Employee well-being

Deadline-uri depășite, putere mică de concentrare, livrabile de slabă calitate, conflicte între membrii echipei și răbufniri nervoase în ședințe. Dacă identifici cel puțin câteva dintre atributele de mai sus în rândul echipei pe care o conduci, atunci trebuie să știi că cel puțin unul dintre membrii acesteia este afectat de stresul la locul de muncă.

Stresul este acea reacție adversă (fizică și psihică), apărută în urma unor presiuni excesive ori a altor tipuri de cerințe/necesități care îi sunt impuse persoanei și pe care aceasta nu este capabilă să le îndeplinească. Este posibil ca acesta să fi fost provocat și de factori externi (cum ar fi un divorț sau problemele financiare), dar, atât timp cât persoana afectată nu se poate detașa atunci când lucrează, performanțele profesionale și contribuția adusă la bunăstarea echipei pot fi serios afectate.  

Înainte de a identifica cele mai bune soluții pentru a putea gestiona stresul la locul de muncă, trebuie să înțelegem foarte clar cu ce avem de-a face.   
●    Tipuri de stres
●    Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă
●    Epuizarea la locul de muncă 

Tipuri de stres

Cele mai recente cercetări în domeniul psihologiei au arătat că stresul nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde, însă, foarte mult de nivelul acestuia, cum este perceput de fiecare persoană în parte și de punctul până la care îl lăsăm să pună stăpânire pe mintea și corpul nostru.   

O anumită doză de stres poate întări sistemul imunitar, îmbunătăți memoria și performanțele cognitive și chiar perfecționa procesul de luare a deciziilor. Însă, atunci când aceasta depășește pragul de toleranță (diferit de la persoană la persoană), el devine un factor extrem de nociv. Iată care sunt principalele tipuri de stres:  
1.    Stresul acut - cunoscut și sub denumirea de „stres cotidian”, stresul acut este cea mai frecventă formă de stres și este provocat de cerințele și presiunile din prezent și din viitorul apropiat. Deși cu toții ne confruntăm cu el și, de cele mai multe ori, îl ducem pe picioare fără probleme, chiar și acest tip de stres poate deveni epuizant, atunci când ne depășește limitele de suportabilitate sau când se suprapune peste perioade epuizante și din punct de vedere fizic (lipsă de somn, activitate intensă, prea multe de rezolvat într-un timp prea scurt etc.). Atunci când este provocat de evenimente traumatice (decesul cuiva drag, o despărțire dureroasă, pierderea veniturilor etc.), acesta poate dezvolta probleme psihologice care cer intervenție specializată.
2.    Stresul acut episodic - este definiția stresului transformat în stil de viață, ceea ce se traduce prin eșec după eșec: nu ajungi niciodată (sau nu reușești să predai proiectele) la timp, uiți mult, nu te poți concentra sau organiza, ești mereu iritat(ă). Iar asta se întâmplă, de cele mai multe ori, din cauza unui stil de viață nesănătos (mâncat ce, când și pe unde apuci, puține ore de somn, consum excesiv de substanțe nocive - tutun, alcool etc.), a îngrijorărilor excesive din și pentru orice și a expunerii excesive la situații stresante, fără ca acestea să fie alternate cu perioade plăcute, de relaxare.     
3.    Stresul cronic - este cea mai gravă formă de stres, fiind asociat depresiei. Este momentul în care persoana nu vede o cale de ieșire dintr-o situație dificilă, se simte fără speranţă şi renunţă să mai caute soluţii. Iar cel mai grav este că ajungem să ne obișnuim atât de mult cu starea aceasta, încât ne identificăm cu ea și devine din ce în ce mai dificil să ne dăm seama că avem o problemă și, implicit, nevoie de ajutor.

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă 

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă sunt unele dintre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă, la nivel mondial. Din cauza impactului semnificativ pe care îl au asupra sănătății oamenilor, organizațiilor și economiilor naționale, guvernele și instituțiile specializate caută în permanență soluții pentru a le putea gestiona.

  👉Una dintre principalele metode de detensionare este petrecerea unui timp de calitate relaxant, în afara orelor de program. Ajută-ți angajații să se relaxeze cu ajutorul Cardului Cultural Edenred. Utilizatorii au acces la diverse activități sau materiale care să îi ajute să se deconecteze de la rutina zilnică.  

Potrivit studiilor, aproape jumătate dintre angajații din Europa consideră că stresul la locul de muncă este parte integrantă din viața lor. Așadar, oricare dintre oamenii cu care lucrezi poate fi afectat de stres, indiferent de calitățile sale profesionale. S-a dovedit științific că, atunci când vine vorba de a depăși situațiile dificile din viața noastră, persoanele cu un Coeficient Emoțional (EQ) mai ridicat sunt mai pricepute decât cele cu un IQ ridicat să facă asta, deoarece știu cum să-și identifice stările și sentimentele și găsesc soluțiile cele mai potrivite de a trece cu bine peste momentele negative.  
Riscurile psihosociale se referă la totalitatea efectelor negative psihologice, fizice și sociale, care apar ca urmare a unei slabe gestionări a activității de la locul de muncă sau a climatului social nefavorabil.

Factorii care pot declanșa stresul la locul de muncă sunt:

1. de ordin fizic - multe ore de muncă, lipsa pauzelor, călătorii dese, diferențe de fus orar, imposibilitatea de ne alimenta corect, poziții incorecte sau solicitante pentru corp (temperaturi extreme, mult stat în picioare, poziție incorectă la birou, spațiu neaerisit sau neiluminat corespunzător) etc.
2. de ordin emoțional - apropierea deadline-urilor, imposibilitatea de a soluționa task-urile cu resursele alocate, frustrări legate de abilități, vârstă sau experiență, lipsa detaliilor (și, implicit, a controlului deplin) referitoare la viitoare proiecte, diverse greșeli, situații conflictuale cu colegii sau superiorii, interacțiunea cu persoane dominante etc.   

Ca să-ți poți da seama dacă unul sau mai mulți membri ai echipei tale suferă de stres, trebuie, mai întâi, să poți recunoaște simptomele. Acestea pot fi:
●    cognitive (probleme de memorie, organizare și concentrare, dificultăți în a judeca eficient și lua decizii, îngrijorare constantă);
●    emoționale (stare apatică, anxioasă, iritabilitate, izolarea de restul colegilor, evitarea contactelor);
●    fizice (nivel scăzut de energie, dureri frecvente de cap, transpirație excesivă, strângerea dinților, îmbolnăviri frecvente pe seama imunității scăzute);
●    comportamentale (izolarea, neglijarea sau amânarea responsabilităților, consumul exagerat de substanțe nocive, ticuri nervoase).
Odată problema identificată, trebuie văzut ce poți face tu, ca lider, pentru a-ți ajuta echipa și, implicit, business-ul. Cu măsuri precum o planificare adaptată ritmului de lucru al angajatului, training-uri potrivite activității sale și suportul necesar reducerii presiunii pe care o simte (și, implicit, diminuării stresului), îți poți readuce echipa la viață. 
 

👉Una dintre cele mai eficiente măsuri pe care le poți lua este respectarea timpului de odihnă și recuperare. Iar aici intră, implicit, și vacanțele. Introdu în pachetul de beneficii și Cardul de Vacanta Edenred. Angajații tăi vor redescoperi bucuria de a călători în România, iar tu profiți de deductibilitate și de scutirea de la plata taxelor sociale. 

Evaluarea stresului la locul de muncă 

Evaluarea stresului la locul de muncă poate fi o provocare destul de mare, pentru unii manageri. Fiecare dintre noi reacționează diferit la situațiile de stres, iar ceea ce ar putea constitui un factor major de stres pentru o persoană ar putea trece absolut neobservat de o alta.   Așadar, primul pas este să identificăm cauzele stresului, astfel încât să putem lua măsuri pentru eliminarea lor.

Printre acestea se numără:  

1.    Taskurile monotone, neplăcute, prea multe/puține sau prea dificile/ușoare;
2.    Volumul și ritmul de lucru (deadline-uri nepotrivite, solicitări nerealizabile cu resursele alocate);
3.    Programul de lucru strict sau imprevizibil, încărcat cu ore suplimentare și fără pauze;
4.    Imposibilitatea de a controla mediul de lucru (emoții, colegi, condiții, proceduri etc.);
5.    Lipsa de experiență și/sau calificare;
6.    Piedici în dezvoltarea carierei (promovare dificilă ori imposibilă, evaluare injustă, venit nesatisfăcător, insecuritatea jobului);
7.    Rolul neclar sau de tip conflictual în organizație;
8.    Relațiile interpersonale de slabă calitate cu ceilalți membri ai echipei;
9.    Comunicare și leadership de slabă calitate;
10.    Lipsa unui echilibru dintre viata profesionala si cea personala;
11.    Venit variabil și incert;
12.    Condiții neprielnice pentru confortul fizic. 

Având în vedere că sursa stresului unui angajat poate veni din atât de multe direcții, este greu de crezut că există echipe care să nu aibă cel puțin un sfert dintre membri afectați de stresul la locul de muncă. Concluzia? Sănătatea și performanța companiei sunt afectate direct proporțional cu numărul angajaților stresați și cu gradul de afectare al acestora. Astfel, nu de puține ori auzim manageri plângându-se de:
●    absenteism;
●    grad scăzut de implicare și dedicare;
●    productivitate și performanță în scădere;
●    creșterea costurilor;
●    creșterea numărului de accidente la locul de muncă;
●    deteriorarea imaginii firmei și, implicit, a brandului. 

Managementul stresului la locul de muncă 

Stresul la locul de muncă reprezintă răspunsul emoțional și psihologic, apărut în situația în care cerințele de la serviciu nu se potrivesc cu nevoile și capacitatea angajatului de a le soluționa. Așadar, stresul nu este o provocare. Provocările ne ambiționează, ne motivează, ne determină să ne autodepășim. Un grad ridicat de stres, în schimb, ne deconectează de la ceea ce avem de făcut, ne blochează gândirea rațională și ne suprasolicită atât din punct de vedere fizic, cât și mental, aducându-ne în pragul epuizării.

 
👉În zilele aglomerate, când nu ne mai vedem capul de treabă, o masă caldă ar putea fi ultimul nostru gând. Ce nu conștientizăm, însă, este că mâncatul pe fugă nu doar că este extrem de nesănătos, dar ne și crește nivelul de stres. Oricât de strânse ar fi deadline-urile, echipa ta are nevoie de energie, pentru a le putea respecta. Tichetele de masa Edenred sunt cea mai la îndemână modalitate de a-ți ajuta angajații să se mențină sănătoși. 

Stresul la locul de muncă poate compromite atingerea obiectivelor, atât din punct de vedere individual, cât și organizațional. 
Un plan pentru managementul stresului la locul de muncă implică identificarea cauzelor generatoare de stres și eliminarea sau, cel puțin, atenuarea acestora, prin:
1.    traininguri legate de gestionarea taskurilor și a timpului, de promovare a gândirii pozitive, dar și aplicate, pe profilul jobului;
2.    crearea unor modalități de lucru personalizate pentru fiecare angajat sau echipă;
3.    resurse financiare, materiale și umane suficiente;
4.    amenajarea unui spațiu de lucru confortabil;
5.    crearea unui orar de lucru flexibil, care să respecte cu sfințenie timpii de repaus (somn și masă);
6.    oferirea de sprijin în soluționarea problemelor personale ale angajatului;
7.    interzicerea cu desăvârșire și sancționarea bullying-ului, rasismului și hărțuirii de orice fel, la locul de muncă;
8.    gestionarea obiectivă și transparentă a situațiilor conflictuale.

Epuizarea la locul de muncă 

Unul dintre cele mai grave și complexe efecte adverse ale stresului este lipsa somnului. Din cauza unui somn slab calitativ, cumulat cu o alimentație nesănătoasă, un consum de substanțe nocive și multe griji - toate pe fond de stres - imunitatea și rezistența organismului vor slăbi atât de mult, încât nu va mai fi decât un pas, până la instalarea unor boli grave (de inimă, ale sistemului digestiv, tensiune arterială, migrene etc.).  
În plus, va începe instalarea sindromului de burnout la locul de muncă, adică epuizare cronică, oboseală accentuată, anxietate, depresie, scăderea puterii de concentrare și, implicit, a productivității.

Este foarte important de reținut faptul că, dacă oboseala la locul de muncă este rezultatul unei acțiuni de hărțuire morală a angajatului, acest lucru intră sub incidența legii, iar angajatorul poate fi tras la răspundere, inclusiv prin plata unor despăgubiri față de reclamant. 

Stresul la locul de muncă legislație 

Dreptul la muncă este unul elementar și foarte bine definit de articolul 41 din Constituția României. Acesta specifică, printre altele, că:
„(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.”

Stresul la locul de muncă este adus în discuție de Legea 167/ 2020. Potrivit Art. 2, alin. 5.1., „constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”.  

În plus, stresul la locul de muncă mai poate fi asociat și cu alte reglementări din Codul Muncii, din Codul Civil și chiar din Codul Penal, cum ar fi:
●    hărțuire (art. 208 din Noul Cod Penal);
●    agresiune (loviri sau alte violențe - art. 193 din Codul Penal);
●    vătămare corporală (art. 194 din Noul Cod Penal);
●    rasism (art. 362 din Noul Cod Penal);
●    discriminare (Constituție, Cod Civil, Cod Penal, Codul Muncii, Cod Administrativ etc.);
●    neglijență și/sau abuz în serviciu (art. 246- 248 Noul Cod Penal);
●    rele tratamente (art. 281 Cod Penal);
●    exploatare (art. 182 Cod Penal). 

Așadar, un mediu de lucru onest și propice îți este util nu doar pentru buna evoluție a afacerii, dar și pentru evitarea unor alte probleme, în special cu legea. 

Sursa foto: Shutterstock.com

Beneficiile extrasalariale oferite angajaților se regăsesc în proporție tot mai mare printre recompensele pe care companiile decid să le ofere salariaților. Pentru a-și păstra angajații valoroși în companie, 87% dintre companiile naționale oferă beneficii extrasalariale, conform unui studiu realizat de platforma eJobs.

Totodată, perspectivele angajaților în raport cu piața muncii s-au schimbat considerabil. Aceștia își doresc o carieră de succes, un mediu de lucru sănătos, dar și echilibru între viața personală și cea profesională. Așteptările acestora referitoare la locul de muncă au crescut, iar schimbarea locului de muncă în căutarea împlinirii profesionale nu mai este nici pe departe un subiect dificil de abordat.

Astfel, motivarea resursei umane ocupă un loc din ce în ce mai însemnat în rândul companiilor care își doresc productivitate și o colaborare de lungă durată cu angajații.

De ce este important să oferi bonusuri angajaților?

Sistemele de bonusare pot fi un factor motivator relevant pentru angajați. Aprecierea angajatorului față de efortul depus de către salariați este esențială pentru loializarea forței de muncă.

Totodată, beneficiile extrasalariale cresc angajamentul salariaților față de companie, în special dacă acestea vin în întâmpinarea nevoilor angajaților. Tichetele de masa, asigurările de sănătate, primele de vacanță sau programul flexibil ajută angajații să prioritizeze aspectele care contează cu adevărat pentru aceștia.

Lista poate fi completată de beneficiile flexibile, o idee extrem de apreciată de către salariați. Prin intermediul acestora, salariații au posibilitatea de a alege gama de beneficii de care se pot bucura, indiferent că este vorba despre activități educaționale, activități de recreere, sportive sau altele.

Mai mult decât atât, angajații productivi, care au obținut rezultate remarcabile și au contribuit la îndeplinirea obiectivelor organizaționale, merită recompensați. Sărbătorile de iarnă sunt un prilej potrivit de a-ți arăta aprecierea și de a încheia anul într-o notă optimistă, încurajând productivitatea, eficiența și dedicarea.

Idei de bonusuri de Crăciun dedicate angajaților

Angajații valoroși merită premiați, iar sărbătorile de iarnă sunt momentul oportun pentru oferirea unor astfel de beneficii.

1. Cardul de tichete cadou

Oferirea unui card de tichete cadou permite angajaților să-și achiziționeze produse sau servicii dintr-o rețea vastă de magazine, din diferite domenii (modă, bijuterii, IT&C, sport, amenajări interioare, cosmetice și altele). Flexibilitatea în alegerea cadoului este un beneficiu însemnat pentru salariați, care se pot adapta în funcție de necesități și de interese.

Totodată, acest tip de bonusare este avantajos nu doar pentru angajați, ci și pentru IMM sau companii, care sunt scutite de la plata taxelor sociale și pot profita de deductibilitate.

Pentru a da randament, acest sistem de recompensare trebuie stabilit în baza unor obiective clare și a monitorizării constante, pe întreg parcursul anului. Avantajul bonusării angajaților care obțin performanțe remarcabile este acela că mărește productivitatea la nivelul întregii organizații și susține îndeplinirea unor importante obiective individuale și de echipă. De asemenea, este esențial ca obiectivele în baza cărora se acordă bonusurile să fie realist setate, astfel încât fiecare angajat care performează să aibă acces la recompense.

2. Zile libere

Beneficiile extrasalariale oferite cu ocazia sărbătorilor de iarnă pot fi completate de oferirea unor zile libere, pe care angajații să le petreacă împreună cu cei dragi. Dacă domeniul de activitate este permisiv în acest sens, câteva zile libere în preajma sărbătorilor vor fi extrem de apreciate de către angajați.

În cazul în care activitatea desfășurată depinde de prezența angajaților la birou chiar și în zilele dinaintea sărbătorilor, un program de lucru flexibil poate fi de ajutor. O alternativă viabilă ar fi acordarea unor zile de muncă remote sau un program care să le permită angajaților să ajungă la job într-un interval mai permisiv, cu respectarea celor opt ore de muncă obișnuite.

3. Pachete sau cadouri personalizate

Pe lângă recompensele financiare de tipul cardurilor cadou, poți alege să oferi angajaților mici atenții personalizate, care să exprime aprecierea companiei față de efortul depus de-a lungul întregului an. Printre acestea, se pot număra diferite produse de la producători locali sau cadouri personalizate, care să conțină urări de Crăciun sau mesaje de apreciere.

Pentru a fi pe placul angajaților, astfel de cadouri trebuie adaptate la preferințele și personalitatea fiecărui salariat.

4. Petreceri sau întâlniri dedicate angajaților

O întâlnire de final de an va fi, cu siguranță, pe placul angajaților, care vor avea ocazia să socializeze cu ceilalți colegi și să se relaxeze. Un astfel de beneficiu se adresează, în principal, tuturor angajaților și este o modalitate de recompensare potrivită pentru a încheia anul într-o notă pozitivă.

Evenimentele organizate de către companie pot include participarea unor specialiști din diferite domenii, în funcție de interesele angajaților. În acest fel, poți îmbina latura socială a evenimentului cu cea educativă, dând participanților oportunitatea de a ieși din rutina zilnică și de a trăi o experiență cu adevărat valoroasă.

5. Card de tichete culturale

Pentru acei angajați pasionați de lectură, concerte ori spectacole, muzee, grădini botanice sau zoologice, festivaluri sau târguri, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, cursuri de limbă străină, teatru, dans sau alte activități recreative, oferirea unui card de tichete culturale poate fi o opțiune potrivită.

Acest beneficiu susține nu doar dezvoltarea profesională, ci și pe cea personală, având avantajul flexibilității. Angajații pot alege să utilizeze acest card în funcție de pasiuni sau de interese, iar compania angajatoare beneficiază de facilități fiscale, precum deductibilitate și scutire de la plata taxelor sociale.

Gama de beneficii extrasalariale pe care le poți oferi angajaților este vastă, iar cunoașterea echipelor de lucru este un pas important în stabilirea recompenselor potrivite. Beneficiile flexibile reprezintă o soluție viabilă pentru a-ți arăta aprecierea și pentru a mulțumi, în același timp, fiecare angajat care a dat dovadă de implicare și a obținut performanțe de-a lungul unui an.

Bonusurile de final de an, oferite în preajma sărbătorilor, nu sunt doar o modalitate de a recompensa performanța trecută, ci și un factor motivator pentru proiectele viitoare. Angajații își doresc validare și apreciere, iar beneficiile pe care angajatorii le oferă pot seta premisele unei colaborări de lungă durată, mărind gradul de loialitate și de implicare în rândul salariaților.

Sursă foto: Shutterstock

Încurajarea muncii în echipă aduce multiple avantaje mediului organizațional, conducând la îmbunătățirea proceselor de lucru. Îndeplinirea obiectivelor unei companii depinde, în mare măsură, de abilitatea angajaților săi de a lucra în echipă, de a comunica și de a colabora eficient în vederea atingerii unui scop final.

Munca în echipă poate stimula creativitatea angajaților, dezvoltând în paralel și alte abilități esențiale pentru construirea unei cariere de succes, precum capacitatea de a comunica eficient, de a rezolva probleme sau de a învăța în permanență. Deși fiecare membru al echipei are un rol bine stabilit, transferul de cunoștințe este un proces recomandabil în cadrul unei echipe de lucru.

• Munca în echipă - beneficii și avantaje
• Reguli de lucru în echipă
• Comunicarea și lucrul în echipă
• Capacitatea de lucru în echipă - avantaj al noilor angajați
• Liderul și munca în echipă - care sunt responsabilitățile unui manager

Munca în echipă - beneficii și avantaje

Deși munca individuală poate evidenția calitățile unui angajat, munca în echipă va genera un grad mai mare de eficiență în îndeplinirea obiectivelor și va asigura finalizarea proiectelor într-un timp mult mai scurt. Împărțirea responsabilităților între angajați poate conferi o claritate mai mare asupra sarcinilor, dar și rapiditate în îndeplinirea acestora.

De asemenea, un alt avantaj major al muncii în echipă este legat de calitatea rezultatului final. Între membrii echipelor se pot realiza diverse schimburi informaționale, iar experiența fiecărui angajat poate avea un aport valoros, atunci când echipa lucrează pentru îndeplinirea unui obiectiv comun.

Angajații noi în domeniu pot folosi munca în echipă drept prilej pentru a învăța de la membrii cu o experiență mai vastă. Astfel, este recomandat ca, în construirea echipelor de lucru, să se țină cont de vechimea și experiența angajaților, dând oportunitatea membrilor mai tineri să lucreze alături de persoane experimentate.

Pe de altă parte, munca în echipă este folositoare nu doar celor fără experiență, ci și angajaților specializați pe diferite domenii de activitate. Aceștia pot acumula cunoștințe variate, îmbunătățindu-și, în același timp, abilitățile de comunicare, de leadership sau de învățare.

Reguli de lucru în echipă

Echipele de lucru sunt dinamice și diferă nu doar în funcție de organizație, ci și de proiectul pe care sunt alocate. Deși nu există un set de reguli general valabile pentru a garanta funcționalitatea unei echipe, respectarea unor norme de lucru este, totuși, necesară.

• Responsabilizarea tuturor membrilor echipei

Pentru ca echipa să funcționeze pe termen lung, este important ca fiecare membru al acesteia să primească un set de sarcini specifice și echitabil împărțite, în funcție de gradul de responsabilitate al fiecărui angajat. Mai mult decât atât, pentru a obține rezultatele scontate, întreaga echipă trebuie să depună un efort similar.

• Coordonarea membrilor echipei

O bună coordonare a echipei poate influența în mare măsură succesul acesteia. Astfel, liderul trebuie să se asigure că angajații comunică eficient și își rezolvă sarcinile cu responsabilitate. De asemenea, gestionarea oricărui conflict în faza inițială este obligatorie pentru o bună funcționare a echipei.

Liderul este elementul care oferă echipei coerență și unitate, acționând ca un mentor și susținând angajații să învețe, să se dezvolte și să performeze.

• Sudarea echipei

Dintr-o echipă de lucru fac parte angajați cu personalități diferite, cu modalități de lucru individuale, dar și cu aspirații proprii. Astfel, a construi o echipă sudată este un punct de plecare important în eficientizarea operațiunilor de muncă. Sesiunile de brainstorming, ședințele săptămânale, dar și alte activități recreaționale pot conduce la o mai bună cunoaștere a membrilor echipei, dar și la întărirea legăturii dintre aceștia.

• Gestionarea timpului de lucru

Gestionat ineficient, timpul poate reprezenta o piedică în realizarea optimă a activităților din cadrul unei echipe. Astfel, este important ca, în momentul în care se alocă sarcinile de lucru, acestea să fie însoțite de un deadline precis. Respectarea timpului alocat fiecărei sarcini permite evitarea blocajelor constante, în special atunci când angajații primesc responsabilități interdependente, a căror soluționare depinde de implicarea mai multor persoane.

• Recunoașterea meritelor membrilor echipei

Deși angajații lucrează pentru un scop comun, meritele individuale ale fiecărui membru al echipei trebuie recunoscute și recompensate. În situațiile în care aportul unui angajat are o greutate semnificativă în atingerea unui obiectiv, acest lucru merită evidențiat. Acordarea unor beneficii de tipul unor carduri cadou poate reprezenta un factor motivator eficient atât pentru angajatul care a depus eforturi suplimentare, cât și pentru ceilalți membri, care își vor dori să primească, la rândul lor, o astfel de recunoaștere din partea companiei.

De asemenea, astfel de beneficii extrasalariale se pot acorda întregii echipe, la finalul proiectului sau la atingerea unor obiective importante. Pentru finalizarea unor proiecte dificile, spre exemplu, compania poate oferi tuturor membrilor echipei un card de vacanta, pe care să-l poată utiliza pe teritoriul țării, într-o rețea vastă de unități turistice, pentru a-și asigura cazarea, transportul, masa, dar și alte servicii de agrement.

Comunicarea și lucrul în echipă

Comunicarea este esențială pentru o funcționare optimă a echipei de lucru. Angajații din cadrul unei echipe se află într-un permanent schimb informațional, iar abilitățile avansate de comunicare pot ușura acest proces.

Comunicarea trebuie să reprezinte o prioritate atât pentru membrii echipei, cât și pentru managerul acestora. Responsabilitățile, sarcinile și termenele de execuție se transmit clar și într-un cadru organizat. De asemenea, comunicarea are rolul de a trasa așteptări clare din partea membrilor echipei, încurajând un mediu de lucru pozitiv și rezolvarea oricăror eventuale conflicte.

Pentru a încuraja comunicarea și schimbul informațional, managerii pot iniția sesiuni de brainstorming sau discuții libere în cadrul ședințelor, încurajând fiecare angajat să-și expună opinia și eventualele dificultăți întâmpinate în procesul de lucru.

Capacitatea de lucru în echipă - avantaj al noilor angajați

Abilitatea de a lucra în echipă este o cerință din ce în ce mai căutată în rândul noilor angajați, alături de abilitățile de comunicare, adaptabilitate și creativitate. Companiile apreciază persoanele care sunt capabile să lucreze atât individual, cât și în cadrul unei echipe, dând dovadă de abilități interpersonale necesare unui mediu de lucru sănătos și prosper.

Pe lângă aptitudinile tehnice, competențele soft, precum abilitățile de interacțiune, de relaționare, de comunicare sau de lucru în echipă, influențează în mod simțitor mediul organizațional și buna desfășurare a proceselor de muncă.

Modul în care un angajat interacționează cu membrii echipei sale, felul în care gestionează și soluționează diferențele de opinie sau neînțelegerile cu ceilalți colegi poate cântări la fel de mult în procesul de recrutare precum experiența sa anterioară sau cunoștințele de specialitate.

Liderul și munca în echipă - care sunt responsabilitățile unui manager

Când vine vorba despre a conduce o echipă, responsabilitatea unui lider este semnificativă. Acesta are un rol hotărâtor în buna funcționare a echipei, având puterea de a determina eficiența angajaților, unitatea grupului și îndeplinirea obiectivelor organizaționale.

Un lider trebuie să aibă capacitatea de a oferi o viziune, de a crea armonie și de a motiva echipa, încurajând angajații să se dezvolte și să-și folosească abilitățile pentru a îndeplini obiectivele individuale și comune.

Mai mult decât atât, liderul planifică acțiunile și ghidează angajații, creând oportunități și îndrumând membrii echipei spre alternative viabile de rezolvare a tuturor provocărilor.

Important de menționat este faptul că un adevărat lider va încuraja angajații să-și asume riscuri și va valorifica acțiunile și rezultatele acestora, indiferent că este vorba despre oferirea unei recunoașteri morale sau a unor recompense financiare. Managerul poate propune oferirea unui card cultural, susținând, astfel, echilibrul dintre viața personală și cea profesională a angajaților și punând în valoare efortul depus de către aceștia.

Nu în ultimul rând, un lider are rolul de a gestiona conflictele în mod optim și de a transforma eșecul într-o oportunitate de învățare. Nu întotdeauna o echipă va atinge succesul, iar prin urmare, în procesele de lucru vor exista situații dificile, care vor necesita o bună gestionare, pentru a nu conduce la dezbinarea echipei și la demotivarea membrilor acesteia. Liderul trebuie să găsească o cale prin care să corecteze situația, extrăgând o serie de lecții relevante pentru angajați.

Performanța individuală și de grup este direct susținută de către persoana responsabilă de îndrumarea și conducerea echipei. Aceasta ar trebui să încurajeze exprimarea liberă a opiniilor, impulsul de a experimenta și apetența angajaților pentru învățare și dezvoltare. Progresul angajaților va influența succesul echipei și al companiei, în ansamblu.

Munca în echipă este un concept des întâlnit în organizații, iar beneficiile acesteia sunt multiple. O echipă unită poate aduce o valoare considerabilă companiei, depunând eforturi în vederea îndeplinirii unor obiective comune. Totodată, de luat în considerare este și rapiditatea cu care obiectivele pot fi îndeplinite, dacă membrii echipei lucrează în armonie, au scopuri clare și rezolvă eficient orice dificultate întâmpinată. 

Lucrul în echipă constituie o modalitate prin care angajații își pot dezvolta noi abilități și pot dobândi noi cunoștințe, bazându-se pe interacțiunea cu ceilalți membri. La nivel organizațional, munca în echipă este un proces complex, dar extrem de benefic, cu influențe puternice asupra succesului unei afaceri.

Sursa foto: Shutterstock

Perioada post-pandemică a adus o serie de schimbări pe piața muncii. Perspectiva angajaților asupra locului de muncă s-a schimbat. Aceștia nu își doresc un simplu generator de venituri, ci o slujbă care să le susțină dezvoltarea, evoluția și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Beneficiile extrasalariale oferite angajaților contribuie în mare măsură la retenția forței de muncă, fiind totodată un factor motivator important. Flexibilitatea s-a dovedit a fi, în ultima perioadă, una dintre principalele cerințe ale angajaților, atunci când vine vorba despre acordarea unor beneficii din partea organizației.

De ce își doresc angajații flexibilitate?

Flexibilitatea pe care angajatorul o acordă angajaților săi va aduce beneficii considerabile nu doar personalului, ci și companiei. Angajatul modern nu mai percepe salariul drept unic factor motivator, valorizând în egală măsură timpul liber, un program de lucru permisiv, dar și posibilitatea de a lucra remote sau în sistem hibrid.

În urma pandemiei, mulți dintre angajați au ajuns la concluzia că munca din confortul propriei case susține echilibrul între viața profesională și cea personală. Lucrând de acasă, angajații nu mai sunt nevoiți să-și petreacă timpul în trafic sau să-și plătească transportul, muncind într-un spațiu confortabil și fiind mai aproape de cei dragi.

Totodată, un program de lucru flexibil poate fi extrem de util pentru salariați, permițându-le să-și organizeze timpul în funcție de nevoi și să se dedice în egală măsură laturii profesionale, dar și celei personale. Perioada pandemică a dovedit că productivitatea nu depinde de prezența angajaților într-un anumit spațiu sau de programul de lucru restrictiv.

Totuși, munca de acasă poate să aducă și dezavantaje pentru angajați. Lipsa interacțiunii sociale a fost resimțită de către salariați, în special după lungile perioade de lucru remote. În acest caz, flexibilitatea de a alege în care dintre zile să muncească de acasă și când să meargă la birou este un beneficiu extrem de important pe care companiile îl pot oferi.

Flexibilitatea - un promotor al productivității sporite

Un mediu de lucru caracterizat prin flexibilitate sporește productivitatea angajaților, funcționând ca un factor motivator relevant. Pe de o parte, productivitatea crescută se datorează timpului crescut pe care angajații îl alocă muncii propriu-zise. Mai mult decât atât, starea de bine a salariaților este un factor important în determinarea eficienței la locul de muncă.

Digitalizarea proceselor de lucru contribuie, de asemenea, la sporirea productivității. Pentru a garanta funcționarea unui mediu de lucru flexibil, organizațiile trebuie să investească în tehnologizare, pentru că acest aspect ușurează și eficientizează munca angajaților.

Cum se pot adapta companiile cerințelor angajaților?

Retenția angajaților valoroși este una dintre principalele preocupări ale unei companii care își dorește să atingă succesul. Fluctuațiile de personal pot provoca dezechilibre puternice în organizație, fapt care justifică importanța respectării nevoilor și cerințelor salariaților.

Organizațiile pot lua în calcul oferirea unui pachet de beneficii care să motiveze și să loializeze forța de muncă. Pe lângă flexibilitate și posibilitatea de a munci remote, firmele pot să ofere carduri de vacanta, programe de training și dezvoltare pe diferite domenii de interes, decontarea abonamentului sportiv și alte beneficii care să evidențieze interesul angajatorului pentru bunăstarea fizică și emoțională a angajatului.

În ceea ce privește programul de lucru, dacă domeniul de activitate este permisiv, angajatorii pot seta ore flexibile de începere a muncii, cu respectarea timpului de lucru prevăzut în contractul de muncă.

Totodată, munca de acasă poate fi adoptată în multiple situații, cu stabilirea unor reguli bine definite. Pentru a nu exista piedici în procesul de muncă, accentul trebuie să cadă pe facilitarea mijloacelor de comunicare între angajați. Deși lucrul de acasă presupune o mai mare autonomie în rezolvarea sarcinilor și în gestionarea timpului de muncă, eficiența personalului nu ar trebui să fie afectată de absența fizică a unui superior.

Pentru că socializarea joacă un rol important în viața unei persoane, companiile pot lua în calcul sistemul de lucru hibrid, care îmbină beneficiul flexibilității cu posibilitatea de a interacționa cu cei din jur. Spațiile de coworking sunt o tendință din ce în ce mai prezentă pe piață, reprezentând un prilej ideal pentru angajați de a munci și de a interacționa cu ceilalți. Dacă printre beneficiile angajaților se numără și cardul de tichete de masa, aceștia se pot bucura de un prânz alături de colegi, îmbinând munca și nevoia de socializare.

Flexibilitatea - un beneficiu pentru companie

A oferi beneficii extrasalariale angajaților aduce avantaje considerabile nu doar pentru aceștia, ci și pentru firma angajatoare. Dincolo de productivitatea crescută ca urmare a flexibilității, organizațiile beneficiază de reduceri semnificative în materie de costuri, dar și de angajați mai motivați și dispuși să rămână loiali companiei din care fac parte.

Colaborarea în regim remote permite firmelor să se concentreze pe valoarea reală pe care un angajat o aduce companiei, fără a se lovi de bariere impuse de locul din care acesta provine. Totodată, candidații vor fi atrași de un angajator atent la nevoile salariaților și dispus să ofere multiple beneficii extrasalariale. Consolidarea brandului de angajator va atrage forță de muncă valoroasă, aspect extrem de important pentru succesul unei afaceri.

De asemenea, oferirea unui beneficiu poate să reducă în mod considerabil cheltuielile firmei, precum costurile de întreținere, transport, chirie sau altele. Acești bani pot fi utilizați pentru a acoperi alte cheltuieli legate de personal sau pentru a identifica alte beneficii care să-i motiveze pe angajați.

Angajații care au posibilitatea de a lucra de acasă vor fi mai receptivi și mai implicați în viața organizației, iar probabilitatea de a se dedica într-o mai mare măsură locului de muncă va crește.

Flexibilitatea este o cerință tot mai comună în rândul angajaților, iar motivul principal pentru care aceștia preferă să lucreze de acasă este sentimentul de libertate și autonomie de care se pot bucura. Deși salariul este un factor motivator important, angajații valorizează companiile care țin cont de nevoile lor și care includ în pachetul de beneficii carduri de tichete de masă, asigurări de sănătate, posibilitatea de a lucra remote sau în sistem hibrid, programe de dezvoltare și învățare, carduri cadou acordate cu ocazia unor evenimente speciale și multe altele.

Un mediu de lucru sănătos va menține angajații motivați și dispuși să facă eforturi pentru a contribui la succesul organizației. Schimbările permanente de pe piața muncii impun o atitudine deschisă din partea companiilor.

Beneficiile extrasalariale pe care organizațiile le oferă sunt extrem de apreciate de către salariați, fiind un factor decisiv în baza căruia aceștia aleg un anumit loc de muncă în detrimentul altuia. Pentru a rămâne competitive și pentru a-și crea un brand de angajator puternic, firmele trebuie să se adapteze și să valorizeze nevoile angajaților.

Sursă foto: Shutterstock

Generația Y a crescut în plină evoluție tehnologică, cu opinii puternice în ceea ce privește munca și importanța ei. Supranumiți „Millennials”, reprezentanții acestei generații valorizează lucruri extrem de diferite în comparație cu generațiile anterioare, fapt care impune un model de management aparte, adaptat cerințelor și așteptărilor acestora.

Ediția din anul 2022 a Raportului Deloitte, referitor la reprezentanții generațiilor Y și Z, surprinde câteva aspecte importante cu privire la modalitatea în care angajații se raportează la piața muncii. Îngrijorarea provocată de stabilitatea financiară îi determină pe 33% dintre mileniali să apeleze la un al doilea job, iar procentul celor care aleg să se mute în orașe mai puțin costisitoare, ocupând locuri de muncă remote, este în creștere, după cum arată raportul.

Totodată, în ceea ce privește satisfacția la locul de muncă, milenialii declară că nivelul salarial scăzut a fost principalul motiv pentru care aceștia au demisionat de la ultimul loc de muncă, iar raportul echitabil dintre viața privată și muncă, dar și oportunitățile de învățare și dezvoltare s-au aflat în topul priorităților de care au ținut cont atunci când au ales un nou angajator.

Ce aspecte contează pentru generația Y în alegerea unui nou angajator?

Raportul Deloitte arată că alinierea cu valorile angajatorului reprezintă un aspect important pentru milenialii care își aleg un nou loc de muncă. Doi din cinci participanți la studiu declară că au respins o ofertă de muncă pentru că aceasta nu era aliniată cu propriile valori.

Cadrul de muncă flexibil reprezintă una dintre principalele cerințe ale milenialilor atunci când vine vorba despre locul de muncă. 45% dintre reprezentanții generației Y lucrează remote cel puțin o parte din timp, iar trei sferturi dintre aceștia declară că aceasta ar fi modalitatea preferată de a-și desfășura activitatea. Economiile pe care reușesc să le facă lucrând de acasă, dar și timpul liber destinat familiei sau activităților recreative reprezintă motive importante pentru care milenialii preferă munca remote.

Același studiu arată că angajații sunt interesați de impactul pe care companiile îl au asupra mediului înconjurător și ar fi dispuși să plătească mai mult pentru a face alegeri sustenabile, dorind să observe aceeași atitudine și în acțiunile angajatorilor.

Ce pot face angajatorii pentru a atrage și reține milenialii în companie?

Este cert că milenialii valorizează o serie de aspecte diferite față de cele ale generațiilor anterioare, însă aceștia au, totodată, multe beneficii de oferit. Generația Y se adaptează cu ușurință muncii în echipă și evoluției tehnologice, aspecte esențiale pentru ca organizația să înregistreze progres.

Prin urmare, pentru a le înțelege nevoile și pentru a le facilita adaptarea în interiorul unei companii, managerii trebuie să acorde atenție aspectelor pe care milenialii le consideră importante.

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională

Generația Y acordă importanță echilibrului dintre timpul dedicat muncii și cel personal. Deși sunt determinați să-și atingă obiectivele, milenialii setează o delimitare clară între cele două planuri ale vieții. Aceștia apreciază timpul petrecut cu prietenii sau familia, activitățile în aer liber sau participarea la evenimente, și acordă o importanță crescută sănătății lor fizice și psihice.

Pentru a păstra acest echilibru între muncă și viață personală, companiile trebuie să încurajeze angajații să-și respecte programul de lucru și să se asigure că situațiile în care aceștia fac muncă suplimentară sunt inexistente sau cât mai rare. Totodată, pentru a-i ajuta să se bucure de timpul liber, organizațiile pot implementa o serie de beneficii care să susțină angajații să participe la activități diverse, explorându-și pasiunile.

● Alege cardul cultural Edenred pentru a le oferi angajaților posibilitatea să achite contravaloarea abonamentelor și biletelor la spectacole, concerte sau proiecții cinematografice, muzee, grădini botanice şi zoologice, festivaluri, târguri şi expoziții, parcuri tematice, biblioteci sau săli de lectură și alte activități recreative.

Oportunități de învățare și dezvoltare

Milenialii caută oportunități de învățare și își doresc să progreseze și să se dezvolte, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Angajatorii nu ar trebui să ignore importanța organizării unor traininguri și workshopuri tematice, a cursurilor de specializare sau a activităților care încurajează deprinderea unor noi abilități.

Aceste inițiative nu doar că motivează angajații, dar susțin și evoluția organizațională. Personalul pregătit și cu abilități multiple va reprezenta un beneficiu pentru angajator. În cazul în care compania nu dorește să inițieze astfel de activități, oferirea unui card de tichete culturale permite inclusiv achitarea unor cursuri de limbi străine sau achiziționarea cărților menite să susțină angajatul în dezvoltarea sa.

Angajații din generația Y consideră că piața muncii se dezvoltă constant, iar abilitățile în domeniul digital sunt obligatorii pentru a rămâne competitivi. Astfel, firmele care vor susține angajații să se adapteze acestui mediu în continuă schimbare și să investească în învățare vor fi mult mai apreciate de către aceștia.

Salariu competitiv și beneficii extrasalariale

Suma de bani pe care angajații o primesc pentru munca prestată va fi întotdeauna un factor important, capabil să le asigure stabilitate financiară și siguranță. Angajatorii trebuie să țină cont de acest aspect în momentul în care sunt în căutarea unor noi talente și să ofere salarii competitive, raportate la complexitatea jobului.

Beneficiile extrasalariale sunt și ele relevante atunci când un angajat alege o companie în detrimentul alteia. Oferirea unei asigurări de sănătate sau a unui card de tichete de masa vor fi extrem de apreciate în rândul angajaților. Totodată, o altă variantă prin care este susținută bunăstarea angajaților este acordarea unui card de vacanta, care să le permită să călătorească și să se cazeze în orice zonă din țară.

Flexibilitatea locului de muncă

Angajații din generația Y consideră că productivitatea și creativitatea nu sunt determinate de un anumit spațiu și își doresc să nu fie condiționați în acest sens. Dacă unii dintre angajați preferă să lucreze în regim hibrid, pentru alții este important să își desfășoare activitatea exclusiv de acasă. Milenialii vor flexibilitate și posibilitatea de a alege nu doar locul din care lucrează, ci și programul de activitate.

Dacă domeniul este suficient de permisiv, angajatorii ar putea lua în considerare posibilitatea de a da dreptul angajaților să aleagă între munca la birou și munca de acasă. Totodată, aceștia ar putea stabili un interval orar în care angajații să-și înceapă activitatea, cu respectarea numărului de ore de muncă obligatorii.

Cultura organizațională

Sentimentul de apartenență la o anumită cultură organizațională este un aspect puternic valorizat de către mileniali. Generația Y caută o organizație care să creeze un mediu de lucru plăcut și care să-și arate aprecierea față de angajați. Crearea unui brand de angajator puternic, implicat în problemele societății și atent la acțiunile sale față de mediul înconjurător, poate fi un criteriu important în funcție de care milenialii aleg o organizație.

Reprezentanții generației Y oferă un nou aspect mediului de lucru. Aceștia își doresc să fie corect evaluați și apreciați pentru munca depusă, oferind în schimb cunoștințe tehnologice avansate, abilități diverse și disponibilitatea de a învăța, de a progresa și de a contribui la evoluția organizației. Înțelegerea acestei generații aduce beneficii considerabile organizațiilor, capabile să-i motiveze corespunzător și să le ofere un mediu de lucru propice pentru dezvoltare.

Sursă foto: Shutterstock

Angajații sunt una dintre cele mai importante resurse într-o companie. În lipsa unui personal determinat și competent, este imposibil ca organizațiile să își atingă obiectivele și să rămână competitive pe piața de profil.

Piața muncii cunoaște noi valențe, iar așteptările angajaților cu privire la companiile în care se angajează devin din ce în ce mai variate. Practic, pentru a atrage și pentru a reține talente, este nevoie ca firmele să își adapteze oferta și să își îmbunătățească pachetele de beneficii.

Procesele de resurse umane care vizează recrutarea, selecția și dezvoltarea angajaților implică nu doar costuri de timp, ci și costuri materiale însemnate. Ba mai mult, fluctuația de personal afectează organizația în întregul său. Acest fapt conduce la o concluzie deloc surprinzătoare: fidelizarea angajaților reprezintă o investiție pe termen lung, care va contribui favorabil la dezvoltarea companiei și la menținerea competitivității sale pe piață.

Mai mult decât atât, programele de fidelizare ale angajaților susțin crearea unui brand de angajator puternic și atrăgător pentru forța de muncă. Acest aspect nu doar că încurajează retenția angajaților într-o companie, ci și atragerea unor persoane competente, care dețin cunoștințe și care sunt pregătite și motivate să lucreze împreună pentru un scop comun: succesul organizației.

Ce înseamnă fidelizarea angajaților?

Fidelizarea angajaților este un proces care poate îmbrăca diferite forme. În esență, a fideliza un angajat înseamnă a-l motiva și a-i crește atașamentul față de compania în care lucrează. Este de la sine înțeles că motivația nu arată la fel pentru fiecare persoană, iar beneficiile pe care un angajat le consideră importante ar putea fi neînsemnate pentru un altul. Prin urmare, provocarea pe care o întâmpină companiile este una din ce în ce mai mare, iar fidelizarea angajaților devine nu doar un proces esențial, ci și unul destul de complex de gestionat.

A te concentra exclusiv pe oferirea unei oferte salariale bune nu este de ajuns. Deși salariul este un factor extrem de important atunci când vine vorba de recompensarea muncii unui angajat, acesta nu este suficient pentru a mulțumi pe deplin persoanele care lucrează în companie.

Piața muncii a devenit ofertantă în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, iar angajații nemulțumiți vor fi mai degrabă tentați să-și părăsească locul de muncă actual în căutarea unui post mai bun. Ba mai mult, eficiența personalului depinde într-o mare măsură de motivarea acestuia.

Fidelizarea angajaților - reguli de aur pentru angajatori

Există numeroase modalități prin care o companie își poate adapta politica de fidelizare a angajaților la cerințele pieței. Am explicat importanța motivării și fidelizării angajaților în rândurile de mai sus. Totuși, cum reușim să motivăm angajații, astfel încât aceștia să rămână fideli organizației din care fac parte?

Ce beneficii pot acorda angajatorii pentru a-și păstra angajații fideli și motivați?

Beneficiile extrasalariale sunt extrem de importante pentru angajați. Acestea joacă un rol important nu doar din punct de vedere financiar. Acordarea unor beneficii extrasalariale înseamnă înțelegerea nevoilor reale ale angajaților, atât în viața profesională, cât și în cea personală.

• Tichete de masă

Acordarea bonurilor de masă este o idee extrem de practică pentru a fideliza angajații. Cardul de tichete de masa poate fi folosit în restaurante sau magazine, asigurând angajaților o masă caldă pe zi. Mai mult decât atât, angajatorul este scutit de la plata taxelor sociale și beneficiază de deductibilitate de la plata impozitului pe profit.

Valoarea nominală a unui tichet de masă a crescut, iar suma maximă care poate fi oferită unui angajat este de 30 de lei pentru o zi lucrătoare. Totodată, beneficiarii pot utiliza cardul pentru plăți online, iar suma plătită poate să fie mai mică sau să depășească valoarea nominală a unui tichet.

• Asigurări de sănătate

Asigurările de sănătate reprezintă un beneficiu extrem de apreciat de către angajați. Acestea le oferă posibilitatea de a beneficia de servicii medicale în cadrul clinicilor private din România, bucurându-se de un program de lucru prelungit și de servicii prompte.

Astfel de asigurări de sănătate oferite angajaților pot cuprinde un pachet de analize și consultații de rutină, necesare a fi făcute anual. În acest fel, compania încurajează personalul să aibă grijă de sănătatea sa și previne absenteismul prelungit din motive de boală.

• Card de vacanță

A oferi angajaților vouchere de vacanță este o altă modalitate de a-i fideliza, investind totodată în bunăstarea lor. Acordarea unui card de vacanta încurajează angajații să-și fructifice concediul de odihnă, să viziteze locuri noi și să petreacă timp împreună cu familia.

Cardul de vacanță poate fi utilizat pentru a plăti nu doar cazarea, ci și mesele, transportul sau alte servicii de agrement pe întreg teritoriul țării. Totodată, angajatorii pot beneficia de deductibilitate și de scutirea de la plata taxelor sociale, avantaj pe care plata primelor de vacanță în numerar nu îl oferă.

• Reduceri sau gratuități

Există multiple posibilități de a-ți fideliza angajații, fără a cheltui sume mari de bani. Totuși, aceste beneficii, împreună cu cele amintite mai sus, pot face diferența atunci când un angajat trebuie să decidă dacă rămâne în companie sau își caută un nou loc de muncă.

Astfel, stabilește parteneriate cu diferiți furnizori și oferă angajaților reduceri sau gratuități la săli de sport sau bazine de înot, restaurante, librării, agenții de turism și altele. Posibilitățile sunt variate, însă indicat ar fi să alegi o diversitate mare de servicii, pentru a mulțumi toți angajații și pentru a te adapta la pasiunile fiecăruia dintre ei.

• Flexibilitate

Flexibilitatea este apreciată în rândul angajaților, fiind o dovadă a faptului că organizația prețuiește nu doar munca acestora, ci și nevoile lor personale. Acest beneficiu poate fi tradus printr-un program de lucru flexibil, prin acordarea unor ore libere plătite sau prin posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună, dacă domeniul de activitate permite.

• Facilități oferite la locul de muncă

Un angajat petrece la birou minimum opt ore pe zi, iar amenajarea unui spațiu plăcut și oferirea diferitelor facilități poate schimba simțitor percepția acestuia asupra locului în care lucrează. Asigură-te că birourile au suficientă lumină și nu sunt încărcate cu obiecte inutile.

Amenajează un spațiu de recreere în care angajații să își poată petrece pauzele. Totodată, oferă în mod gratuit apă, fructe, cafea sau ceai. Deși nu sunt lucruri extrem de costisitoare, aceste facilități vor crea o atmosferă plăcută și un spațiu de lucru primitor.

• Recrutarea din sursă internă

Un factor motivant important pentru angajați este posibilitatea de a progresa și de a avansa în carieră. Astfel, în momentul în care compania are un post vacant, organizează o primă etapă de recrutare din sursă internă. Această facilitate poate da posibilitatea unor angajați să avanseze în carieră sau să își schimbe rolul cu unul mai potrivit intereselor sau priceperilor personale.

În cazul în care niciunul dintre angajații firmei nu este interesat de poziția vacantă sau nu se potrivește cerințelor postului, procesul de recrutare poate continua în afara organizației. Recrutarea din sursă internă este o modalitate prin care angajații pot fi motivați, primind perspective de evoluție și creștere.

• Programe de training

Programele de dezvoltare și training sunt modalități prin care angajaților li se oferă posibilitatea de a învăța, de a-și dezvolta aptitudini și competențe noi și de a se specializa în mod continuu.

Pe lângă beneficiile financiare, angajații valorizează oportunitățile de dezvoltare și învățare. Organizează sesiuni de training cu specialiști din diferite domenii și încurajează angajații să participe în număr cât mai mare. Un angajat informat înseamnă o companie în continuă dezvoltare.

• Beneficii la alegere

Pe lângă cardul pentru bonuri de masă, tichetele de vacanță sau asigurarea medicală, poți permite angajaților să aleagă o serie de beneficii, în funcție de nevoile personale. Pe această listă pot fi incluse, în limita unui buget prestabilit, abonamente la săli de sport, servicii de înfrumusețare, activități de petrecere a timpului liber și multe altele.

Am dezbătut ce înseamnă fidelizarea angajaților și cum poate fi aceasta pusă în practică. Opțiunile de motivare și fidelizare sunt nenumărate, iar angajatorii pot alege lucrurile care funcționează optim în organizația din care fac parte.

Pe termen lung, investiția în fidelizarea personalului va aduce beneficii climatului organizațional, atragerii de noi talente și succesului afacerii în general.

Sursă foto: Shutterstock

Creativitatea este aptitudinea care permite indivizilor să aducă elemente de noutate sau să propună idei inovatoare, fiind extrem de benefică nu doar pentru dezvoltarea personală, ci și pentru evoluția unei organizații în ansamblul său.

Creativitatea la locul de muncă joacă un rol esențial și poate fi încurajată prin diferite practici. Important de menționat, încă de la început, este faptul că fiecare persoană are capacitatea de a fi creativă. Manifestarea creativității depinde de factori multipli, precum contextul în care un individ se află, practicarea și exersarea acestei trăsături sau obiceiurile care să stimuleze creativitatea.

• La ce ajută creativitatea și de ce este important ca un angajat să fie creativ?
• Creativitatea ca proces - ce trebuie să faci pentru a deveni creativ?
• Stimularea creativității - idei de activități la locul de muncă
• Cum influențează creativitatea performanța la locul de muncă?

La ce ajută creativitatea și de ce este important ca un angajat să fie creativ?

Un angajat creativ reprezintă un adevărat beneficiu pentru compania angajatoare. Semnificația creativității este vastă. Aceasta nu se referă numai la procesul de a inventa un lucru nou sau de a emite un produs artistic. Deși frecvent asociată cu domeniul artelor, creativitatea este aplicabilă în multiple domenii și reprezintă o aptitudine extrem de apreciată de către angajatori.

Un angajat creativ este o persoană care va găsi soluțiile potrivite într-un timp relativ scurt, fără a ceda în fața problemelor aparent fără rezolvare și fără a depinde de ajutorul permanent al unui coleg, pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile.

Creativitatea angajaților trebuie încurajată și exersată, pentru ca performanțele acestora să crească. Mai mult decât atât, o gândire creativă dezvoltă abilități adiacente și ajută angajatul să își asume riscuri, să gestioneze mai ușor situațiile stresante și să activeze independent.

Cotată ca fiind una dintre cele mai importante abilități încă de la angajare, creativitatea unui angajat poate influența succesul companiei, prin lansarea unor produse sau servicii inovatoare, dar și prin implementarea unor modalități de lucru care să ușureze activitatea.

Creativitatea ca proces - ce trebuie să faci pentru a deveni creativ?

Reușita multor companii de succes s-a datorat capacității angajaților de a inova și de a-și folosi creativitatea. Deși nu există o serie de pași de urmat pentru a deveni creativ, această abilitate, pe care fiecare angajat o deține într-o măsură mai mică sau mai mare, poate fi consolidată și îmbunătățită.

Mediul organizațional joacă un rol extrem de important în stimularea creativității. Totodată, există o serie de obiceiuri care contribuie la dezvoltarea creativității și pe care angajații ar trebui încurajați să le adopte pe cont propriu.

• Deprinderea unor noi abilități

Capacitatea de adaptare la necunoscut crește gradul de creativitate al angajaților. A ieși din zona de confort prin expunerea la situații mai puțin familiare va stimula abilitatea de învățare, de adaptare și, implicit, creativitatea.

Pentru a crea un context favorabil deprinderii unor noi abilități, companiile pot organiza diferite workshop-uri, însoțite de aplicații practice, care să determine angajații să învețe și să găsească soluții. Cursurile de public speaking sau de actorie ar putea fi o idee bună în acest sens, căci nu toate exercițiile trebuie conectate cu specificul organizației sau cu domeniul de activitate.

• Cititul

Cititul este esențial pentru a menține un creier sănătos și pentru a dezvolta creativitatea. Organizațiile pot pune la dispoziția angajaților cărți pe care să le împrumute, atât în format fizic, cât și sub formă de e-book.

Totodată, pentru a încuraja cititul și pentru a stârni curiozitatea, firmele pot propune o carte a lunii sau pot organiza diferite cercuri de lectură. Angajații cu implicație crescută în astfel de activități pot fi recompensați prin diferite metode, precum premii, o zi liberă plătită pe an, un workshop gratuit, un card cadou și multe altele.

• Sportul

Deși nu există o legătură directă între practicarea unui sport și dezvoltarea creativității, a face mișcare este un lucru benefic nu doar pentru fizic, ci și pentru psihic. Mulți angajați își petrec orele de muncă făcând activități repetitive, stând în fața unui laptop și fiind stresați de iminența termenelor limită.

În acest context, a face sport înseamnă a te deconecta de la situațiile stresante și a te conecta cu propriul corp, proces care stimulează creativitatea. Companiile pot să ofere angajaților abonamente gratuite sau la preț redus la săli de sport, bazine de înot, terenuri de fotbal sau tenis și multe altele.

Astfel de activități sunt menite să stimuleze creativitatea și să îmbunătățească stilul de viață al angajaților. Deși sunt acțiuni personale, care țin de dorința și dedicarea fiecărui angajat în parte, acestea pot fi facilitate de către organizații și de către manageri, în mod indirect.

Totuși, pe lângă aportul personal al fiecărui angajat, procesul de creativitate trebuie stimulat și în interiorul companiei. Mediul organizațional are un aport crescut asupra spontaneității și creativității angajaților.

Stimularea creativității - idei de activități la locul de muncă

Fiecare angajat poate fi creativ, dacă i se permite acest lucru. Mai mult, atunci când o persoană are idei inovatoare, care sunt puse în practică și folosite în interes organizațional, munca acestuia devine un factor de motivație intrinsecă.

Activitatea desfășurată, responsabilitatea și recunoașterea la locul de muncă generează o motivație intrinsecă, direct legată de satisfacția în muncă a angajatului. Cu cât gradul de satisfacție este mai mare, cu atât angajatul va fi mai performant, contribuind la îndeplinirea obiectivelor organizaționale și la menținerea competitivității firmei.

Creativitatea poate fi stimulată în mod direct sau indirect, prin diferite proceduri de lucru sau activități specifice.

• Sesiuni de brainstorming

Sesiunile de brainstorming pot fi extrem de folositoare atât pentru angajați, cât și pentru companie. Angajații își exersează spontaneitatea și creativitatea, iar managerii obțin o listă cu soluții și idei care să rezolve anumite probleme sau să îmbunătățească anumite procese.

Pentru a ne asigura că este un exercițiu cu adevărat util pentru angajați, brainstormingul necesită o abordare atentă. Este indicată gruparea angajaților pe echipe relativ mici, astfel încât fiecare persoană să aibă posibilitatea de a-și spune punctul de vedere. Mai mult, nicio idee nu trebuie respinsă sau criticată. Acest lucru poate crea blocaje și poate împiedica angajații să mai participe cu idei sau sugestii.

Ideile pot fi notate și dezbătute până în momentul în care echipa decide că s-a găsit o soluție optimă. Pentru a dezvolta creativitatea și spontaneitatea, sesiunile de brainstorming trebuie organizate cât mai frecvent, iar angajații trebuie încurajați să participe activ.

• Sesiuni de feedback

Feedback-ul este extrem de relevant în activitatea angajaților. Utilizat ca instrument pentru dezvoltarea creativității, feedback-ul poate să vină dinspre angajat înspre manager sau înspre ceilalți membri ai echipei. Încurajând un angajat să ofere feedback, acesta va fi nevoit să-și utilizeze creativitatea pentru a-și expune punctul de vedere într-un mod onest, dar profesionist, indiferent că este vorba despre aspecte pozitive sau negative.

• Ședințe de echipă în care se încurajează comunicarea

Ședințele care au loc la nivelul unei echipe de lucru pot fi un prilej bun pentru a încuraja comunicarea și pentru a dezvolta creativitatea. Simplul monolog al managerului nu mai este de ajutor, mai ales atunci când dorim să dezvoltăm echipe puternice, bine pregătite și creative.

Angajații trebuie încurajați să participe la discuții, să vină cu idei și să propună soluții la problemele pe care echipa le întâmpină. Pentru a-i familiariza cu acest proces, la început, angajați pot fi rugați să-și transmită ideile în scris. Odată ce acumulează experiență, aceștia își vor putea expune părerile verbal, în cadrul ședințelor propriu-zise.

• Workshop-uri, seminarii, training-uri

După cum aminteam mai sus, angajații creativi care vor fi recompensați vor înregistra un grad mai mare de satisfacție în muncă. Învățarea continuă este un proces important, în acest sens. Compania poate stabili câteva întâlniri cu specialiști din domeniul de activitate, cu un grad mare de aplicabilitate, construite sub forma unor workshop-uri, seminarii sau alte tipuri de întâlniri educative.

În cadrul acestora, angajații pot primi diferite scenarii pe care să le rezolve, folosindu-și creativitatea. Aceste activități nu doar că reprezintă o modalitate de a-și îmbunătăți gândirea creativă, ci contribuie în mod direct la formarea lor profesională și la obținerea calității de specialiști.

• Grad crescut de autonomie

Deși poate fi destul de dificil ca un manager să transfere responsabilitatea de a lua decizii cu impact unui angajat, investirea acestuia cu un grad crescut de autonomie și autoritate mărește creativitatea sa. Atunci când este implicat într-un anumit proiect, angajatul poate fi lăsat să decidă ce modalitate de lucru abordează, care este cea mai potrivită formă de a-și organiza munca sau care sunt termenele limită pe care trebuie să le respecte, în concordanță cu cerințele proiectului.

Având libertatea de a alege felul în care muncește, angajatul poate căuta modalități de lucru mai ușoare, inovând procese care ar putea fi utilizate și în viitor. Este puțin probabil ca toți angajații investiți cu autonomie să-și utilizeze gândirea creativă pentru a se organiza, însă este posibil ca această modalitate de acțiune să fie potrivită măcar pentru unii dintre aceștia.

După cum aminteam, creativitatea este influențată în mare măsură de mediul organizațional. Astfel, dacă managerul dă directive fixe și nu permite angajatului să-și aducă în vreun fel aportul, este aproape imposibil ca acesta să fie creativ.

• Beneficii extrasalariale care să încurajeze creativitatea

Pe lângă beneficiile de ordin financiar, companiile au început să se preocupe tot mai mult de buna dispoziție a angajaților și de starea acestora de bine, înțelegând că acest lucru influențează în mod direct performanțele în muncă și, implicit, succesul organizației.

Tichetele de masa, asigurările de sănătate sau abonamentele la săli de sport sunt doar câteva dintre beneficiile extrasalariale care vizează sănătatea fizică a angajatului și care sunt extrem de apreciate în rândul angajaților.

Totuși, nici partea morală a angajaților nu ar trebui omisă, în special dacă angajatorul așteaptă un aport crescut de creativitate în raport cu activitățile prestate. Timpul liber al angajaților ar putea fi utilizat într-un mod constructiv, iar compania poate interveni în acest proces, oferind un card cultural care să-i ajute să plătească bilete la spectacole sau festivaluri, muzee, teatre, cursuri de limbi străine, biblioteci și multe altele. Acest tip de beneficiu are o aplicabilitate vastă și se potrivește cerințelor multiple ale angajaților.

Cum influențează creativitatea performanța la locul de muncă?

Motivația intrinsecă, venită ca urmare a muncii prestate și a recunoașterii acesteia, influențează performanța angajaților la locul de muncă. Organizația este responsabilă să creeze un mediu propice pentru manifestarea creativității, astfel încât angajații să se poată remarca prin idei inovatoare. Acest lucru nu va influența doar parcursul carierei unui angajat, ci și ascensiunea companiei pe piața de profil.

Un angajat creativ este un câștig pentru firmă, fapt pentru care tot mai mulți dintre angajatori includ creativitatea printre abilitățile pe care candidatul ideal ar trebui să le dețină. Această abilitate nu doar că permite angajatului să aducă plus valoare organizației din care face parte, ci îl ajută, totodată, să rezolve situații dificile, să gestioneze momente stresante și să găsească în muncă un factor intrinsec de motivație.

Creativitatea și performanța sunt interdependente și sunt influențate, după cum aminteam, de mediul organizațional, dar și de managementul practicat la nivelul companiei. Dacă organizația își dorește angajați creativi și performanți, cu soluții inovatoare și idei strălucite, aceasta trebuie să investească în modalități de a stimula creativitatea și trebuie să permită angajaților să-și utilizeze abilitățile creative în fiecare sferă a activității.

Sursă foto: Shutterstock

Viața în cel mai conectat secol din istoria omenirii are multe aspecte pozitive; putem lua legătura cu membrii familiei aflați la mii de kilometri depărtare prin intermediul apelurilor video, iar răspunsurile la aproape orice întrebare sunt la doar un click distanță. Însă, prea multă tehnologie poate avea și consecințe nedorite, fie că este vorba de timpul petrecut pe telefon, pe rețelele de socializare sau în fața altor ecrane.

Utilizarea excesivă a tehnologiei poate afecta activități de bază precum somnul, exercițiile fizice și socializarea, care sunt toate importante pentru sănătatea noastră fizică și mintală.

De aceea, din când în când, este bine să luăm o pauză de la digitalizare. O astfel de detașare temporară de la lumea virtuală și ecrane se numește detoxifiere digitală.

În cele ce urmează îți vom explica de ce este importantă detoxifierea digitală și ce poți face pentru a lua din când în când o pauză de la tehnologie.

Ce este detoxifierea digitală?

A fi constant conectat la tehnologie îți poate afecta calitatea vieții. De aceea, o pauză de la aplicații de socializare în care să petreci ceva timp departe de ecrane ar putea fi benefică pentru sănătatea ta mintală și fizică.

Aici intervine detoxifierea digitală. Acest proces reprezintă reducerea în mod intenționat a timpului pe care îl petreci online pe dispozitive.

Detoxifierea digitală reprezintă procesul prin care ne îndepărtăm pentru o perioadă de ecrane și de conexiunile virtuale. Astfel, avem ocazia să examinăm rolul pe care gadgeturile îl joacă în viața noastră și să ne dăm seama cum ne dorim să ne raportăm la tehnologie pe viitor.

Pe parcursul procesului de detoxifiere digitală, o persoană încetează să mai folosească tehnologii precum smartphone-urile, computerele și televizoarele. Deși majoritatea oamenilor nu pot scăpa complet de tehnologie, pot face pauze pentru a se concentra la alte aspecte ale vieții.

Beneficiile detoxifierii digitale

Efortul de a folosi mai puțin dispozitivele digitale poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și te poate ajuta să:

• Devii mai calm - a lua o pauză de la utilizarea telefonului sau a laptopului poate reduce nivelul de stres resimțit de organism. De asemenea, te poate ajuta să te concentrezi asupra prezentului și să acorzi mai multă atenție lucrurilor din jur. Un concediu sabatic ar putea fi ocazia ideală pentru a începe un program de detoxifiere digitală.
• Fii mai productiv - navigarea pe internet consumă mult timp. Te poate sustrage de la responsabilitățile tale, de aceea, lăsând telefonul deoparte te vei putea concentra asupra lucrurilor pe care trebuie să le faci.
• Te simți mai bine în pielea ta - aplicațiile de socializare te determină să te compari în mod constant cu ceilalți. Acest lucru poate afecta modul în care îți percepi corpul și personalitatea. Reducerea timpului petrecut la telefon îți poate îmbunătăți imaginea și stima de sine.
• Fii mai sănătos - prea mult timp petrecut cu smartphone-ul în mână poate duce la oboseală, ochi uscați, vedere încețoșată și dureri de cap. De asemenea, este posibil ca poziția corpului să aibă de suferit în timp ce te uiți la telefon. Acest lucru poate cauza probleme în partea inferioară a spatelui și a gâtului. Deconectarea poate contribui la relaxarea diferitelor părți ale corpului.

Digital detox la locul de muncă

Odată cu pandemia COVID-19, care a adus în prim plan munca la distanță, am devenit conectați la mai multe gadgeturi și pentru mai mult timp decât oricând, iar tehnologia ne-a invadat casele. În acest context, pentru a menține o stare de bine din punct de vedere mintal și fizic, detoxifierea digitală ar trebui să fie o prioritate pentru noi toți.

Lumea virtuală este întotdeauna aproape, indiferent unde ne aflăm. În acest context, tehnologia modernă a schimbat modul în care companiile și angajații își desfășoară activitatea.

Impactul tehnologiei la locul de muncă și al culturii corporative asupra sănătății și bunăstării angajaților este unul complex. În acest context, managerii pot sprijini detoxifierea digitală la nivel organizațional.

Pentru a evita supraîncărcarea digitală există câteva soluții practice care te pot ajuta să maximizezi beneficiile unei detoxifieri digitale la locul de muncă. De asemenea, ele pot deschide calea spre minimizarea riscurilor pentru sănătatea și bunăstarea angajaților.

▶️ Detoxifierea digitală poate începe cu detoxifierea organismului. Platforma Benefit oferă angajaților posibilitatea de a alege să se mențină în formă mergând la sală, practicând diferite sporturi sau activități de wellness. Astfel de activități îi ajută să se deconecteze și să aibă grijă de sănătatea fizică și mintală.

Din perspectiva angajatorului, platforma Benefit contribuie substanțial la bunăstarea angajaților, care au posibilitatea de a se bucura de vacanțe în baza facilităților oferite de Benefit. Activitățile de relaxare și care le permit angajaților să ia o pauză de la tehnologie sunt markeri ai performanțelor profesionale. În acest context, platforma Benefit vine atât în sprijinul angajaților, cât și al angajatorului.

Următoarele sunt semne de dependență de ecrane și dispozitive. Acestea pot semnala, de asemenea, că locul de muncă are nevoie de o dezintoxicare digitală.

• Cultura „Always-on”. Ne concentrăm mai mult pe a fi online decât pe a crea conexiuni și relații umane;
• Angajații se simt obligați să își verifice e-mailul după orele oficiale de lucru. Unii răspund la fiecare câteva minute, în timp ce alții sunt lipiți de ecran pentru o perioadă prelungită. Ambele situații împiedică maximizarea timpului liber pentru hobby-uri și interese personale;
• Niveluri crescute de epuizare a angajatilor, stare de spirit scăzută;
• Relații de stres între colegi;
• Tulburări de somn;
• Incapacitatea de a te concentra sau de a finaliza sarcinile;
• Lipsa de echilibru între viața profesională și cea privată. Acest lucru poate ieși la suprafață printr-un management deficitar al timpului sau un comportament dezorganizat.

Cum să organizezi o detoxifiere digitală la locul de muncă

Deconectarea de la tehnologie la locul de muncă nu este întotdeauna o opțiune viabilă, dar cu toții putem lua măsuri pentru a reduce utilizarea gadgeturilor.

Iată câteva  sfaturi pentru a începe o detoxifiere digitală la locul de muncă:

1. Organizează întâlniri fără tehnologie. În timp ce multitaskingul este dăunător pentru productivitate, întâlnirile fără tehnologie o pot spori. Încearcă în timpul ședințelor să iei notițe pe o agendă în loc de laptop. Actul fizic de a scrie implică diferite părți ale creierului și poate stimula creativitatea și rezolvarea problemelor.

Pagina unei agende nu  te poate distrage în același mod în care o face ecranul unui dispozitiv digital. Folosirea unei agende va îmbunătăți concentrarea, memoria și abilitățile de comunicare.

De asemenea, putem fi percepuți ca fiind nepoliticoși sau mai puțin prezenți atunci când folosim dispozitive în timpul ședințelor. Reuniunile fără dispozitive permit tuturor să joace un rol activ în succesul grupului.

O metodă pe care o poți utiliza pentru a stabili această practică și a asigura implicarea și rezultatele este următoarea:

• Stabilește reguli de bază înainte de începerea unei ședințe.
• La începutul ședinței, reamintește în mod politicos tactica „fără dispozitive în sală”. Informează participanții că pot părăsi sala dacă trebuie să răspundă la un apel sau la un e-mail.
• Comunică pauzele prestabilite pentru ca persoanele să își verifice dispozitivele și fii clar cu privire la momentul în care se va încheia ședința. Oferă un bun exemplu pe care să îl urmeze și ceilalți.

2. Încurajează limite precum utilizarea unui singur ecran, a pauzelor de la utilizarea ecranelor și a pauzelor fără tehnologie.

Folosirea unui singur ecran pe rând este un mic pas spre detoxifierea digitală. Ia în considerare posibilitatea de a face din aceasta o practică obișnuită la birou. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă să eviți în mod conștient obiceiul de utiliza telefonul în timp ce lucrezi la calculator. Practic, înseamnă să nu faci multitasking cu dispozitivele.

Pentru a realiza acest lucru, ține telefonul mai departe de birou astfel încât să fii nevoit să faci câțiva pași pentru a-l verifica. Concentrarea se poate îmbunătăți prin simpla ținere a telefonului departe de vedere. Aceasta se îmbunătățește și mai mult atunci când telefonul este ascuns fizic, într-un sertar sau în poșetă.

Pauzele de la ecrane ne pot ajuta să ne relaxăm, să ne îmbunătățim postura și să fim mai vigilenți. Pauzele scurte și frecvente sunt preferabile pauzelor rare și mai lungi. Cei mai productivi oameni lucrează timp de 52 de minute și apoi fac pauze de până la 17 minute. Poți încerca și tu să faci acest lucru, luând o pauză de 5-10 minute la fiecare 50-60 de minute. Chiar și cei cu locuri de muncă solicitante pot realiza această performanță.

3. Perioade de pauză fără tehnologie: oferă membrilor echipei o fereastră zilnică „fără tehnologie”. În acest timp, ei își pot rezerva timp pentru a opri dispozitivele și e-mailurile.

Un exemplu ar fi deconectarea timp de o oră în timp ce luați prânzul. Fără telefon, fără e-mailuri, fără interacțiune cu social media.

4. Promovează dezactivarea notificărilor

Încurajează-ți colegii angajați să își rezerve o singură zi sau chiar câteva ore, în fiecare săptămână, pentru a dezactiva notificările. În acest timp, ei pot activa un răspuns în afara biroului. Astfel, colegii și clienții relevanți vor fi informați despre dezactivarea tehnică.

Un exemplu de mesaj este următorul: „Bună ziua, nu îmi verific e-mailurile între orele 1-2 PM în fiecare zi. Voi citi mesajul dvs. după ora 14:00, dar dacă este urgent, vă rog să mă apelați”.

5. Încurajează dietele digitale

Concentrează-te pe faptul că trebuie să fii realist, să stabilești limite și să elimini distragerile. La fel ca o dietă alimentară, procesul de detoxifiere digitală constă în stabilirea unor limite pentru a ne asigura că utilizarea dispozitivelor este benefică pentru sănătatea noastră emoțională și fizică.

Acest lucru se poate face într-o varietate de moduri. Câteva idei de luat în considerare includ:

• Încercarea de a renunța la toate dispozitivele digitale pentru o perioadă scurtă de timp, cum ar fi o zi sau până la o săptămână. Monitorizează-ți starea de spirit în această perioadă. Rezervă-ți câteva minute pentru a face un bilanț într-un jurnal și ține evidența acestei experiențe.
• Alegerea unei zile din săptămână în care să nu utilizezi dispozitive digitale.
• O detoxifiere specifică: ia în considerare acest lucru dacă o anumită aplicație, site web sau instrument digital îți ocupă prea mult timp. Concentrează-te pe restricționarea utilizării respective.
• O detoxifiere de social media: concentrează-te pe restricționarea sau chiar eliminarea completă a utilizării aplicațiilor de social media pentru o anumită perioadă de timp.

Digital detox în viața de zi cu zi: 5 pași simpli

Poți utiliza mai multe strategii pentru a lua o pauză de la timpul petrecut în fața ecranului. Diferite metode funcționează pentru persoane diferite, din cauza stilurilor noastre de viață și a personalităților noastre unice. Încearcă aceste cinci modalități de a începe o detoxifiere digitală:

• Pasul 1 - Stabilește limite de timp: programează ore fără tehnologie în fiecare zi, stai departe de telefon în timpul meselor sau adaugă în programul tău activități ce nu implică utilizarea tehnologiei. Un exemplu ar fi să incluzi o pauză de lectură în programul tău pentru a te deconecta temporar de la mediul digital. Poți utiliza cardul cultural Edenred pentru a achiziționa titluri captivante, care te-ar putea ține departe de ecrane câteva ore pe zi.
• Pasul 2 - Folosește telefonul cu un scop: atunci când dorești să utilizezi telefonul, gândește-te la motivul pentru care o faci. Dacă acesta implică anumite comportamente de adaptare negative, cum ar fi evitarea unei activități anume, gândește-te la modul în care poți gestiona mai bine acest sentiment.
• Pasul 3 - Stabilește limite fizice: dacă îți este greu să lași telefonul jos, încearcă să îl lași în altă cameră pentru a te descuraja să îl folosești.
• Pasul 4 - Încearcă  mediile nondigitale, cum ar fi cărțile, ziarele și benzile desenate. De asemenea, poți lua un creion și hârtie pentru a scrie sau a desena.
• Pasul 5 - Profită de aplicațiile și funcțiile telefonului: funcțiile telefonului tău te pot ajuta să controlezi utilizarea tehnologiei. De exemplu, poți să dezactivezi notificările pentru anumite aplicații sau să închizi complet telefonul pentru o perioadă de timp.

În concluzie, detoxifierea digitală ne permite să fim cea mai bună variantă a noastră la job. Atunci când limităm utilizarea dispozitivelor digitale, în loc să le lăsăm să ne controleze programul, suntem mai prezenți, mai implicați, mai productivi și mai eficienți la serviciu și acasă.

Surse foto: Shutterstock.com

Deși vine cu beneficii substanțiale, munca de acasă poate avea implicații negative pentru angajați. Izolați de colegi, petrecând ore în șir în fața unui ecran, aceștia pot resimți lipsa interacțiunii sociale sau dezechilibrul generat de absența unei delimitări clare între muncă și viață personală.

Angajații s-au dovedit a fi mai productivi lucrând de acasă, iar acest aspect este perfect justificabil. Sarcinile sunt întreprinse din confortul propriei case, angajatul poate să aleagă un loc care să-l inspire, iar confortul psihic că poate să fie aproape de familia sa în caz de nevoie este și el un element de luat în calcul.

Cu toate acestea, pe termen lung, munca remote poate avea consecințe serioase asupra sănătății angajaților.

De ce ar trebui să se îngrijoreze companiile?

În primă instanță, faptul că angajații se confruntă cu stări negative provocate de izolarea socială nu pare a fi problema companiilor angajatoare. Totuși, aceste aspecte se pot răsfrânge, mai devreme sau mai târziu, asupra modului în care angajatul își gestionează sarcinile, asupra productivității și atașamentului său față de firmă.

Cu alte cuvinte, starea de sănătate a angajatului influențează în mod direct bunul mers al afacerii, iar acest lucru nu poate decât să preocupe organizațiile, determinându-le să ia atitudine.

Angajatorii pot să compenseze aceste lipsuri prin acordarea unor beneficii care să readucă starea de bine în viața angajaților. Inițiativele de acest fel vor contribui nu doar la bunăstarea angajaților, ci și la prosperitatea companiei.

Ce beneficii pot să includă firmele pentru a compensa provocările pe care le implică munca remote?

Sistemul de muncă în regim remote implică numeroase provocări, care necesită o atenție sporită din partea managerilor. În primă instanță, este important de menționat că angajatorul trebuie să respecte viața privată a angajatului și să traseze o barieră clară între viața profesională și timpul liber de care acesta trebuie să beneficieze.

Nivelul crescut de stres și presiunea mare pe care o resimt angajații pot izvorî chiar din astfel de comportamente. Faptul că angajatul are acces la laptop în orice moment nu justifică în niciun fel sarcinile atribuite după program sau ședințele fixate după finalizarea orelor de lucru.

Totodată, pentru a ușura procesul muncii în regim remote, angajatorii pot planifica și implementa o schemă de recompense menite să ușureze activitatea angajaților. Izolarea socială și presiunea tot mai mare asupra angajaților au amplificat semnificativ stările de anxietate sau depresie, iar ședințele de psihoterapie ar putea fi o necesitate pentru mulți dintre aceștia.

De ce este necesară psihoterapia pentru angajații care lucrează remote?

Un studiu realizat anul trecut prin intermediul platformei Undelucrăm.ro a concluzionat că 19% dintre angajați ar dori ca angajatorul să suporte costurile ședințelor de psihoterapie. Printre alte beneficii pe care le consideră relevante, angajații situează în prim plan problema sănătății emoționale și psihice ca pilon care influențează atât relațiile personale, cât și pe cele de muncă.

Psihoterapia este utilă și benefică tuturor persoanelor care se confruntă cu stări negative. Munca de acasă poate reprezenta o deviere de la ritmul firesc, iar pe fondul acestor schimbări, emoțiile negative își pot face apariția mai devreme sau mai târziu.

Stările de anxietate, lipsa energiei sau a inițiativei, problemele de sănătate frecvente sau oboseala cronică pot reprezenta un semnal de alarmă pentru angajații care lucrează de acasă. Psihoterapia identifică posibile cauze și caută soluții, învățând angajatul să-și gestioneze emoțiile și să lucreze cu propria persoană pentru a depăși impasul în care se află.

Nu toate problemele unui angajat sunt determinate de mediul în care lucrează. Totuși, indiferent de sursa nemulțumirii sau a insatisfacției, mediul de lucru al organizației poate fi afectat. În aceste situații, consilierea psihoterapeutică individuală poate constitui un real ajutor.

Beneficiile psihoterapiei pentru angajați

Psihoterapia poate reprezenta un colac de salvare pe numeroase planuri. Multe dintre problemele cu care se confruntă angajații în raporturile de muncă sunt rezultatul lipsei de comunicare, al unei înțelegeri defectuoase și, în cele din urmă, al incapacității de a gestiona situațiile de criză.

Ședințele de psihoterapie individuale pot ajuta angajații pe multiple paliere. Aceștia pot învăța:

●     să se cunoască și să-și înțeleagă nevoile;

●     să își analizeze comportamentul și să-l gestioneze în favoarea lor;

●     să își schimbe perspectiva de a privi lucrurile;

●     să se adapteze în cazul situațiilor stresante și să devină mai flexibili;

●     să își gestioneze în mod optim timpul de lucru;

●     să își îmbunătățească stima de sine și modalitatea de comunicare;

●     să depășească situațiile stresante.

Multe dintre aceste aspecte vor contribui la o mai bună gestionare a situațiilor survenite în relațiile de muncă și la eliminarea emoțiilor negative. Un angajat care poate să comunice corect va putea să-și expună punctul de vedere fără a genera conflicte și va putea să aducă rezolvare multora dintre nemulțumirile sale.

De asemenea, autocunoașterea poate fi revelatoare pentru angajați. După ce va reuși să se cunoască pe sine, un angajat va înțelege cu ușurință care sunt nevoile sale, dar și care poate să fie sursa reală de satisfacție.

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională poate fi ușor destabilizat atunci când vine vorba despre munca remote. Psihoterapia are rolul de a îndrepta persoana în direcția corectă, astfel încât alegerile sale să păstreze o balanță echilibrată între diferitele aspecte ale vieții.

Ce beneficii poate să aducă psihoterapia companiei angajatoare?

După cum afirmam mai sus, bunul mers al organizației depinde în totalitate de întregul elementelor care o compun, incluzând aici și resursa umană. Pe lângă priceperile și abilitățile profesionale pe care le dețin, angajații aduc cu sine o poveste personală, influențată de trecut, de experiențele pe care le-au trăit și de valorile în care cred.

O companie determinată să obțină performanțe trebuie să acorde atenție sănătății angajaților. Psihoterapia va ajuta angajatul, dar va face un serviciu inclusiv organizației din care acesta face parte, încurajând starea generală de bine, productivitatea și motivația personalului.

Fluctuația de personal poate fi mult diminuată ca urmare a acordării acestor beneficii extrasalariale care pun în centru lor bunăstarea angajaților. Pe de o parte, ședințele de psihoterapie învață angajații să comunice eficient și să acorde atenție nevoilor lor. Astfel, aceștia nu vor fi tentați să părăsească firma la cea mai mică neînțelegere, încercând să rezolve conflictul sau să înlăture cauza nemulțumirii prin comunicare deschisă și prin identificarea unei soluții favorabile pentru ambele părți.

Pe de altă parte, o companie atentă la emoțiile angajaților săi este o companie puternică, cu valori solide. Angajatul nu doar că nu va dori să o părăsească, ci va fi motivat să evolueze și determinat să obțină o promovare.

Angajații cu încredere de sine crescută și care își gestionează în mod corect emoțiile vor fi mai implicați, mai prezenți și mai focusați la locul de muncă. Ba mai mult, încrederea în firmă va crește substanțial, iar atașamentul față de compania angajatoare poate cunoaște noi dimensiuni.

Nu în ultimul rând, a oferi beneficii extrasalariale de acest fel reprezintă o modalitate extrem de eficientă prin care companiile își pot consolida brandul de angajator. O bună reputație va atrage în viitor candidați valoroși și va plasa firma între acele companii pentru care orice angajat își va dori să lucreze.

Platforma Benefit este o soluție simplă și rapidă prin care angajatorii pot include consilierea psihologică pentru angajați printre beneficiile extrasalariale pe care le oferă.

Pe lângă numeroasele avantaje pe care le include, platforma permite angajatorului să selecteze beneficiile pe care dorește să le pună la dispoziția angajatului. Pentru societățile care își desfășoară activitatea remote, serviciile de psihoterapie pot constitui facilități însemnate și îmbunătățiri vizibile în modul de lucru.

Pe lângă beneficiile fixe incluse în platformă, numărându-se și cardul de masă sau vouchere de vacanță, angajații au acces la o serie de beneficii flexibile pentru care firma angajatoare a alocat un anumit buget. În funcție de motivațiile personale ale fiecărui angajat, acesta are libertatea totală de alegere. Platforma Benefit include printre beneficiile pe care le pot selecta angajații și accesul la ședințe de consiliere psihologică acordate de specialiști în acest domeniu.

Motivarea angajaților prin acordarea unor beneficii extrasalariale poate impacta semnificativ percepția acestora asupra companiei în care lucrează. Mai mult decât atât, contextul muncii în regim remote, cu provocările și dificultățile sale, transformă grija angajatorului din alegere în necesitate.

Pentru a menține un mediul de lucru optim și pentru a construi echipe eficiente și sănătoase, cu angajați dedicați și concentrați pe obiectivele pe care le au de dus la îndeplinire, organizațiile trebuie să înțeleagă nevoile angajatului, să pună preț pe acestea și să acționeze în consecință.

Sursă foto: Shutterstock

Dacă ți se pare că nu vei ajunge niciodată să ai lucrurile pe care ți le dorești sau că nu îți ajung banii de la un salariu la celălalt, mai ales dacă ești proaspăt angajat, poți începe prin a economisi câte puțin în fiecare lună. Indiferent pentru ce îți dorești să economisești, să ai bani puși deoparte care să lucreze pentru tine, să ai un buget pentru achiziții importante, să îți îndeplinești un vis, să pleci într-o excursie exotică sau să începi o afacere, primul pas poate părea o adevărată provocare.

Pentru a economisi, nu trebuie neapărat să fim într-o stare financiară extrem de bună, putem economisi bani chiar și, sau mai ales atunci, când finanțele nu sunt la cote maxime. Motivele pentru care facem acest lucru pot să fie diferite, de la investiții în bunuri de valoare, până la rezerve pe care le facem pentru situații neprevăzute sau momente critice.

• Care sunt avantajele economisirii
• Pași pentru stabilirea unui buget de economii
• Metode de a economisi

Care sunt avantajele economisirii

Dacă ai constant senzația că cheltuiești mai mult decât câștigi și că îți este greu să faci față provocărilor financiare lunare ca proaspăt angajat, stabilirea unui buget personal îți poate oferi exact organizarea de care ai nevoie pentru a fi mai eficient în gestionarea banilor.

Din fericire, o mulțime de companii oferă angajaților beneficii extrasalariale, de exemplu, tichete de masă, care te ajută să poți pune deoparte lunar o sumă fixă de bani, pentru a avea un fond de rezervă la îndemână. Folosind tichetele de masă pentru a cumpăra alimentele sau pentru a ieși la prânz, poți economisi echivalentul acestora în bani, pe care să îi direcționezi către bugetul personal de economii. Poți astfel să economisești aproximativ 400 de lei lunar.

Direcționarea unui procent din salariu către un buget personal te ajută în cazul în care ești într-un impas financiar sau dacă ai vrea să îți crești veniturile pentru a avea o siguranță financiară pe viitor. Planificarea este utilă și te ajută să vezi exact care sunt cheltuielile lunare, unde poți să ajustezi și dacă există posibilitatea de a crește veniturile.

Dacă plănuiești o achiziție semnificativă, gestionarea organizată a economiilor îți oferă avantajul de a putea planifica etapele necesare pentru a-ți atinge obiectivul. Iar dacă vrei să începi o afacere, te ajută să evaluezi corect dacă poți face acest lucru singur sau ai nevoie de un asociat ori de un împrumut la bancă.

Un alt beneficiu al economiilor lunare este acela că îți poți achita mai repede eventualele datorii. Când ai o imagine clară a cheltuielilor tale, știi exact de unde poti reduce pentru a plăti datoriile rapid. De asemenea, te ajută să nu faci și alte datorii, pentru că știi care sunt finanțele pe care te poti baza fără a apela la ajutorul altcuiva.

Motivația este un alt factor important care trebuie luat în considerare atunci când ne gândim la necesitatea economisirii. Evaluarea realistă a situației financiare ne ajută să ne dăm seama de lucrurile pe care le putem realiza dacă ținem sub control cheltuielile lunare.

Pași pentru stabilirea unui buget de economii

Prima etapă în construirea unui buget de economii este să știi exact care sunt veniturile tale lunare totale și suma de bani de care dispui. Apoi, calculează datoriile pe care le ai, dacă este cazul, și achită-le cu prioritate. Este important ca datoriile să fie primele pe care le plătești, pentru că, dacă le amâni, acumulezi sume din ce în ce mai mari și penalizări, în cazul în care trebuie să plătești rate la bancă.

Următorul pas este să stabilești care sunt cheltuielile lunare recurente. De exemplu, plata utilităților, a întreținerii și a chiriei, abonamentele la diverse servicii (cablu, internet, servicii de streaming) sunt cheltuieli lunare recurente pe care trebuie să le achiți cu prioritate.

În funcție de acestea, poți stabili care este suma rămasă din salariu și ce procent din aceasta aloci celorlalte cheltuieli și ce poți pune deoparte, pentru eventuale cheltuieli neașteptate. În cazul în care economisești pentru o vacanță, pe care dorești să o plătești integral din veniturile tale ca proaspăt angajat, nu uita să iei în considerare și cardurile de vacanta pe care unele companii le oferă angajaților. Acestea sunt de asemenea o variantă de a economisi. Te poți relaxa într-un weekend plătind suma integrală pentru cazare și masă sau alte activități cu cardul de vacanță, iar suma în bani pe care ai fi alocat-o acestei vacanțe, o poți pune deoparte.

Cel mai eficient mod în care poți gestiona bugetul de economii este să păstrezi toate aceste informații organizate într-un tabel, pe care să îl împarți pe categorii de venituri și cheltuieli. Creează un format cât mai ușor de urmărit, fără să îl încarci cu prea multe date. Astfel, vei avea o imagine clară a situației tale financiare, pe baza căreia vei putea face ajustările necesare de buget.

Metode de a economisi

O metodă eficientă care te ajută să economisești, mai ales dacă ești proaspăt angajat și nu știi cum poți face pentru a-ți gestiona cât mai eficient finanțele, este regula 50/20/30. Aceasta urmează un principiu simplu pentru planul tău lunar de cheltuieli și economii. Principiul spune că ar trebui sa aloci maximum 50% din buget către plățile fixe: chirie, întreținere, abonamente.

20% este procentul din venituri pe care este bine să îl economisești. Acești bani pot merge într-un cont de economii, la bancă, sau îi poți investi, pentru ca pe termen lung să contribuie la creșterea veniturilor.

30% din ceea ce câștigi lunar sunt cheltuieli flexibile: sumele de bani pe care le aloci pentru mâncare, îmbrăcăminte, divertisment sau pasiuni. Pentru o parte dintre acestea poți folosi cardurile cadou oferite de compania unde ești angajat, așa că te ajută semnificativ să reduci sumele alocate cheltuielilor flexibile. Cardurile cadou se oferă de 8 martie, de Paște, de 1 iunie și de Crăciun și pot fi utilizate în cea mai dezvoltată reţea de comercianți cu prezenţă naţională, care acoperă toate tipurile de produse și servicii: modă, bijuterii, IT&C, sport, amenajări interioare, hypermarketuri etc.

Urmează acest model pentru a vedea dacă te încadrezi în această regulă. În cazul în care diferențele sunt mari, gândește-te ce ai putea face și ce cheltuieli actuale poți reduce pentru a fi cât mai aproape de procentele pe care dorești să le stabilești.

Planifică în pași: bugetul lunar personal și de economii te ajută să estimezi pe termen scurt care sunt veniturile și cheltuielile. Un buget anual este util pentru că îți dă posibilitatea să îți stabilești și anumite obiective pe termen lung: o călătorie, un obiect pe care ți-l dorești, o vacanță. Păstrează și actualizează ambele bugete, pentru a vedea exact care e situația ta financiară și ce obiective poți atinge pe termen scurt, mediu și lung.

Este posibil ca la început să îți fie mai greu să pui deoparte o sumă de bani lunară pentru economii și să ții o evidență strictă a veniturilor și cheltuielilor lunare. Însă, cu timpul, te vei obișnui și îți va fi mult mai ușor să ai o privire de ansamblu asupra situației tale financiare și a lucrurilor pe care le poți realiza, chiar dacă ești abia la început de drum!

Sursa foto: Shutterstock

 Cu toții căutăm echilibrul în viață, indiferent de cât de mult ne dorim succesul, o viață mai bună sau să excelăm într-un anumit domeniu. Cum aceste lucruri sunt de așteptat atât pentru viața profesională, cât și pentru cea personală, riscăm apariția unor conflicte. Același lucru este valabil și în cazul angajaților.

Pe de-o parte, ei își doresc să exceleze la locul de muncă, iar pe de altă parte, să aibă suficient timp pentru viața personală. Unele probleme la locul de muncă pot afecta viața personală, iar problemele de acasă sunt aduse, de multe ori, la birou. Când se întâmplă acest lucru, apar stresul și lipsa de productivitate.

În continuare poți citi mai multe despre ce presupune exact echilibrul dintre job și viața personală, de ce este importantă existența sa, ce beneficii aduce companiei, precum și ce măsuri poți lua tu, ca angajator, ca să susții acest echilibru.

• Ce este echilibrul dintre job și viața personală
• De ce este nevoie de echilibru în viață
• Ce avantaje oferă echilibrul viață personală-job pentru angajator
• Ce măsuri poți lua pentru a susține echilibrul job-viață personală

Ce este echilibrul dintre job și viața personală

Ideea de „work-life balance” poate însemna lucruri diferite pentru persoane diferite. În general,  implică dorința de a rezolva conflictul care apare din dorința unei persoane de a avea o carieră și de a nu renunța la viața personală pentru acest lucru. Aici, viața personală poate însemna familie, prieteni și timp liber pentru pasiuni și hobby-uri.

Importanța echilibrului în viața noastră ține și de priorități. De exemplu, o persoană de 25 de ani va avea alte priorități decât una de 35 de ani, chiar dacă lucrează la aceeași companie, eventual în același domeniu.

Mulți tineri aflați la început de drum depun eforturi semnificative pentru a-și construi o carieră stabilă, lăsând pe plan secundar viața personală. De cealaltă parte, persoanele de peste 35 de ani vor dori să se concentreze mai mult pe viața personală și pasiuni, care poate nu au fost prezente în alte etape ale vieții.

Dacă la 20-28 de ani angajații pot sta peste program sau își iau de lucru și acasă, după această vârstă probabil vor avea în plan să ia copilul de la grădiniță sau să petreacă o seară liniștită alături de partener/parteneră. Un bun angajator trebuie să țină cont de aceste lucruri pentru a crea un mediu propice atingerii obiectivelor.

De ce este nevoie de echilibru în viață

Dacă în trecut șefii dădeau ordine și angajații ascultau, astăzi relația este una mai sănătoasă, chiar de colaborare. Managerii stabilesc planuri de lucru, angajații intervin să completeze sau să adauge anumite aspecte și se ajunge la un consens.

În zilele noastre, dorința a se face remarcați îi face pe mulți angajați să lucreze mult prea mult, frecvent în detrimentul propriei sănătăți, a puterii de concentrare și a productivității. Drept urmare, apare stresul, iar acesta poate ajunge să controleze întreaga viață a angajatului. Mai jos sunt câteva posibile efecte ale existenței unui dezechilibru între viața personală și cea profesională:

• Extenuarea – o persoană care lucrează mult prea mult ajunge să fie atât de obosită, încât nu mai este capabilă de nimic, nici la birou și nici acasă. Ca angajator, poate că observi lipsa de interes și dificultățile care apar în realizarea sarcinilor zilnice. Un bun lider își ajută angajații să găsească un echilibru între muncă și viața personală;
• Stresul – dacă angajații nu ajung la un echilibru, riscă apariția și acumularea stresului. Pe termen lung, poate apărea sindromul burnout (sindromul epuizării profesionale) care necesită tratament de lungă durată pentru recuperare.

Ce avantaje oferă echilibrul viață personală - job pentru angajator

Menținerea unui echilibru între viața profesională și personală aduce numeroase beneficii, atât pentru angajați, cât și pentru angajator.

Angajații fericiți care nu resimt presiune în mod constant și nu își desfășoară activitatea în stres sunt mai productivi.

Mai mult, dacă cineva pleacă din companie din cauza suprasolicitării, apar noi costuri pentru recrutarea și acomodarea unui nou angajat. Acordarea de timp liber sau modificarea programului de lucru costă, prin comparație, mult mai puțin.

Dacă un angajat este îngrijorat la muncă pentru viața de acasă și acasă pentru locul de muncă, acest lucru duce la scăderea performanței. Angajații care sunt în armonie sunt mai motivați să își atingă obiectivele atât acasă, cât și la locul de muncă. Această implicare se traduce prin rezultate mai bune.

Ce măsuri poți lua pentru a susține echilibrul job - viață personală

Alegerile profesionale sunt influențate de evenimentele din viața personală, iar angajatorii ar trebui să țină cont de acest lucru și să creeze un mediu prielnic pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a sarcinilor zilnice. Mai jos sunt câteva măsuri pe care le poți lua.

Oferă angajaților beneficii extrasalariale

Beneficiile extrasalariale le oferă angajaților motive în plus pentru a lucra la firma ta. Mai jos sunt câteva posibile beneficii extrasalariale care îi ajută pe angajați să se deconecteze de muncă și să reducă stresul:

• Cursuri de fitness, dans sau meditație;
• Discounturi la servicii de curățătorie;
• Masaj la birou;
• O zi pe săptămână cu animalul de companie la birou;
• Bilete la teatru, concert sau muzeu;
• Zile libere în plus;
• Timp liber pentru voluntariat.

Astfel de avantaje vor ajuta angajații să fie mai relaxați, mai productivi și mai fericiți. Pentru ei compania se va transforma din locul în care vin pentru a munci în locul în care angajatorului le pasă de nevoilor lor, chiar și în afara orelor de lucru. 

Oferă program de lucru flexibil

Majoritatea chestionarelor realizate printre angajați arată o preferință ridicată pentru programul de muncă flexibil – peste 80% dintre angajați își doresc ca angajatorii să aibă încredere în ei că își fac treaba bine, chiar dacă nu lucrează la ore standard.

Angajații îi prețuiesc pe acei angajatori care au încredere în ei. Mai mult, se simt, la rândul lor, prețuiți dacă firma le oferă un program de lucru suficient de flexibil pentru a putea consulta un doctor sau pentru a rezolva o altă sarcină personală.

Dacă ai oferit un program flexibil sau hibrid în timpul pandemiei, folosește-te de rezultate obținute (care au fost orele cele mai productive? când ai fixat ședințele etc), analizează ce a mers bine și ce a mers mai puțin bine și ajusteză cele necesare pentru ca revenirea la noua normalitate să fie acceptată mai ușor de angajați.

Răsplătește rezultatele excepționale

Oferirea de premii angajaților care obțin rezultate excepționale contribuie la perpetuarea realizărilor și îmbunătățește performanța la locul de muncă.

Angajații care simt că rezultatele le sunt recunoscute și prețuite vor fi dispuși să aibă mai multă încredere în ei înșiși și să depună mai multe eforturi pe viitor. Această răsplată poate lua forma unor sume de bani, aprecierea în fața colegilor sau un prânz la restaurant în cinstea reușitelor sale.

Încurajează pauzele

Încurajează angajații să ia pauze mai dese, să iasă afară la plimbări scurte sau să lucreze în alte zone ale biroului. Poți chiar amenaja zone de relaxare pentru ca ei să poată discuta despre alte lucruri decât munca.

Mai mult, poți încuraja angajații să folosească Ticket Restaurant card pentru a lua prânzul împreună. 

Este esențial să stabilești că pauzele ar trebui folosite ca atare și că nu este obligatoriu să răspunzi la telefon sau email în afara unui anumit program stabilit de comun acord.

De asemenea, este indicat să încurajezi exerciții fizice simple, mutarea privirii de pe ecranul computerul la fiecare 30 de minute, ridicarea la birou la fiecare două ore, eventual și o plimbare scurtă în timpul programului, indiferent de locul din care angajatul îşi desfăşoară activitatea.

Dacă îți ajuți angajații să obțină echilibru între viața personală și job, te vei bucura de o productivitate mai mare, precum și de angajați fericiți. De fapt, dacă îi ajuți pe angajați să fie fericiți, toată lumea are de câștigat.

Sursa foto: Shutterstock

Adoptarea unei alimentații sănătoase aduce numeroase beneficii pentru sănătatea fizică și mintală, reducând semnificativ riscul unor afecțiuni cronice. Cu toate acestea, schimbarea alimentației și a stilului de viață poate fi o provocare, mai ales dacă ai un program aglomerat.

În continuare, vom discuta mai multe despre cum să ai un prânz sănătos, chiar şi atunci când ai programul încărcat, câteva sugestii de gustări sănătoase precum și alte recomandări pentru o viață armonioasă.

●     De ce este necesar să avem o alimentație sănătoasă

●     Prânzul la birou: provocări și soluții

●     Gustări sănătoase la birou

●     Alte recomandări pentru un stil de viață sănătos

De ce este necesar să avem o alimentație sănătoasă

O alimentație sănătoasă constă în consumul unor alimente cât mai apropiate de starea lor naturală. Astfel, ele își mențin vitaminele, mineralele, fibrele și alte substanțe nutritive.

De asemenea, o alimentație sănătoasă nu trebuie privită din punctul de vedere al interdicțiilor. Mâncarea nu este un dușman, deci ar trebui să ne concentrăm atenția mai mult asupra alimentelor pe care le putem consuma fără griji, precum fructele și legumele, cerealele integrale, nucile sau carnea slabă.

De ce să alegi o alimentație sănătoasă? Motivul principal este efectul acesteia asupra întregului organism, de la sănătate la starea mintală, aspectul pielii, părul, somnul etc. Chiar și activitățile fizice au rezultate mai bune, dacă sunt combinate cu o alimentație echilibrată. Mai jos, sunt câteva dintre efectele unei alimentații sănătoase asupra organismului:

●     Alimentația sănătoasă susține sănătatea mintală – o dietă bogată în vitamine, minerale, antioxidanți și grăsimi sănătoase reduce riscul de ADHD, anxietate și depresie sau ajută la ținerea sub control a simptomelor, dacă boala există;

●     Alimentația sănătoasă te poate ajuta să pierzi în greutate – spre deosebire de urmarea unei diete restrictive, alimentația sănătoasă îți permite să oferi organismului nutrienții de care are nevoie. Slăbirea ca urmare a alegerii unor alimente de calitate nutritivă ridicată este uniformă și de lungă durată;

●     Alimentația sănătoasă susține inima – afecțiunile cardiovasculare se află în topul bolilor care provoacă deces prematur. Unii cercetători susțin că aproximativ 80% dintre episoadele de atac de cord și atac vascular cerebral pot fi prevenite prin schimbarea stilului de viață, în special prin alimentație sănătoasă și activitate fizică regulată. Pentru sănătatea inimii, sunt indicate fructele, legumele, cerealele integrale, carnea slabă (pui, pește, curcan), lactatele slabe, fasolea, nucile, uleiul de măsline. De asemenea, ar trebui limitat consumul de zahăr și sare;

●     Alimentația sănătoasă menține funcționarea normală a sistemului digestiv – menținerea unei flore intestinale echilibrate asigură metabolismul și digestia. Unele tulpini bacteriene produc vitamina K și vitamina B, benefice sănătății intestinale, precum și luptei împotriva unor microorganisme. O alimentație cu un conținut redus de fibre și crescut de zahăr și grăsimi afectează în mod negativ microbiomul intestinal. Prin comparație, legumele, leguminoasele și cerealele integrale oferă prebioticele și probioticele necesare pentru menținerea echilibrului intestinal. Pentru sănătatea intestinală, sunt indicate alimente precum iaurtul, chefirul și varza murată;

●     Alimentația sănătoasă susține memoria – alimentele care conțin vitamina C, vitamina D, vitamina E, acizi grași Omega 3, polifenoli și flavonoizi sunt benefice pentru memorie. Dieta mediteraneană este una dintre puținele care include toate aceste substanțe nutritive;

●     Alimentația sănătoasă ajută la controlul diabetului – dacă suferi de diabet, alimentația echilibrată te ajută să menții glicemia în limite normale. De asemenea, contribuie la echilibrarea tensiunii arteriale și reducerea colesterolului.

Prânzul la birou: provocări și soluții

Pentru multă lume masa la birou se referă la o pungă de cipsuri, covrigi sau alte gustări rapide, dar care au un conținut mare de sare, zahăr și grăsimi saturate.

Dacă timpul îți permite chiar și 30 de minute pentru masa de prânz, nu sări peste ea. Îți vei face o favoarea atât din punctul de vedere al sănătății cât și al productivității.

Poți lua masa de prânz alături de colegi. Te poți bucura atât de produse sănătoase și proaspete, fie cumpărate de la supermarket fie servite la restaurant. Poți verifica aici care este rețeaua de restaurante partenere și vezi care este cel mai aproape de tine.

Mai jos sunt câteva principii de care să ții cont pentru masa de prânz la birou:

●     Limitează consumul de sare - majoritatea preparatelor conțin deja sare, deci este o idee bună să folosești cât mai puțin;

●     Înlocuiește băuturile dulci cu apa sau ceaiurile neîndulcite;

●     Redu consumul de zahăr și citește cu atenție etichetele pentru ca masa ta de prânz să aibă cât mai puțin zahăr;

●     Alege fructele proaspete ca desert;

●     Optează pentru preparate gătite cu puțin ulei: de exemplu, carne și legume la abur, grill sau cuptor;

●     Dacă optezi pentru livrare la birou, alege acele preparare cu un conținut redus de sare și grăsimi;

●     Consumă cât mai puțină pâine și fă tot posibilul pentru a alege varianta integrală;

●     Lasă suficient timp pentru masa de prânz. Eventual poți prânzi în afara biroului;

●     Fii atent la porții. Ridică-te de la masă fără a fi prea sătul.

Dacă, din contră, ai puțin timp la dispoziție, sau dacă simți nevoia, să comanzi mâncare cu livrare, Cardul de masă Edenred este singurul care poate fi folosit în aplicațiile de tip food delivery, cum este tazz by eMag , și alege restaurantele cu mâncare sănătoasă. Astfel te asiguri zilnic că iei masa de prânz, fără să mai ai scuze - lipsa de timp sau de resurse financiare. Iată câteva sfaturi pentru pregătirea mesei de prânz pentru la birou:

●     Stabilește din weekend ce vei mânca la prânz săptămâna următoare - poți chiar pregăti câteva mese dacă timpul îți permite. De exemplu, mâncarea de quinoa, de paste integrale sau de orez brun poate fi gătită în cantități mai mari, porționată și pusă la congelator;

●     Elimină din frigider și/sau debara alimentele nesănătoase – astfel, vei reduce riscul de a alege produse fast food, biscuiți sau dulciuri;

●     Stabilește masa de prânz urmând formula: ½ de farfurie conține legume fără amidon, ¼ din farfurie conține carne slabă (pui, curcan sau pește) iar celălalt sfert legume cu amidon, orez/quinoa sau fructe;

●     Aprovizionează-te cu legume verzi - dacă jumătate din prânzul tău va fi format din legume, vei consuma o cantitate mai mare săptămânal. Pentru a limita numărul de drumuri la magazin, aprovizionează-te cu legume/ fructe și alte ingrediente sănătoase din băcănii, magazine alimentare din apropierea casei sau din magazine mici de fermieri care comercializează produse fără E-uri, verificate ecologic;

●     fixează două zile din săptămână pentru achiziția de alimente proaspete, legume și fructe;

●     Stabilește-ți cel puțin două prânzuri pe săptămână cu pește. Acesta poate fi gătit sau folosit din conservă pentru a pregăti sandvișuri, salate sau amestecuri de legume înăbușite cu pește.

Gustări sănătoase la birou

Dacă ai rămas fără energie la orele 10 sau 15 poți opta pentru o gustare sănătoasă. Mai jos sunt câteva sugestii de gustări sănătoase pentru la birou:

●     2-3 cuburi de ciocolată amăruie - bogată în antioxidanți;

●     40 g de fructe deshidratate;

●     1 baton proteic;

●     50 g de nuci/migdale/caju;

●     1 fruct mediu - măr, banană, pară, portocală etc;

●     50 de de floricele fără sare;

Alte recomandări pentru un stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos începe de la alimentație, însă nu se oprește acolo. Vezi care sunt alte schimbări care te pot ajuta să ai un stil de viață sănătos:

●     Renunță la fumat – tutunul reprezintă un factor de risc în bolile pulmonare și cardiace atât pentru fumători, cât și pentru persoanele din preajma lor. Odată ce renunți la fumat, vei începe să observi efectele benefice asupra sănătății;

●     Introdu activitatea fizică în programul zilnic – grădinăritul, mersul pe bicicletă, plimbările, alergatul, yoga, toate îți lucrează corpul și te ajută să faci față mai ușor provocărilor vieții. Multe firme oferă angajaților beneficii extrasalariale prin platforma Edenred Benefit. Poți profita de acestea pentru a fi în formă;

●     Verifică regulat tensiunea arterială – scăpată de sub control, tensiunea arterială poate afecta inima, rinichii și creierul. Dacă ai rude apropiate cu hipertensiune, ești supraponderal sau consumi alimente cu multă sare, este posibil să ai hipertensiune arterială. Poți verifica tensiunea arterială cu ajutorul unui tensiometru;

●     Bea mai multă apă – multă lume consumă o cantitate insuficientă de apă pe zi. Apa, însă, este esențială pentru funcționarea normală a organelor și sistemelor organismului. Cum apa este eliminată prin urină, transpirație și respirație, este necesar să completăm regulat rezervele de apă ale organismului;

●     Odihnește-te suficient – lipsa somnului odihnitor este asociată unui risc mai mare de a consuma alimente cu multe calorii. De asemenea, crește riscul de diabet, boli de inimă și afecțiuni psihiatrice. Pentru a dormi bine, stabilește-ți o rutină a somnului. Renunță la ecrane cu minimum o oră înainte de culcare, bea un ceai cald și citește o carte lejeră. Dimineața, trezește-te la aceeași oră în fiecare zi și renunță la cafea după ora 14;

●     Redu stresul – dacă te simți stresat, ia măsuri pentru a reduce stresul. Fă sport regulat, meditează sau încearcă exerciții de respirație. La fiecare două luni, pleacă într-o vacanta. Chiar și un weekend te poate ajuta să te deconectezi de la problemele zilnice.

Alimentația sănătoasă te ajută să trăiești mai mult, mai bine și mai frumos. Acordând atenție alimentelor pe care le consumi investești în sănătatea ta și în viitorul tău.

Sursa foto: Shutterstock

Epoca modernă a adus, din cauza presiunii pe care o impun competitivitatea la locul de muncă și viteza cu care trebuie să facem față schimbărilor, o serie de afecțiuni „moderne”, cum este și sindromul burnout. Acesta afectează persoanele expuse la stres profesional de lungă durată și se manifestă prin scăderea performanțelor la locul de muncă, dar mai ales prin scăderea calității vieții persoanei respective. Sunt afectate persoane din toate categoriile profesionale, așadar, afecțiunea poate apărea la angajații din orice domeniu de activitate.

●     Ce este burnout

●     Sindromul burnout - simptome

●     Burnout sau epuizare prin muncă

●     Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

●     Sindromul burnout la medici

●     Sindromul burnout - tratament

●     Recuperare burnout: câteva recomandări

Ce este burnout

Burnout înseamnă sindromul arderii complete, suprasolicitare profesională sau sindromul oboselii cronice. Persoanele care suferă de burnout simt o acumulare constantă a stresului, se simt copleșite de presiunea de a răspunde cerințelor profesionale și simt că au pierdut interesul și motivația care stăteau cândva la baza activității lor profesionale.

Sunt tot mai mulți oameni care se simt ca și cum li s-ar fi terminat bateriile, sunt copleșiți de responsabilitate și au de multe ori chiar dificultăți în a se ridica dimineața din pat. De aceea, printre cuvintele cel mai des căutate în mediul online se numără: burnout dex, burnout wikipedia, burnout definiție. Ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie să afle informații relevante despre ceea ce li se întâmplă, dar mai ales despre ceea ce trebuie să facă pentru a depăși cu bine situația dificilă în care se află.

Deci, ce este burnout? Sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mintală, fizică și emoțională, care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Cauzele și manifestările complexe ale sindromului burnout fac ca acesta să nu fie ușor de tratat, fiind nevoie de intervenții psihoteraputice sub îndrumarea unui medic specialist.

Herbert Freudenberger este cel care a vorbit despre sindromul burnout pentru prima dată, în cartea pe care a scris-o în anul 1974, denumită „Burnout: The High Cost of High Achievement”. De aceea, sindromul burnout mai este cunoscut și sub numele de „sindromul herbert”.

Sindromul burnout - simptome

Există câteva simptome pentru sindromul burnout, care ar trebui să te îngrijoreze. Iată care sunt acestea:

●     oboseală cronică;

●     nivel de energie scăzut;

●     productivitate scăzută;

●     reducerea performanțelor profesionale;

●     lipsa de interes pentru activități;

●     insomnie sau somn neodihnitor.

 Pentru sindromul burnout, simptome mai sunt:

●     lipsa de speranță;

●     senzația de depersonalizare (detașare față de propria persoană);

●     senzația constantă de neajutorare și frustrare;

●     senzația că nu mai poți face nimic pentru remedierea situației.

Burnout sau epuizare prin muncă

Senzația de epuizare, caracteristică pentru sindromul burnout, apare de cele mai multe ori la persoanele care au de îndeplinit sarcini dificile, cu termene limită nerealiste, care fac multitasking și care nu comunică eficient la locul de muncă. Acestora li se adaugă numeroase ore suplimentare și nerecunoașterea meritelor și reușitelor profesionale.

Sindromul burnout se dezvoltă preponderent la locul de muncă, dar consecințele influențează puternic viața personală și a întregii familii.

Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

Starea de oboseală cronică și de epuizare care apare în sindromul burnout este determinată de o combinație de factori, fie că este vorba despre cauze legate de locul de muncă, de stilul de muncă sau chiar de trăsături de personalitate. Există mai multe etape prin care trece o persoană până ajunge la epuizare, fie fizică, fie psihică.

Primul stadiu al epuizării profesionale este neglijarea nevoilor personale combinată cu negarea problemelor și schimbarea comportamentului. Fazele epuizării profesionale includ apoi apariția situațiilor conflictuale fie la birou, fie acasă, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior și apariția stărilor depresive.

Nevrotismul și conștiinciozitatea excesivă reprezintă trăsături de personalitate care pot favoriza în mod direct apariția sindromului burnout. Mediul ostil de la birou nu reprezintă întotdeauna factorul care determină, în mod absolut și solitar, declanșarea a ceea ce numim sindromul burnout. Acesta este favorizat și de inabilitatea persoanei respective de a face față condițiilor de la locul de muncă.

Sindromul burnout la medici  

În perioada actuală, din cauza pandemiei, conform studiilor recente, s-a ajuns la concluzia că sindromul burnout la medici este mult mai răspândit decât în cazul altor categorii profesionale. Expunerea acestora la ore suplimentare de muncă, stresul gestionării unor situații de viață și de moarte, pierderea pacienților într-un ritm accelerat și supraîncărcarea secțiilor de terapie intensivă au determinat apariția consecințelor profesionale și personale asupra medicilor, creșterea fluctuației profesionale a acestora, afectarea relațiilor personale și creșterea consumului de alcool.

Sindromul burnout - tratament

Sindromul burnout necesită un diagnostic care poate face distincția între acesta și depresie, anxietate sau sindromul de oboseală cronică. Nu există, din păcate, metode specializate de investigație doar pentru sindromul burnout, dar se folosesc chestionare pentru evaluare, care îl deosebesc de celelalte afecțiuni.

Sindromul burnout necesită un tratament care presupune schimbarea unor factori de la locul de muncă: dezvoltarea unor abilități de adaptare din partea angajatului și a unui mediu de lucru de susținere, din partea angajatorului. Practic, gestionarea și tratamentul sindromului burnout țin atât de angajat, cât și de angajator.

Vestea bună este că sindromul burnout nu reprezintă o afecțiune permanentă, ci una reversibilă, dacă este tratată corect. Pentru tratarea bolii numite sindrom burnout este nevoie de o preocupare pentru starea de bine a angajaților, cursuri de gestionare a stresului și programe speciale de asistare a angajaților.

Prevenirea și tratarea sindromului burnout necesită stabilirea unor obiective realiste, la fel și a termenelor limită, prioritizarea activităților importante și evitarea suprasolicitării. Tot pentru tratarea sindromului burnout la locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și a sugestiilor de schimbare într-o manieră pozitivă. În cazul sindromului burnout, ieșirea din rutină este extrem de importantă, în sensul diversificării activității. Dacă însă situația este gravă, iar manifestările sindromului burnout sunt extreme, este recomandată schimbarea locului de muncă sau a domeniului de activitate. 

Din perspectiva individului, prevenirea și tratarea sindromului burnout presupun adoptarea unui regim alimentar sănătos, alocarea timpului suficient pentru relaxare și odihnă și petrecerea unui timp de calitate cu prietenii și familia.

Printre cele mai utilizate metode de tratament se numără consilierea și terapia psihologică. Foarte importantă în tratarea sindromului burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare a situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Dacă suferi de sindromul burnout, este importantă activitatea de prevenție și de tratare a acestuia cu atenție sporită, altfel există riscul de agravare a stării de sănătate.

Recuperare burnout: câteva recomandări

Sindromul burnout este boala epuizării extreme care afectează numeroase persoane cu un stil de viață nesănătos. Există totuși numeroase soluții și recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirii, dar și pentru recuperare:

●     Vorbește cu managerul tău și încearcă să găsiți împreună o soluție de compromis și o prioritizare a activităților urgente.

●     Dacă simți că ai simptome specifice pentru sindromul burnout, caută sprijin la persoanele apropiate ție atât de la birou, cât și din familie. Nu aștepta ca ei să constate că suferi și faci față cu greu situației.

●     Deleagă sarcinile care te aglomerează și care te împiedică să îți îndeplinești activitățile din fișa postului.

●     Învață să planifici mai bine activitatea zilnică și să o respecți. Este una dintre condițiile cele mai eficiente pentru evitarea sindromului burnout. Dar nu uita că cea mai eficientă metodă pentru respectarea planificării este să înveți să spui uneori „nu”.

●     Reevaluează prioritățile și obiectivele pe care le ai și încearcă să te concentrezi asupra celor mai importante, dacă nu vrei să suferi de sindromul burnout. Gândește-te dacă nu cumva îți investești timpul și energia în ceva care nu este primordial pentru tine și care te oprește de la realizarea lucrurilor care contează cu adevărat.

●     Implică-te activități relaxante și urmează-ți pasiunile. Sport, cursuri, meditație - toate sunt preocupări care îndepărtează efectele nocive ale sindromului burnout.

●     Încearcă să ai un program cât mai bine structurat și să ai clare în minte orele de lucru și orele în care te relaxezi. Astfel, corpul tău se va obișnui și el cu un program care nu duce lipsă de consecvență, și care previne efectul devastator al sindromului burnout.

●     Odihnește-te suficient și dormi pe săturate: numai așa corpul tău se va putea lupta cu succes cu această afecțiune.

●     Schimbă mediul în care trăiești, chiar dacă ți se pare o soluție extremă. Din păcate, sindromul burnout a fost alimentat de elemente din mediul nociv în care te afli și numai prin eliminarea cauzelor poți gândi lucid și poți găsi soluții.

●     Ia o pauză de la job și bucura-te de concediu pentru a-ți reîncărca bateriile. Poate este metoda cea mai drastică, dar cea mai eficientă în lupta cu sindromul burnout, pentru că te ajută să îți evaluezi corect și să îți regândești perspectivele.

Sursa foto: shutterstock