lungile perioade de lucru remote. În acest caz, flexibilitatea de a alege în care dintre zile să muncească de acasă și când să meargă la birou este un beneficiu extrem de important pe care companiile îl pot oferi.

Flexibilitatea - un promotor al productivității sporite

Un mediu de lucru caracterizat prin flexibilitate sporește productivitatea angajaților, funcționând ca un factor motivator relevant. Pe de o parte, productivitatea crescută se datorează timpului crescut pe care angajații îl alocă muncii propriu-zise. Mai mult decât atât, starea de bine a salariaților este un factor important în determinarea eficienței la locul de muncă.

Digitalizarea proceselor de lucru contribuie, de asemenea, la sporirea productivității. Pentru a garanta funcționarea unui mediu de lucru flexibil, organizațiile trebuie să investească în tehnologizare, pentru că acest aspect ușurează și eficientizează munca angajaților.

Cum se pot adapta companiile cerințelor angajaților?

Retenția angajaților valoroși este una dintre principalele preocupări ale unei companii care își dorește să atingă succesul. Fluctuațiile de personal pot provoca dezechilibre puternice în organizație, fapt care justifică importanța respectării nevoilor și cerințelor salariaților.

Organizațiile pot lua în calcul oferirea unui pachet de beneficii care să motiveze și să loializeze forța de muncă. Pe lângă flexibilitate și posibilitatea de a munci remote, firmele pot să ofere carduri de vacanta, programe de training și dezvoltare pe diferite domenii de interes, decontarea abonamentului sportiv și alte beneficii care să evidențieze interesul angajatorului pentru bunăstarea fizică și emoțională a angajatului.

În ceea ce privește programul de lucru, dacă domeniul de activitate este permisiv, angajatorii pot seta ore flexibile de începere a muncii, cu respectarea timpului de lucru prevăzut în contractul de muncă.

Totodată, munca de acasă poate fi adoptată în multiple situații, cu stabilirea unor reguli bine definite. Pentru a nu exista piedici în procesul de muncă, accentul trebuie să cadă pe facilitarea mijloacelor de comunicare între angajați. Deși lucrul de acasă presupune o mai mare autonomie în rezolvarea sarcinilor și în gestionarea timpului de muncă, eficiența personalului nu ar trebui să fie afectată de absența fizică a unui superior.

Pentru că socializarea joacă un rol important în viața unei persoane, companiile pot lua în calcul sistemul de lucru hibrid, care îmbină beneficiul flexibilității cu posibilitatea de a interacționa cu cei din jur. Spațiile de coworking sunt o tendință din ce în ce mai prezentă pe piață, reprezentând un prilej ideal pentru angajați de a munci și de a interacționa cu ceilalți. Dacă printre beneficiile angajaților se numără și cardul de tichete de masa, aceștia se pot bucura de un prânz alături de colegi, îmbinând munca și nevoia de socializare.

Flexibilitatea - un beneficiu pentru companie

A oferi beneficii extrasalariale angajaților aduce avantaje considerabile nu doar pentru aceștia, ci și pentru firma angajatoare. Dincolo de productivitatea crescută ca urmare a flexibilității, organizațiile beneficiază de reduceri semnificative în materie de costuri, dar și de angajați mai motivați și dispuși să rămână loiali companiei din care fac parte.

Colaborarea în regim remote permite firmelor să se concentreze pe valoarea reală pe care un angajat o aduce companiei, fără a se lovi de bariere impuse de locul din care acesta provine. Totodată, candidații vor fi atrași de un angajator atent la nevoile salariaților și dispus să ofere multiple beneficii extrasalariale. Consolidarea brandului de angajator va atrage forță de muncă valoroasă, aspect extrem de important pentru succesul unei afaceri.

De asemenea, oferirea unui beneficiu poate să reducă în mod considerabil cheltuielile firmei, precum costurile de întreținere, transport, chirie sau altele. Acești bani pot fi utilizați pentru a acoperi alte cheltuieli legate de personal sau pentru a identifica alte beneficii care să-i motiveze pe angajați.

Angajații care au posibilitatea de a lucra de acasă vor fi mai receptivi și mai implicați în viața organizației, iar probabilitatea de a se dedica într-o mai mare măsură locului de muncă va crește.

Flexibilitatea este o cerință tot mai comună în rândul angajaților, iar motivul principal pentru care aceștia preferă să lucreze de acasă este sentimentul de libertate și autonomie de care se pot bucura. Deși salariul este un factor motivator important, angajații valorizează companiile care țin cont de nevoile lor și care includ în pachetul de beneficii carduri de tichete de masă, asigurări de sănătate, posibilitatea de a lucra remote sau în sistem hibrid, programe de dezvoltare și învățare, carduri cadou acordate cu ocazia unor evenimente speciale și multe altele.

Un mediu de lucru sănătos va menține angajații motivați și dispuși să facă eforturi pentru a contribui la succesul organizației. Schimbările permanente de pe piața muncii impun o atitudine deschisă din partea companiilor.

Beneficiile extrasalariale pe care organizațiile le oferă sunt extrem de apreciate de către salariați, fiind un factor decisiv în baza căruia aceștia aleg un anumit loc de muncă în detrimentul altuia. Pentru a rămâne competitive și pentru a-și crea un brand de angajator puternic, firmele trebuie să se adapteze și să valorizeze nevoile angajaților.

Sursă foto: Shutterstock

Generația Y a crescut în plină evoluție tehnologică, cu opinii puternice în ceea ce privește munca și importanța ei. Supranumiți „Millennials”, reprezentanții acestei generații valorizează lucruri extrem de diferite în comparație cu generațiile anterioare, fapt care impune un model de management aparte, adaptat cerințelor și așteptărilor acestora.

Ediția din anul 2022 a Raportului Deloitte, referitor la reprezentanții generațiilor Y și Z, surprinde câteva aspecte importante cu privire la modalitatea în care angajații se raportează la piața muncii. Îngrijorarea provocată de stabilitatea financiară îi determină pe 33% dintre mileniali să apeleze la un al doilea job, iar procentul celor care aleg să se mute în orașe mai puțin costisitoare, ocupând locuri de muncă remote, este în creștere, după cum arată raportul.

Totodată, în ceea ce privește satisfacția la locul de muncă, milenialii declară că nivelul salarial scăzut a fost principalul motiv pentru care aceștia au demisionat de la ultimul loc de muncă, iar raportul echitabil dintre viața privată și muncă, dar și oportunitățile de învățare și dezvoltare s-au aflat în topul priorităților de care au ținut cont atunci când au ales un nou angajator.

Ce aspecte contează pentru generația Y în alegerea unui nou angajator?

Raportul Deloitte arată că alinierea cu valorile angajatorului reprezintă un aspect important pentru milenialii care își aleg un nou loc de muncă. Doi din cinci participanți la studiu declară că au respins o ofertă de muncă pentru că aceasta nu era aliniată cu propriile valori.

Cadrul de muncă flexibil reprezintă una dintre principalele cerințe ale milenialilor atunci când vine vorba despre locul de muncă. 45% dintre reprezentanții generației Y lucrează remote cel puțin o parte din timp, iar trei sferturi dintre aceștia declară că aceasta ar fi modalitatea preferată de a-și desfășura activitatea. Economiile pe care reușesc să le facă lucrând de acasă, dar și timpul liber destinat familiei sau activităților recreative reprezintă motive importante pentru care milenialii preferă munca remote.

Același studiu arată că angajații sunt interesați de impactul pe care companiile îl au asupra mediului înconjurător și ar fi dispuși să plătească mai mult pentru a face alegeri sustenabile, dorind să observe aceeași atitudine și în acțiunile angajatorilor.

Ce pot face angajatorii pentru a atrage și reține milenialii în companie?

Este cert că milenialii valorizează o serie de aspecte diferite față de cele ale generațiilor anterioare, însă aceștia au, totodată, multe beneficii de oferit. Generația Y se adaptează cu ușurință muncii în echipă și evoluției tehnologice, aspecte esențiale pentru ca organizația să înregistreze progres.

Prin urmare, pentru a le înțelege nevoile și pentru a le facilita adaptarea în interiorul unei companii, managerii trebuie să acorde atenție aspectelor pe care milenialii le consideră importante.

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională

Generația Y acordă importanță echilibrului dintre timpul dedicat muncii și cel personal. Deși sunt determinați să-și atingă obiectivele, milenialii setează o delimitare clară între cele două planuri ale vieții. Aceștia apreciază timpul petrecut cu prietenii sau familia, activitățile în aer liber sau participarea la evenimente, și acordă o importanță crescută sănătății lor fizice și psihice.

Pentru a păstra acest echilibru între muncă și viață personală, companiile trebuie să încurajeze angajații să-și respecte programul de lucru și să se asigure că situațiile în care aceștia fac muncă suplimentară sunt inexistente sau cât mai rare. Totodată, pentru a-i ajuta să se bucure de timpul liber, organizațiile pot implementa o serie de beneficii care să susțină angajații să participe la activități diverse, explorându-și pasiunile.

● Alege cardul cultural Edenred pentru a le oferi angajaților posibilitatea să achite contravaloarea abonamentelor și biletelor la spectacole, concerte sau proiecții cinematografice, muzee, grădini botanice şi zoologice, festivaluri, târguri şi expoziții, parcuri tematice, biblioteci sau săli de lectură și alte activități recreative.

Oportunități de învățare și dezvoltare

Milenialii caută oportunități de învățare și își doresc să progreseze și să se dezvolte, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Angajatorii nu ar trebui să ignore importanța organizării unor traininguri și workshopuri tematice, a cursurilor de specializare sau a activităților care încurajează deprinderea unor noi abilități.

Aceste inițiative nu doar că motivează angajații, dar susțin și evoluția organizațională. Personalul pregătit și cu abilități multiple va reprezenta un beneficiu pentru angajator. În cazul în care compania nu dorește să inițieze astfel de activități, oferirea unui card de tichete culturale permite inclusiv achitarea unor cursuri de limbi străine sau achiziționarea cărților menite să susțină angajatul în dezvoltarea sa.

Angajații din generația Y consideră că piața muncii se dezvoltă constant, iar abilitățile în domeniul digital sunt obligatorii pentru a rămâne competitivi. Astfel, firmele care vor susține angajații să se adapteze acestui mediu în continuă schimbare și să investească în învățare vor fi mult mai apreciate de către aceștia.

Salariu competitiv și beneficii extrasalariale

Suma de bani pe care angajații o primesc pentru munca prestată va fi întotdeauna un factor important, capabil să le asigure stabilitate financiară și siguranță. Angajatorii trebuie să țină cont de acest aspect în momentul în care sunt în căutarea unor noi talente și să ofere salarii competitive, raportate la complexitatea jobului.

Beneficiile extrasalariale sunt și ele relevante atunci când un angajat alege o companie în detrimentul alteia. Oferirea unei asigurări de sănătate sau a unui card de tichete de masa vor fi extrem de apreciate în rândul angajaților. Totodată, o altă variantă prin care este susținută bunăstarea angajaților este acordarea unui card de vacanta, care să le permită să călătorească și să se cazeze în orice zonă din țară.

Flexibilitatea locului de muncă

Angajații din generația Y consideră că productivitatea și creativitatea nu sunt determinate de un anumit spațiu și își doresc să nu fie condiționați în acest sens. Dacă unii dintre angajați preferă să lucreze în regim hibrid, pentru alții este important să își desfășoare activitatea exclusiv de acasă. Milenialii vor flexibilitate și posibilitatea de a alege nu doar locul din care lucrează, ci și programul de activitate.

Dacă domeniul este suficient de permisiv, angajatorii ar putea lua în considerare posibilitatea de a da dreptul angajaților să aleagă între munca la birou și munca de acasă. Totodată, aceștia ar putea stabili un interval orar în care angajații să-și înceapă activitatea, cu respectarea numărului de ore de muncă obligatorii.

Cultura organizațională

Sentimentul de apartenență la o anumită cultură organizațională este un aspect puternic valorizat de către mileniali. Generația Y caută o organizație care să creeze un mediu de lucru plăcut și care să-și arate aprecierea față de angajați. Crearea unui brand de angajator puternic, implicat în problemele societății și atent la acțiunile sale față de mediul înconjurător, poate fi un criteriu important în funcție de care milenialii aleg o organizație.

Reprezentanții generației Y oferă un nou aspect mediului de lucru. Aceștia își doresc să fie corect evaluați și apreciați pentru munca depusă, oferind în schimb cunoștințe tehnologice avansate, abilități diverse și disponibilitatea de a învăța, de a progresa și de a contribui la evoluția organizației. Înțelegerea acestei generații aduce beneficii considerabile organizațiilor, capabile să-i motiveze corespunzător și să le ofere un mediu de lucru propice pentru dezvoltare.

Sursă foto: Shutterstock

Angajații sunt una dintre cele mai importante resurse într-o companie. În lipsa unui personal determinat și competent, este imposibil ca organizațiile să își atingă obiectivele și să rămână competitive pe piața de profil.

Piața muncii cunoaște noi valențe, iar așteptările angajaților cu privire la companiile în care se angajează devin din ce în ce mai variate. Practic, pentru a atrage și pentru a reține talente, este nevoie ca firmele să își adapteze oferta și să își îmbunătățească pachetele de beneficii.

Procesele de resurse umane care vizează recrutarea, selecția și dezvoltarea angajaților implică nu doar costuri de timp, ci și costuri materiale însemnate. Ba mai mult, fluctuația de personal afectează organizația în întregul său. Acest fapt conduce la o concluzie deloc surprinzătoare: fidelizarea angajaților reprezintă o investiție pe termen lung, care va contribui favorabil la dezvoltarea companiei și la menținerea competitivității sale pe piață.

Mai mult decât atât, programele de fidelizare ale angajaților susțin crearea unui brand de angajator puternic și atrăgător pentru forța de muncă. Acest aspect nu doar că încurajează retenția angajaților într-o companie, ci și atragerea unor persoane competente, care dețin cunoștințe și care sunt pregătite și motivate să lucreze împreună pentru un scop comun: succesul organizației.

Ce înseamnă fidelizarea angajaților?

Fidelizarea angajaților este un proces care poate îmbrăca diferite forme. În esență, a fideliza un angajat înseamnă a-l motiva și a-i crește atașamentul față de compania în care lucrează. Este de la sine înțeles că motivația nu arată la fel pentru fiecare persoană, iar beneficiile pe care un angajat le consideră importante ar putea fi neînsemnate pentru un altul. Prin urmare, provocarea pe care o întâmpină companiile este una din ce în ce mai mare, iar fidelizarea angajaților devine nu doar un proces esențial, ci și unul destul de complex de gestionat.

A te concentra exclusiv pe oferirea unei oferte salariale bune nu este de ajuns. Deși salariul este un factor extrem de important atunci când vine vorba de recompensarea muncii unui angajat, acesta nu este suficient pentru a mulțumi pe deplin persoanele care lucrează în companie.

Piața muncii a devenit ofertantă în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, iar angajații nemulțumiți vor fi mai degrabă tentați să-și părăsească locul de muncă actual în căutarea unui post mai bun. Ba mai mult, eficiența personalului depinde într-o mare măsură de motivarea acestuia.

Fidelizarea angajaților - reguli de aur pentru angajatori

Există numeroase modalități prin care o companie își poate adapta politica de fidelizare a angajaților la cerințele pieței. Am explicat importanța motivării și fidelizării angajaților în rândurile de mai sus. Totuși, cum reușim să motivăm angajații, astfel încât aceștia să rămână fideli organizației din care fac parte?

Ce beneficii pot acorda angajatorii pentru a-și păstra angajații fideli și motivați?

Beneficiile extrasalariale sunt extrem de importante pentru angajați. Acestea joacă un rol important nu doar din punct de vedere financiar. Acordarea unor beneficii extrasalariale înseamnă înțelegerea nevoilor reale ale angajaților, atât în viața profesională, cât și în cea personală.

• Tichete de masă

Acordarea bonurilor de masă este o idee extrem de practică pentru a fideliza angajații. Cardul de tichete de masa poate fi folosit în restaurante sau magazine, asigurând angajaților o masă caldă pe zi. Mai mult decât atât, angajatorul este scutit de la plata taxelor sociale și beneficiază de deductibilitate de la plata impozitului pe profit.

Valoarea nominală a unui tichet de masă a crescut, iar suma maximă care poate fi oferită unui angajat este de 30 de lei pentru o zi lucrătoare. Totodată, beneficiarii pot utiliza cardul pentru plăți online, iar suma plătită poate să fie mai mică sau să depășească valoarea nominală a unui tichet.

• Asigurări de sănătate

Asigurările de sănătate reprezintă un beneficiu extrem de apreciat de către angajați. Acestea le oferă posibilitatea de a beneficia de servicii medicale în cadrul clinicilor private din România, bucurându-se de un program de lucru prelungit și de servicii prompte.

Astfel de asigurări de sănătate oferite angajaților pot cuprinde un pachet de analize și consultații de rutină, necesare a fi făcute anual. În acest fel, compania încurajează personalul să aibă grijă de sănătatea sa și previne absenteismul prelungit din motive de boală.

• Card de vacanță

A oferi angajaților vouchere de vacanță este o altă modalitate de a-i fideliza, investind totodată în bunăstarea lor. Acordarea unui card de vacanta încurajează angajații să-și fructifice concediul de odihnă, să viziteze locuri noi și să petreacă timp împreună cu familia.

Cardul de vacanță poate fi utilizat pentru a plăti nu doar cazarea, ci și mesele, transportul sau alte servicii de agrement pe întreg teritoriul țării. Totodată, angajatorii pot beneficia de deductibilitate și de scutirea de la plata taxelor sociale, avantaj pe care plata primelor de vacanță în numerar nu îl oferă.

• Reduceri sau gratuități

Există multiple posibilități de a-ți fideliza angajații, fără a cheltui sume mari de bani. Totuși, aceste beneficii, împreună cu cele amintite mai sus, pot face diferența atunci când un angajat trebuie să decidă dacă rămâne în companie sau își caută un nou loc de muncă.

Astfel, stabilește parteneriate cu diferiți furnizori și oferă angajaților reduceri sau gratuități la săli de sport sau bazine de înot, restaurante, librării, agenții de turism și altele. Posibilitățile sunt variate, însă indicat ar fi să alegi o diversitate mare de servicii, pentru a mulțumi toți angajații și pentru a te adapta la pasiunile fiecăruia dintre ei.

• Flexibilitate

Flexibilitatea este apreciată în rândul angajaților, fiind o dovadă a faptului că organizația prețuiește nu doar munca acestora, ci și nevoile lor personale. Acest beneficiu poate fi tradus printr-un program de lucru flexibil, prin acordarea unor ore libere plătite sau prin posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună, dacă domeniul de activitate permite.

• Facilități oferite la locul de muncă

Un angajat petrece la birou minimum opt ore pe zi, iar amenajarea unui spațiu plăcut și oferirea diferitelor facilități poate schimba simțitor percepția acestuia asupra locului în care lucrează. Asigură-te că birourile au suficientă lumină și nu sunt încărcate cu obiecte inutile.

Amenajează un spațiu de recreere în care angajații să își poată petrece pauzele. Totodată, oferă în mod gratuit apă, fructe, cafea sau ceai. Deși nu sunt lucruri extrem de costisitoare, aceste facilități vor crea o atmosferă plăcută și un spațiu de lucru primitor.

• Recrutarea din sursă internă

Un factor motivant important pentru angajați este posibilitatea de a progresa și de a avansa în carieră. Astfel, în momentul în care compania are un post vacant, organizează o primă etapă de recrutare din sursă internă. Această facilitate poate da posibilitatea unor angajați să avanseze în carieră sau să își schimbe rolul cu unul mai potrivit intereselor sau priceperilor personale.

În cazul în care niciunul dintre angajații firmei nu este interesat de poziția vacantă sau nu se potrivește cerințelor postului, procesul de recrutare poate continua în afara organizației. Recrutarea din sursă internă este o modalitate prin care angajații pot fi motivați, primind perspective de evoluție și creștere.

• Programe de training

Programele de dezvoltare și training sunt modalități prin care angajaților li se oferă posibilitatea de a învăța, de a-și dezvolta aptitudini și competențe noi și de a se specializa în mod continuu.

Pe lângă beneficiile financiare, angajații valorizează oportunitățile de dezvoltare și învățare. Organizează sesiuni de training cu specialiști din diferite domenii și încurajează angajații să participe în număr cât mai mare. Un angajat informat înseamnă o companie în continuă dezvoltare.

• Beneficii la alegere

Pe lângă cardul pentru bonuri de masă, tichetele de vacanță sau asigurarea medicală, poți permite angajaților să aleagă o serie de beneficii, în funcție de nevoile personale. Pe această listă pot fi incluse, în limita unui buget prestabilit, abonamente la săli de sport, servicii de înfrumusețare, activități de petrecere a timpului liber și multe altele.

Am dezbătut ce înseamnă fidelizarea angajaților și cum poate fi aceasta pusă în practică. Opțiunile de motivare și fidelizare sunt nenumărate, iar angajatorii pot alege lucrurile care funcționează optim în organizația din care fac parte.

Pe termen lung, investiția în fidelizarea personalului va aduce beneficii climatului organizațional, atragerii de noi talente și succesului afacerii în general.

Sursă foto: Shutterstock

Creativitatea este aptitudinea care permite indivizilor să aducă elemente de noutate sau să propună idei inovatoare, fiind extrem de benefică nu doar pentru dezvoltarea personală, ci și pentru evoluția unei organizații în ansamblul său.

Creativitatea la locul de muncă joacă un rol esențial și poate fi încurajată prin diferite practici. Important de menționat, încă de la început, este faptul că fiecare persoană are capacitatea de a fi creativă. Manifestarea creativității depinde de factori multipli, precum contextul în care un individ se află, practicarea și exersarea acestei trăsături sau obiceiurile care să stimuleze creativitatea.

• La ce ajută creativitatea și de ce este important ca un angajat să fie creativ?
• Creativitatea ca proces - ce trebuie să faci pentru a deveni creativ?
• Stimularea creativității - idei de activități la locul de muncă
• Cum influențează creativitatea performanța la locul de muncă?

La ce ajută creativitatea și de ce este important ca un angajat să fie creativ?

Un angajat creativ reprezintă un adevărat beneficiu pentru compania angajatoare. Semnificația creativității este vastă. Aceasta nu se referă numai la procesul de a inventa un lucru nou sau de a emite un produs artistic. Deși frecvent asociată cu domeniul artelor, creativitatea este aplicabilă în multiple domenii și reprezintă o aptitudine extrem de apreciată de către angajatori.

Un angajat creativ este o persoană care va găsi soluțiile potrivite într-un timp relativ scurt, fără a ceda în fața problemelor aparent fără rezolvare și fără a depinde de ajutorul permanent al unui coleg, pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile.

Creativitatea angajaților trebuie încurajată și exersată, pentru ca performanțele acestora să crească. Mai mult decât atât, o gândire creativă dezvoltă abilități adiacente și ajută angajatul să își asume riscuri, să gestioneze mai ușor situațiile stresante și să activeze independent.

Cotată ca fiind una dintre cele mai importante abilități încă de la angajare, creativitatea unui angajat poate influența succesul companiei, prin lansarea unor produse sau servicii inovatoare, dar și prin implementarea unor modalități de lucru care să ușureze activitatea.

Creativitatea ca proces - ce trebuie să faci pentru a deveni creativ?

Reușita multor companii de succes s-a datorat capacității angajaților de a inova și de a-și folosi creativitatea. Deși nu există o serie de pași de urmat pentru a deveni creativ, această abilitate, pe care fiecare angajat o deține într-o măsură mai mică sau mai mare, poate fi consolidată și îmbunătățită.

Mediul organizațional joacă un rol extrem de important în stimularea creativității. Totodată, există o serie de obiceiuri care contribuie la dezvoltarea creativității și pe care angajații ar trebui încurajați să le adopte pe cont propriu.

• Deprinderea unor noi abilități

Capacitatea de adaptare la necunoscut crește gradul de creativitate al angajaților. A ieși din zona de confort prin expunerea la situații mai puțin familiare va stimula abilitatea de învățare, de adaptare și, implicit, creativitatea.

Pentru a crea un context favorabil deprinderii unor noi abilități, companiile pot organiza diferite workshop-uri, însoțite de aplicații practice, care să determine angajații să învețe și să găsească soluții. Cursurile de public speaking sau de actorie ar putea fi o idee bună în acest sens, căci nu toate exercițiile trebuie conectate cu specificul organizației sau cu domeniul de activitate.

• Cititul

Cititul este esențial pentru a menține un creier sănătos și pentru a dezvolta creativitatea. Organizațiile pot pune la dispoziția angajaților cărți pe care să le împrumute, atât în format fizic, cât și sub formă de e-book.

Totodată, pentru a încuraja cititul și pentru a stârni curiozitatea, firmele pot propune o carte a lunii sau pot organiza diferite cercuri de lectură. Angajații cu implicație crescută în astfel de activități pot fi recompensați prin diferite metode, precum premii, o zi liberă plătită pe an, un workshop gratuit, un card cadou și multe altele.

• Sportul

Deși nu există o legătură directă între practicarea unui sport și dezvoltarea creativității, a face mișcare este un lucru benefic nu doar pentru fizic, ci și pentru psihic. Mulți angajați își petrec orele de muncă făcând activități repetitive, stând în fața unui laptop și fiind stresați de iminența termenelor limită.

În acest context, a face sport înseamnă a te deconecta de la situațiile stresante și a te conecta cu propriul corp, proces care stimulează creativitatea. Companiile pot să ofere angajaților abonamente gratuite sau la preț redus la săli de sport, bazine de înot, terenuri de fotbal sau tenis și multe altele.

Astfel de activități sunt menite să stimuleze creativitatea și să îmbunătățească stilul de viață al angajaților. Deși sunt acțiuni personale, care țin de dorința și dedicarea fiecărui angajat în parte, acestea pot fi facilitate de către organizații și de către manageri, în mod indirect.

Totuși, pe lângă aportul personal al fiecărui angajat, procesul de creativitate trebuie stimulat și în interiorul companiei. Mediul organizațional are un aport crescut asupra spontaneității și creativității angajaților.

Stimularea creativității - idei de activități la locul de muncă

Fiecare angajat poate fi creativ, dacă i se permite acest lucru. Mai mult, atunci când o persoană are idei inovatoare, care sunt puse în practică și folosite în interes organizațional, munca acestuia devine un factor de motivație intrinsecă.

Activitatea desfășurată, responsabilitatea și recunoașterea la locul de muncă generează o motivație intrinsecă, direct legată de satisfacția în muncă a angajatului. Cu cât gradul de satisfacție este mai mare, cu atât angajatul va fi mai performant, contribuind la îndeplinirea obiectivelor organizaționale și la menținerea competitivității firmei.

Creativitatea poate fi stimulată în mod direct sau indirect, prin diferite proceduri de lucru sau activități specifice.

• Sesiuni de brainstorming

Sesiunile de brainstorming pot fi extrem de folositoare atât pentru angajați, cât și pentru companie. Angajații își exersează spontaneitatea și creativitatea, iar managerii obțin o listă cu soluții și idei care să rezolve anumite probleme sau să îmbunătățească anumite procese.

Pentru a ne asigura că este un exercițiu cu adevărat util pentru angajați, brainstormingul necesită o abordare atentă. Este indicată gruparea angajaților pe echipe relativ mici, astfel încât fiecare persoană să aibă posibilitatea de a-și spune punctul de vedere. Mai mult, nicio idee nu trebuie respinsă sau criticată. Acest lucru poate crea blocaje și poate împiedica angajații să mai participe cu idei sau sugestii.

Ideile pot fi notate și dezbătute până în momentul în care echipa decide că s-a găsit o soluție optimă. Pentru a dezvolta creativitatea și spontaneitatea, sesiunile de brainstorming trebuie organizate cât mai frecvent, iar angajații trebuie încurajați să participe activ.

• Sesiuni de feedback

Feedback-ul este extrem de relevant în activitatea angajaților. Utilizat ca instrument pentru dezvoltarea creativității, feedback-ul poate să vină dinspre angajat înspre manager sau înspre ceilalți membri ai echipei. Încurajând un angajat să ofere feedback, acesta va fi nevoit să-și utilizeze creativitatea pentru a-și expune punctul de vedere într-un mod onest, dar profesionist, indiferent că este vorba despre aspecte pozitive sau negative.

• Ședințe de echipă în care se încurajează comunicarea

Ședințele care au loc la nivelul unei echipe de lucru pot fi un prilej bun pentru a încuraja comunicarea și pentru a dezvolta creativitatea. Simplul monolog al managerului nu mai este de ajutor, mai ales atunci când dorim să dezvoltăm echipe puternice, bine pregătite și creative.

Angajații trebuie încurajați să participe la discuții, să vină cu idei și să propună soluții la problemele pe care echipa le întâmpină. Pentru a-i familiariza cu acest proces, la început, angajați pot fi rugați să-și transmită ideile în scris. Odată ce acumulează experiență, aceștia își vor putea expune părerile verbal, în cadrul ședințelor propriu-zise.

• Workshop-uri, seminarii, training-uri

După cum aminteam mai sus, angajații creativi care vor fi recompensați vor înregistra un grad mai mare de satisfacție în muncă. Învățarea continuă este un proces important, în acest sens. Compania poate stabili câteva întâlniri cu specialiști din domeniul de activitate, cu un grad mare de aplicabilitate, construite sub forma unor workshop-uri, seminarii sau alte tipuri de întâlniri educative.

În cadrul acestora, angajații pot primi diferite scenarii pe care să le rezolve, folosindu-și creativitatea. Aceste activități nu doar că reprezintă o modalitate de a-și îmbunătăți gândirea creativă, ci contribuie în mod direct la formarea lor profesională și la obținerea calității de specialiști.

• Grad crescut de autonomie

Deși poate fi destul de dificil ca un manager să transfere responsabilitatea de a lua decizii cu impact unui angajat, investirea acestuia cu un grad crescut de autonomie și autoritate mărește creativitatea sa. Atunci când este implicat într-un anumit proiect, angajatul poate fi lăsat să decidă ce modalitate de lucru abordează, care este cea mai potrivită formă de a-și organiza munca sau care sunt termenele limită pe care trebuie să le respecte, în concordanță cu cerințele proiectului.

Având libertatea de a alege felul în care muncește, angajatul poate căuta modalități de lucru mai ușoare, inovând procese care ar putea fi utilizate și în viitor. Este puțin probabil ca toți angajații investiți cu autonomie să-și utilizeze gândirea creativă pentru a se organiza, însă este posibil ca această modalitate de acțiune să fie potrivită măcar pentru unii dintre aceștia.

După cum aminteam, creativitatea este influențată în mare măsură de mediul organizațional. Astfel, dacă managerul dă directive fixe și nu permite angajatului să-și aducă în vreun fel aportul, este aproape imposibil ca acesta să fie creativ.

• Beneficii extrasalariale care să încurajeze creativitatea

Pe lângă beneficiile de ordin financiar, companiile au început să se preocupe tot mai mult de buna dispoziție a angajaților și de starea acestora de bine, înțelegând că acest lucru influențează în mod direct performanțele în muncă și, implicit, succesul organizației.

Tichetele de masa, asigurările de sănătate sau abonamentele la săli de sport sunt doar câteva dintre beneficiile extrasalariale care vizează sănătatea fizică a angajatului și care sunt extrem de apreciate în rândul angajaților.

Totuși, nici partea morală a angajaților nu ar trebui omisă, în special dacă angajatorul așteaptă un aport crescut de creativitate în raport cu activitățile prestate. Timpul liber al angajaților ar putea fi utilizat într-un mod constructiv, iar compania poate interveni în acest proces, oferind un card cultural care să-i ajute să plătească bilete la spectacole sau festivaluri, muzee, teatre, cursuri de limbi străine, biblioteci și multe altele. Acest tip de beneficiu are o aplicabilitate vastă și se potrivește cerințelor multiple ale angajaților.

Cum influențează creativitatea performanța la locul de muncă?

Motivația intrinsecă, venită ca urmare a muncii prestate și a recunoașterii acesteia, influențează performanța angajaților la locul de muncă. Organizația este responsabilă să creeze un mediu propice pentru manifestarea creativității, astfel încât angajații să se poată remarca prin idei inovatoare. Acest lucru nu va influența doar parcursul carierei unui angajat, ci și ascensiunea companiei pe piața de profil.

Un angajat creativ este un câștig pentru firmă, fapt pentru care tot mai mulți dintre angajatori includ creativitatea printre abilitățile pe care candidatul ideal ar trebui să le dețină. Această abilitate nu doar că permite angajatului să aducă plus valoare organizației din care face parte, ci îl ajută, totodată, să rezolve situații dificile, să gestioneze momente stresante și să găsească în muncă un factor intrinsec de motivație.

Creativitatea și performanța sunt interdependente și sunt influențate, după cum aminteam, de mediul organizațional, dar și de managementul practicat la nivelul companiei. Dacă organizația își dorește angajați creativi și performanți, cu soluții inovatoare și idei strălucite, aceasta trebuie să investească în modalități de a stimula creativitatea și trebuie să permită angajaților să-și utilizeze abilitățile creative în fiecare sferă a activității.

Sursă foto: Shutterstock

Viața în cel mai conectat secol din istoria omenirii are multe aspecte pozitive; putem lua legătura cu membrii familiei aflați la mii de kilometri depărtare prin intermediul apelurilor video, iar răspunsurile la aproape orice întrebare sunt la doar un click distanță. Însă, prea multă tehnologie poate avea și consecințe nedorite, fie că este vorba de timpul petrecut pe telefon, pe rețelele de socializare sau în fața altor ecrane.

Utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta activități de bază precum somnul, exercițiile fizice și socializarea, care sunt toate importante pentru sănătatea noastră fizică și mintală.

De aceea, din când în când, este bine să luăm o pauză de la digitalizare. O astfel de detașare temporară de la lumea virtuală și ecrane se numește detoxifiere digitală.

În cele ce urmează îți vom explica de ce este importantă detoxifierea digitală și ce poți face pentru a lua din când în când o pauză de la tehnologie.

Ce este detoxifierea digitală?

A fi constant conectat la tehnologie îți poate afecta calitatea vieții. De aceea, o pauză de la aplicații de socializare în care să petreci ceva timp departe de ecrane ar putea fi benefică pentru sănătatea ta mintală și fizică.

Aici intervine detoxifierea digitală. Acest proces reprezintă reducerea în mod intenționat a timpului pe care îl petreci online pe dispozitive.

Detoxifierea digitală reprezintă procesul prin care ne îndepărtăm pentru o perioadă de ecrane și de conexiunile virtuale. Astfel, avem ocazia să examinăm rolul pe care gadgeturile îl joacă în viața noastră și să ne dăm seama cum ne dorim să ne raportăm la tehnologie pe viitor.

Pe parcursul procesului de detoxifiere digitală, o persoană încetează să mai folosească tehnologii precum smartphone-urile, computerele și televizoarele. Deși majoritatea oamenilor nu pot scăpa complet de tehnologie, pot face pauze pentru a se concentra la alte aspecte ale vieții.

Beneficiile detoxifierii digitale

Efortul de a folosi mai puțin dispozitivele digitale poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și te poate ajuta să:

• Devii mai calm - a lua o pauză de la utilizarea telefonului sau a laptopului poate reduce nivelul de stres resimțit de organism. De asemenea, te poate ajuta să te concentrezi asupra prezentului și să acorzi mai multă atenție lucrurilor din jur. Un concediu sabatic ar putea fi ocazia ideală pentru a începe un program de detoxifiere digitală.
• Fii mai productiv - navigarea pe internet consumă mult timp. Te poate sustrage de la responsabilitățile tale, de aceea, lăsând telefonul deoparte te vei putea concentra asupra lucrurilor pe care trebuie să le faci.
• Te simți mai bine în pielea ta - aplicațiile de socializare te determină să te compari în mod constant cu ceilalți. Acest lucru poate afecta modul în care îți percepi corpul și personalitatea. Reducerea timpului petrecut la telefon îți poate îmbunătăți imaginea și stima de sine.
• Fii mai sănătos - prea mult timp petrecut cu smartphone-ul în mână poate duce la oboseală, ochi uscați, vedere încețoșată și dureri de cap. De asemenea, este posibil ca poziția corpului să aibă de suferit în timp ce te uiți la telefon. Acest lucru poate cauza probleme în partea inferioară a spatelui și a gâtului. Deconectarea poate contribui la relaxarea diferitelor părți ale corpului.

Digital detox la locul de muncă

Odată cu pandemia COVID-19, care a adus în prim plan munca la distanță, am devenit conectați la mai multe gadgeturi și pentru mai mult timp decât oricând, iar tehnologia ne-a invadat casele. În acest context, pentru a menține o stare de bine din punct de vedere mintal și fizic, detoxifierea digitală ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți.

Lumea virtuală este întotdeauna aproape, indiferent unde ne aflăm. În acest context, tehnologia modernă a schimbat modul în care companiile și angajații își desfășoară activitatea.

Impactul tehnologiei la locul de muncă și al culturii corporative asupra sănătății și bunăstării angajaților este unul complex. În acest context, managerii pot sprijini detoxifierea digitală la nivel organizațional.

Pentru a evita supraîncărcarea digitală există câteva soluții practice care te pot ajuta să maximizezi beneficiile unei detoxifieri digitale la locul de muncă. De asemenea, ele pot deschide calea spre minimizarea riscurilor pentru sănătatea și bunăstarea angajaților.

▶️ Detoxifierea digitală poate începe cu detoxifierea organismului. Platforma Benefit oferă angajaților posibilitatea de a alege să se mențină în formă mergând la sală, practicând diferite sporturi sau activități de wellness. Astfel de activități îi ajută să se deconecteze și să aibă grijă de sănătatea fizică și mintală.

Din perspectiva angajatorului, platforma Benefit contribuie substanțial la bunăstarea angajaților, care au posibilitatea de a se bucura de vacanțe în baza facilităților oferite de Benefit. Activitățile de relaxare și care le permit angajaților să ia o pauză de la tehnologie sunt markeri ai performanțelor profesionale. În acest context, platforma Benefit vine atât în sprijinul angajaților, cât și al angajatorului.

Următoarele sunt semne de dependență de ecrane și dispozitive. Acestea pot semnala, de asemenea, că locul de muncă are nevoie de o dezintoxicare digitală.

• Cultura „Always-on”. Ne concentrăm mai mult pe a fi online decât pe a crea conexiuni și relații umane;
• Angajații se simt obligați să își verifice e-mailul după orele oficiale de lucru. Unii răspund la fiecare câteva minute, în timp ce alții sunt lipiți de ecran pentru o perioadă prelungită. Ambele situații împiedică maximizarea timpului liber pentru hobby-uri și interese personale;
• Niveluri crescute de epuizare a angajatilor, stare de spirit scăzută;
• Relații de stres între colegi;
• Tulburări de somn;
• Incapacitatea de a te concentra sau de a finaliza sarcinile;
• Lipsa de echilibru între viața profesională și cea privată. Acest lucru poate ieși la suprafață printr-un management deficitar al timpului sau un comportament dezorganizat.

Cum să organizezi o detoxifiere digitală la locul de muncă

Deconectarea de la tehnologie la locul de muncă nu este întotdeauna o opțiune viabilă, dar cu toții putem lua măsuri pentru a reduce utilizarea gadgeturilor.

Iată câteva  sfaturi pentru a începe o detoxifiere digitală la locul de muncă:

1. Organizează întâlniri fără tehnologie. În timp ce multitaskingul este dăunător pentru productivitate, întâlnirile fără tehnologie o pot spori. Încearcă în timpul ședințelor să iei notițe pe o agendă în loc de laptop. Actul fizic de a scrie implică diferite părți ale creierului și poate stimula creativitatea și rezolvarea problemelor.

Pagina unei agende nu  te poate distrage în același mod în care o face ecranul unui dispozitiv digital. Folosirea unei agende va îmbunătăți concentrarea, memoria și abilitățile de comunicare.

De asemenea, putem fi percepuți ca fiind nepoliticoși sau mai puțin prezenți atunci când folosim dispozitive în timpul ședințelor. Reuniunile fără dispozitive permit tuturor să joace un rol activ în succesul grupului.

O metodă pe care o poți utiliza pentru a stabili această practică și a asigura implicarea și rezultatele este următoarea:

• Stabilește reguli de bază înainte de începerea unei ședințe.
• La începutul ședinței, reamintește în mod politicos tactica „fără dispozitive în sală”. Informează participanții că pot părăsi sala dacă trebuie să răspundă la un apel sau la un e-mail.
• Comunică pauzele prestabilite pentru ca persoanele să își verifice dispozitivele și fii clar cu privire la momentul în care se va încheia ședința. Oferă un bun exemplu pe care să îl urmeze și ceilalți.

2. Încurajează limite precum utilizarea unui singur ecran, a pauzelor de la utilizarea ecranelor și a pauzelor fără tehnologie.

Folosirea unui singur ecran pe rând este un mic pas spre detoxifierea digitală. Ia în considerare posibilitatea de a face din aceasta o practică obișnuită la birou. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă să eviți în mod conștient obiceiul de utiliza telefonul în timp ce lucrezi la calculator. Practic, înseamnă să nu faci multitasking cu dispozitivele.

Pentru a realiza acest lucru, ține telefonul mai departe de birou astfel încât să fii nevoit să faci câțiva pași pentru a-l verifica. Concentrarea se poate îmbunătăți prin simpla ținere a telefonului departe de vedere. Aceasta se îmbunătățește și mai mult atunci când telefonul este ascuns fizic, într-un sertar sau în poșetă.

Pauzele de la ecrane ne pot ajuta să ne relaxăm, să ne îmbunătățim postura și să fim mai vigilenți. Pauzele scurte și frecvente sunt preferabile pauzelor rare și mai lungi. Cei mai productivi oameni lucrează timp de 52 de minute și apoi fac pauze de până la 17 minute. Poți încerca și tu să faci acest lucru, luând o pauză de 5-10 minute la fiecare 50-60 de minute. Chiar și cei cu locuri de muncă solicitante pot realiza această performanță.

3. Perioade de pauză fără tehnologie: oferă membrilor echipei o fereastră zilnică „fără tehnologie”. În acest timp, ei își pot rezerva timp pentru a opri dispozitivele și e-mailurile.

Un exemplu ar fi deconectarea timp de o oră în timp ce luați prânzul. Fără telefon, fără e-mailuri, fără interacțiune cu social media.

4. Promovează dezactivarea notificărilor

Încurajează-ți colegii angajați să își rezerve o singură zi sau chiar câteva ore, în fiecare săptămână, pentru a dezactiva notificările. În acest timp, ei pot activa un răspuns în afara biroului. Astfel, colegii și clienții relevanți vor fi informați despre dezactivarea tehnică.

Un exemplu de mesaj este următorul: „Bună ziua, nu îmi verific e-mailurile între orele 1-2 PM în fiecare zi. Voi citi mesajul dvs. după ora 14:00, dar dacă este urgent, vă rog să mă apelați”.

5. Încurajează dietele digitale

Concentrează-te pe faptul că trebuie să fii realist, să stabilești limite și să elimini distragerile. La fel ca o dietă alimentară, procesul de detoxifiere digitală constă în stabilirea unor limite pentru a ne asigura că utilizarea dispozitivelor este benefică pentru sănătatea noastră emoțională și fizică.

Acest lucru se poate face într-o varietate de moduri. Câteva idei de luat în considerare includ:

• Încercarea de a renunța la toate dispozitivele digitale pentru o perioadă scurtă de timp, cum ar fi o zi sau până la o săptămână. Monitorizează-ți starea de spirit în această perioadă. Rezervă-ți câteva minute pentru a face un bilanț într-un jurnal și ține evidența acestei experiențe.
• Alegerea unei zile din săptămână în care să nu utilizezi dispozitive digitale.
• O detoxifiere specifică: ia în considerare acest lucru dacă o anumită aplicație, site web sau instrument digital îți ocupă prea mult timp. Concentrează-te pe restricționarea utilizării respective.
• O detoxifiere de social media: concentrează-te pe restricționarea sau chiar eliminarea completă a utilizării aplicațiilor de social media pentru o anumită perioadă de timp.

Digital detox în viața de zi cu zi: 5 pași simpli

Poți utiliza mai multe strategii pentru a lua o pauză de la timpul petrecut în fața ecranului. Diferite metode funcționează pentru persoane diferite, din cauza stilurilor noastre de viață și a personalităților noastre unice. Încearcă aceste cinci modalități de a începe o detoxifiere digitală:

• Pasul 1 - Stabilește limite de timp: programează ore fără tehnologie în fiecare zi, stai departe de telefon în timpul meselor sau adaugă în programul tău activități ce nu implică utilizarea tehnologiei. Un exemplu ar fi să incluzi o pauză de lectură în programul tău pentru a te deconecta temporar de la mediul digital. Poți utiliza cardul cultural Edenred pentru a achiziționa titluri captivante, care te-ar putea ține departe de ecrane câteva ore pe zi.
• Pasul 2 - Folosește telefonul cu un scop: atunci când dorești să utilizezi telefonul, gândește-te la motivul pentru care o faci. Dacă acesta implică anumite comportamente de adaptare negative, cum ar fi evitarea unei activități anume, gândește-te la modul în care poți gestiona mai bine acest sentiment.
• Pasul 3 - Stabilește limite fizice: dacă îți este greu să lași telefonul jos, încearcă să îl lași în altă cameră pentru a te descuraja să îl folosești.
• Pasul 4 - Încearcă  mediile nondigitale, cum ar fi cărțile, ziarele și benzile desenate. De asemenea, poți lua un creion și hârtie pentru a scrie sau a desena.
• Pasul 5 - Profită de aplicațiile și funcțiile telefonului: funcțiile telefonului tău te pot ajuta să controlezi utilizarea tehnologiei. De exemplu, poți să dezactivezi notificările pentru anumite aplicații sau să închizi complet telefonul pentru o perioadă de timp.

În concluzie, detoxifierea digitală ne permite să fim cea mai bună variantă a noastră la job. Atunci când limităm utilizarea dispozitivelor digitale, în loc să le lăsăm să ne controleze programul, suntem mai prezenți, mai implicați, mai productivi și mai eficienți la serviciu și acasă.

Surse foto: Shutterstock.com

Deși vine cu beneficii substanțiale, munca de acasă poate avea implicații negative pentru angajați. Izolați de colegi, petrecând ore în șir în fața unui ecran, aceștia pot resimți lipsa interacțiunii sociale sau dezechilibrul generat de absența unei delimitări clare între muncă și viață personală.

Angajații s-au dovedit a fi mai productivi lucrând de acasă, iar acest aspect este perfect justificabil. Sarcinile sunt întreprinse din confortul propriei case, angajatul poate să aleagă un loc care să-l inspire, iar confortul psihic că poate să fie aproape de familia sa în caz de nevoie este și el un element de luat în calcul.

Cu toate acestea, pe termen lung, munca remote poate avea consecințe serioase asupra sănătății angajaților.

De ce ar trebui să se îngrijoreze companiile?

În primă instanță, faptul că angajații se confruntă cu stări negative provocate de izolarea socială nu pare a fi problema companiilor angajatoare. Totuși, aceste aspecte se pot răsfrânge, mai devreme sau mai târziu, asupra modului în care angajatul își gestionează sarcinile, asupra productivității și atașamentului său față de firmă.

Cu alte cuvinte, starea de sănătate a angajatului influențează în mod direct bunul mers al afacerii, iar acest lucru nu poate decât să preocupe organizațiile, determinându-le să ia atitudine.

Angajatorii pot să compenseze aceste lipsuri prin acordarea unor beneficii care să readucă starea de bine în viața angajaților. Inițiativele de acest fel vor contribui nu doar la bunăstarea angajaților, ci și la prosperitatea companiei.

Ce beneficii pot să includă firmele pentru a compensa provocările pe care le implică munca remote?

Sistemul de muncă în regim remote implică numeroase provocări, care necesită o atenție sporită din partea managerilor. În primă instanță, este important de menționat că angajatorul trebuie să respecte viața privată a angajatului și să traseze o barieră clară între viața profesională și timpul liber de care acesta trebuie să beneficieze.

Nivelul crescut de stres și presiunea mare pe care o resimt angajații pot izvorî chiar din astfel de comportamente. Faptul că angajatul are acces la laptop în orice moment nu justifică în niciun fel sarcinile atribuite după program sau ședințele fixate după finalizarea orelor de lucru.

Totodată, pentru a ușura procesul muncii în regim remote, angajatorii pot planifica și implementa o schemă de recompense menite să ușureze activitatea angajaților. Izolarea socială și presiunea tot mai mare asupra angajaților au amplificat semnificativ stările de anxietate sau depresie, iar ședințele de psihoterapie ar putea fi o necesitate pentru mulți dintre aceștia.

De ce este necesară psihoterapia pentru angajații care lucrează remote?

Un studiu realizat anul trecut prin intermediul platformei Undelucrăm.ro a concluzionat că 19% dintre angajați ar dori ca angajatorul să suporte costurile ședințelor de psihoterapie. Printre alte beneficii pe care le consideră relevante, angajații situează în prim plan problema sănătății emoționale și psihice ca pilon care influențează atât relațiile personale, cât și pe cele de muncă.

Psihoterapia este utilă și benefică tuturor persoanelor care se confruntă cu stări negative. Munca de acasă poate reprezenta o deviere de la ritmul firesc, iar pe fondul acestor schimbări, emoțiile negative își pot face apariția mai devreme sau mai târziu.

Stările de anxietate, lipsa energiei sau a inițiativei, problemele de sănătate frecvente sau oboseala cronică pot reprezenta un semnal de alarmă pentru angajații care lucrează de acasă. Psihoterapia identifică posibile cauze și caută soluții, învățând angajatul să-și gestioneze emoțiile și să lucreze cu propria persoană pentru a depăși impasul în care se află.

Nu toate problemele unui angajat sunt determinate de mediul în care lucrează. Totuși, indiferent de sursa nemulțumirii sau a insatisfacției, mediul de lucru al organizației poate fi afectat. În aceste situații, consilierea psihoterapeutică individuală poate constitui un real ajutor.

Beneficiile psihoterapiei pentru angajați

Psihoterapia poate reprezenta un colac de salvare pe numeroase planuri. Multe dintre problemele cu care se confruntă angajații în raporturile de muncă sunt rezultatul lipsei de comunicare, al unei înțelegeri defectuoase și, în cele din urmă, al incapacității de a gestiona situațiile de criză.

Ședințele de psihoterapie individuale pot ajuta angajații pe multiple paliere. Aceștia pot învăța:

●     să se cunoască și să-și înțeleagă nevoile;

●     să își analizeze comportamentul și să-l gestioneze în favoarea lor;

●     să își schimbe perspectiva de a privi lucrurile;

●     să se adapteze în cazul situațiilor stresante și să devină mai flexibili;

●     să își gestioneze în mod optim timpul de lucru;

●     să își îmbunătățească stima de sine și modalitatea de comunicare;

●     să depășească situațiile stresante.

Multe dintre aceste aspecte vor contribui la o mai bună gestionare a situațiilor survenite în relațiile de muncă și la eliminarea emoțiilor negative. Un angajat care poate să comunice corect va putea să-și expună punctul de vedere fără a genera conflicte și va putea să aducă rezolvare multora dintre nemulțumirile sale.

De asemenea, autocunoașterea poate fi revelatoare pentru angajați. După ce va reuși să se cunoască pe sine, un angajat va înțelege cu ușurință care sunt nevoile sale, dar și care poate să fie sursa reală de satisfacție.

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională poate fi ușor destabilizat atunci când vine vorba despre munca remote. Psihoterapia are rolul de a îndrepta persoana în direcția corectă, astfel încât alegerile sale să păstreze o balanță echilibrată între diferitele aspecte ale vieții.

Ce beneficii poate să aducă psihoterapia companiei angajatoare?

După cum afirmam mai sus, bunul mers al organizației depinde în totalitate de întregul elementelor care o compun, incluzând aici și resursa umană. Pe lângă priceperile și abilitățile profesionale pe care le dețin, angajații aduc cu sine o poveste personală, influențată de trecut, de experiențele pe care le-au trăit și de valorile în care cred.

O companie determinată să obțină performanțe trebuie să acorde atenție sănătății angajaților. Psihoterapia va ajuta angajatul, dar va face un serviciu inclusiv organizației din care acesta face parte, încurajând starea generală de bine, productivitatea și motivația personalului.

Fluctuația de personal poate fi mult diminuată ca urmare a acordării acestor beneficii extrasalariale care pun în centru lor bunăstarea angajaților. Pe de o parte, ședințele de psihoterapie învață angajații să comunice eficient și să acorde atenție nevoilor lor. Astfel, aceștia nu vor fi tentați să părăsească firma la cea mai mică neînțelegere, încercând să rezolve conflictul sau să înlăture cauza nemulțumirii prin comunicare deschisă și prin identificarea unei soluții favorabile pentru ambele părți.

Pe de altă parte, o companie atentă la emoțiile angajaților săi este o companie puternică, cu valori solide. Angajatul nu doar că nu va dori să o părăsească, ci va fi motivat să evolueze și determinat să obțină o promovare.

Angajații cu încredere de sine crescută și care își gestionează în mod corect emoțiile vor fi mai implicați, mai prezenți și mai focusați la locul de muncă. Ba mai mult, încrederea în firmă va crește substanțial, iar atașamentul față de compania angajatoare poate cunoaște noi dimensiuni.

Nu în ultimul rând, a oferi beneficii extrasalariale de acest fel reprezintă o modalitate extrem de eficientă prin care companiile își pot consolida brandul de angajator. O bună reputație va atrage în viitor candidați valoroși și va plasa firma între acele companii pentru care orice angajat își va dori să lucreze.

Platforma Benefit este o soluție simplă și rapidă prin care angajatorii pot include consilierea psihologică pentru angajați printre beneficiile extrasalariale pe care le oferă.

Pe lângă numeroasele avantaje pe care le include, platforma permite angajatorului să selecteze beneficiile pe care dorește să le pună la dispoziția angajatului. Pentru societățile care își desfășoară activitatea remote, serviciile de psihoterapie pot constitui facilități însemnate și îmbunătățiri vizibile în modul de lucru.

Pe lângă beneficiile fixe incluse în platformă, numărându-se și cardul de masă sau vouchere de vacanță, angajații au acces la o serie de beneficii flexibile pentru care firma angajatoare a alocat un anumit buget. În funcție de motivațiile personale ale fiecărui angajat, acesta are libertatea totală de alegere. Platforma Benefit include printre beneficiile pe care le pot selecta angajații și accesul la ședințe de consiliere psihologică acordate de specialiști în acest domeniu.

Motivarea angajaților prin acordarea unor beneficii extrasalariale poate impacta semnificativ percepția acestora asupra companiei în care lucrează. Mai mult decât atât, contextul muncii în regim remote, cu provocările și dificultățile sale, transformă grija angajatorului din alegere în necesitate.

Pentru a menține un mediul de lucru optim și pentru a construi echipe eficiente și sănătoase, cu angajați dedicați și concentrați pe obiectivele pe care le au de dus la îndeplinire, organizațiile trebuie să înțeleagă nevoile angajatului, să pună preț pe acestea și să acționeze în consecință.

Sursă foto: Shutterstock