Burnout: ce este, simptome, tratament și cum poți proteja angajații

Burnoutul este o problemă tot mai frecventă la locul de muncă, care afectează atât performanța, cât și sănătatea fizică și mentală a angajaților. 

Esențial:

• Cadrul legal în România: Burnoutul nu este încă recunoscut oficial ca boală profesională, dar există o propunere legislativă pentru concedii medicale, evaluarea riscurilor psihosociale și promovarea sănătății mintale la locul de muncă.
• Simptomele burnoutului: oboseală constantă, insomnie, dureri de cap, iritabilitate, anxietate, demotivare, scăderea productivității, absenteism.
• Cauzele burnoutului: volum de muncă excesiv, lipsă de autonomie, cultură organizațională toxică, perfecționism.
• Tratament: combinație de intervenții psihologice (consiliere, terapie cognitiv-comportamentală) și organizaționale (ajustarea sarcinilor, flexibilitate, programe de wellbeing).
• Prevenție și protecția angajaților: crearea unei culturi organizaționale sănătoase, monitorizarea semnelor timpurii, feedback regulat, programe de work-life balance și training pentru HR și lideri.
• Beneficii extrasalariale ca instrument de prevenire: angajatorii pot oferi angajaților carduri de vacanță Edenred, carduri culturale, tichete de masă și carduri cadou pentru a sprijini odihna și pentru a reduce stresul legat de cheltuielile zilnice.

Descoperă în cele ce urmează cum să recunoști devreme semnele burnoutului în cadrul echipei și ce poți face pentru a preveni și trata acest fenomen.

___________________________________________________________________________________________________________________________

Ce este burnoutul

Legea burnout în România

Care sunt simptomele burnoutului

Care sunt cauzele burnoutului la angajați

Cum se tratează burnoutul

Cum să protejezi angajații de burnout

Întrebări frecvente (FAQ) despre burnout

Ce este burnoutul

Burnoutul este un sindrom caracterizat prin epuizare emoțională, detașare de locul de muncă și scăderea performanței profesionale. Din punct de vedere medical, este recunoscut ca o stare de epuizare cronică cauzată de stresul prelungit la locul de muncă, care poate afecta atât sănătatea fizică, cât și cea psihică.

Care e diferența dintre stres și burnout

Deși deseori folosite interschimbabil, stresul și burnoutul sunt fenomene diferite. Stresul este o reacție temporară la presiuni sau provocări și poate fi chiar motivant atunci când este moderat. Burnoutul, în schimb, apare atunci când stresul devine cronic și necontrolat, ducând la epuizare completă și afectarea funcționării zilnice. În timp ce stresul poate fi gestionat prin pauze și prioritizarea sarcinilor, burnoutul necesită intervenții mai complexe, precum consiliere, ajustarea volumului de muncă și strategii organizaționale de prevenire.

👉Vrei soluții practice pentru angajați și sfaturi de la experți? Intră în BIZTRO Club și descoperă ghiduri, articole și training-uri dedicate IMM-urilor!

Legea burnout în România

În România, burnoutul nu este încă recunoscut oficial ca boală profesională, însă există o propunere legislativă în acest sens, inspirată de modele europene din Franța, Belgia sau Olanda. Iată care sunt principalele obiective ale propunerii legislative privind burnoutul:

• Recunoașterea burnoutului ca afecțiune profesională. Angajații afectați ar putea beneficia de sprijin specific și măsuri dedicate, recunoscând oficial epuizarea profesională ca problemă legată de muncă.
• Burnoutul în legislația SSM. Angajatorii ar fi obligați să identifice și să prevină riscurile psihosociale și să ofere soluții concrete pentru cei afectați.
• Rol clar pentru instituțiile statului. Inspecția Muncii, Casele de Asigurări și alte autorități ar avea atribuții precise în prevenție, intervenție și monitorizarea tratamentului burnoutului.
• Acces la concedii medicale și alte forme de sprijin. Burnoutul ar fi inclus în nomenclatorul bolilor profesionale, permițând angajaților să acceseze concedii medicale plătite și alte beneficii legale.
• Promovarea sănătății mintale la locul de muncă. Campaniile de informare și educare ar viza reducerea stigmatului și creșterea gradului de conștientizare, pentru o cultură organizațională mai sănătoasă și mai sustenabilă.

Care sunt simptomele burnoutului

Burnoutul nu apare peste noapte și poate fi ușor de ignorat la început. Totuși, este important ca acestea să fie recunoscute cât mai devreme pentru a interveni înainte ca epuizarea profesională să devină severă. Simptomele pot fi împărțite în trei categorii principale:

Simptome fizice ale burnoutului

• Oboseală constantă și lipsa energiei. Angajatul se simte epuizat chiar și după perioade de odihnă sau weekenduri, iar activitățile zilnice par tot mai greu de realizat.
• Insomnie sau probleme cu somnul. Dificultățile de adormire, trezirile frecvente sau somnul neodihnitor indică faptul că stresul afectează refacerea fizică și mentală.
• Dureri de cap frecvente. Tensiunea acumulată la locul de muncă și stresul cronic pot declanșa migrene sau dureri de cap recurente.
• Tulburări digestive și apetitul schimbat. Stresul prelungit poate provoca disconfort abdominal, diaree, constipație sau modificări ale apetitului (supraalimentare sau pierdere în greutate).
• Probleme musculare și articulare. Tensiunea și oboseala persistentă se pot manifesta prin dureri musculare, rigiditate sau senzație de slăbiciune.

Simptome emoționale ale burnoutului

• Iritabilitate și nervozitate crescută. Angajații pot reacționa exagerat la situații minore sau pot fi mai greu de gestionat în interacțiunile de zi cu zi.
• Anxietate și tensiune constantă. Sentimentul de neliniște, îngrijorare excesivă și dificultatea de a se relaxa sunt semne frecvente ale epuizării emoționale.
• Demotivare și pierderea interesului pentru muncă. Angajatul își pierde entuziasmul pentru sarcinile obișnuite, chiar și pentru proiectele care îi plăceau anterior.
• Sentiment de neputință sau vinovăție. Persoana afectată poate simți că nu face față responsabilităților, chiar dacă performanța este încă rezonabilă.
• Scăderea satisfacției profesionale. Chiar realizările și succesul nu mai generează mulțumire, ducând la un sentiment general de nemulțumire la locul de muncă.

Semne comportamentale ale burnoutului

Pe măsură ce burnoutul progresează, comportamentul angajatului se schimbă vizibil, afectând atât performanța individuală, cât și dinamica echipei:

• Scăderea productivității. Sarcinile se realizează mai lent, cu mai multe greșeli, iar angajatul nu mai respectă termenele sau standardele obișnuite.
• Absenteism frecvent sau întârziere. Lipsa din birou sau întârzierea devin mai frecvente, reflectând dificultăți în gestionarea stresului și oboselii.
• Izolare și retragere socială. Angajații evita interacțiunile cu colegii sau participarea la activități de echipă, diminuând colaborarea și implicarea.
• Neglijarea responsabilităților și lipsa inițiativei. Persoana afectată poate evita sarcinile noi sau responsabilitățile suplimentare, iar contribuția sa la echipă scade semnificativ.
• Comportamente compensatorii nesănătoase. Unii angajați pot apela la consum excesiv de cafea, alcool sau alte obiceiuri dăunătoare pentru a face față stresului.

👉Multe dintre aceste semne pot fi observate și în cazul situațiilor de quiet quitting. Descoperă ce înseamnă fenomenul de quiet quitting, cum poate fi deosebit de burnout și ce poți face pentru a evita apariția acestuia.

Care sunt cauzele burnoutului la angajați

Burnoutul nu apare întâmplător. Este rezultatul unor factori organizaționali și individuali care, combinați, duc la epuizare fizică, emoțională și mentală. Pentru angajatori, înțelegerea acestor cauze este esențială pentru prevenție și intervenție eficientă.

Factori organizaționali

• Volum de lucru excesiv. Volumul mare de muncă și termenele strânse cresc nivelul de stres și reduc timpul necesar recuperării.
• Lipsa de control și autonomie. Angajații care nu pot influența modul de realizare a sarcinilor se simt neputincioși și demotivați.
• Cultură organizațională toxică. Mediul de lucru în care predomină competiția neloială, lipsa de suport sau critica excesivă poate accelera epuizarea profesională.

Factori individuali

• Perfecționism și autoexigență. Angajații care își impun standarde nerealist de ridicate sunt mai predispuși la epuizare
• Dificultăți în echilibrul muncă–viață personală. Neglijarea timpului liber, a odihnei și a activităților personale crește riscul de burnout pe termen lung.

Cum se tratează burnoutul

Tratamentul burnoutului necesită o abordare combinată, care să includă atât intervenții psihologice, cât și organizaționale. Iată câteva exemple concrete:

 Intervenții psihologice

• Consiliere individuală sau de grup. Angajații beneficiază de spațiu sigur pentru a discuta stresul și epuizarea, pentru a-și clarifica prioritățile și pentru a găsi strategii de adaptare.
• Terapie cognitiv-comportamentală (CBT). Această formă de terapie ajută angajații să identifice tiparele de gândire și comportament care contribuie la burnout și să dezvolte tehnici practice de gestionare a stresului.

Ajustări organizaționale

• Ajustarea sarcinilor și responsabilităților. Redistribuirea muncii și prioritizarea sarcinilor reduc suprasolicitarea și previn agravarea burnoutului.
• Flexibilitate și programe adaptate. Oferirea de program flexibil, opțiuni de lucru remote sau reduceri temporare de normă ajută angajații să-și regăsească echilibrul.
• Programe de wellbeing. Inițiative precum sesiuni de mindfulness, abonamente la sport sau consiliere psihologică în cadrul companiei sprijină sănătatea mintală.

Cum să protejezi angajații de burnout

Prevenția este întotdeauna mai eficientă decât tratarea. Iar partea bună este că riscul de burnout poate fi redus printr-o combinație de strategie organizațională, monitorizare atentă și programe dedicate pentru angajați.

Crearea unei culturi organizaționale sănătoase

• Comunicare deschisă și empatică. Încurajează dialogul sincer între angajați și management, astfel încât problemele să fie identificate înainte să devină critice.

  👉Descoperă care sunt cele 7 tipuri de comunicare într-o organizație și ce rol are fiecare.

• Stabilirea limitelor clare. Promovează respectarea timpului liber și evitarea supraîncărcării angajaților, inclusiv pentru cei care lucrează remote.
• Siguranță psihologică. Asigură un mediu în care angajații pot exprima opinii, pot refuza sarcini nerealiste și pot cere ajutor fără teamă de repercusiuni.

Monitorizarea semnelor timpurii și oferirea de feedback regulat

• Observarea comportamentelor și performanței. Monitorizează semnele fizice, emoționale și comportamentale ale burnoutului.
• Feedback constructiv și susținere. Discuțiile regulate cu angajații permit identificarea stresului și găsirea de soluții personalizate.
• Evaluări periodice ale riscurilor psihosociale. Include burnoutul în analizele interne pentru a preveni suprasolicitarea și epuizarea echipelor.

Implementarea programelor de wellbeing, work-life balance și training pentru HR

• Programe de wellbeing. Abonamente la sport, sesiuni de mindfulness, consiliere psihologică sau activități de relaxare în cadrul companiei.
• Work-life balance. Flexibilitate în program, reducerea normei temporar sau opțiuni de telemuncă pentru angajații expuși la stres.
• Training pentru HR și lideri. Formarea managerilor și HR-ului pentru recunoașterea semnelor de burnout și gestionarea eficientă a situațiilor sensibile.

Protejarea angajaților de burnout nu este doar un beneficiu pentru ei, ci și pentru organizație: crește implicarea, reduce absenteismul și consolidează o cultură organizațională sănătoasă. HR Managerii sunt cheia în implementarea unei strategii preventive eficiente.

Beneficiile extrasalariale Edenred – un instrument de prevenire a burnoutului

Beneficiile extrasalariale nu sunt doar un avantaj competitiv pentru angajați, ci și un instrument strategic pentru prevenirea burnoutului. Ele pot sprijini echilibrul dintre muncă și viață personală, pot reduce stresul și crește satisfacția la locul de muncă. Iată câteva exemple de beneficii extrasalariale pe care le poți implementa:

• Cardul de vacanță Edenred. Oferă angajaților posibilitatea de a-și planifica vacanțe și momente de relaxare, sprijinind recuperarea fizică și psihică. Timpul de odihnă și deconectarea de la sarcinile profesionale sunt esențiale în prevenirea epuizării profesionale

  👉Oferă echipei relaxarea pe care o merită cu cardul de vacanță Edenred!

• Cardul de masă Edenred. Acesta oferă un sprijin financiar suplimentar pentru mesele zilnice, reducând stresul legat de cheltuieli și contribuind la o stare generală de bine.

  👉Alege să oferi acest sprijin angajaților prin intermediul cardului de masă Edenred și obține până la 32% economii pentru companie față de aceeași sumă acordată cash.

• Cardul cadou Edenred. Acesta nu doar recompensează performanța, ci și sprijină bunăstarea angajaților. Alegerea personalizată a beneficiului contribuie la satisfacția personală și la reducerea stresului, întărind sentimentul de recunoaștere și valorizare în cadrul organizației.

  👉Indiferent că vorbim despre recompense pentru performanță, de sărbători sau alte ocazii speciale, tichetele cadou Edenred sunt soluția ideală pentru angajatori și angajați deopotrivă. Solicită o ofertă personalizată!

• Cardul cultural Edenred. Acest card încurajează angajații să investească timp în activități recreative și culturale, contribuind la echilibrul muncă–viață personală și la reducerea stresului. Participarea la evenimente culturale stimulează creativitatea, relaxarea și bunăstarea mentală, fiind un instrument eficient în prevenirea epuizării profesionale. Printre utilizările posibile se numără: abonamente și bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee sau grădini botanice și zoologice, acces la rezervații naturale, festivaluri, târguri, expoziții și parcuri tematice, inclusiv pentru copii.

  👉Motivează-ți echipa cu cardul cadoul Edenred în timp ce beneficiezi de scutire de la plata taxelor sociale.

Întrebări frecvente (FAQ) despre burnout

În această secțiune găsești cele mai frecvente întrebări și răspunsuri legate de sindromul de burnout.

Există vreo lege pentru concediul medical pentru burnout?

Încă nu există o lege aprobată în acest sens, dar a fost inițiată o propunere legislativă prin care angajații epuizați de stresul ocupațional ar putea dobândi dreptul la concediu medical plătit și suport (medical și psihologic).

Cum se diferențiază sindromul de burnout de stresul obișnuit la locul de muncă?

Sindromul de burnout se manifestă prin epuizare fizică, emoțională și mentală, pe termen lung, afectând capacitatea de concentrare și performanța, spre deosebire de stresul temporar, care poate fi adesea stimulativ.

Poate epuizarea profesională să afecteze sănătatea fizică?

Da, burnoutul la locul de muncă poate provoca insomnie, tulburări digestive, dureri de cap sau probleme musculare, toate fiind legate de stresul prelungit.

Ce diferență există între burnoutul acut și cel cronic?

Burnoutul acut poate fi gestionat prin odihnă și ajustarea temporară a sarcinilor, în timp ce epuizarea profesională cronică necesită intervenție psihologică și strategii organizaționale pe termen lung.

Poate o perioadă scurtă de concediu medical preveni agravarea burnoutului?

Da, chiar și câteva zile de odihnă și deconectare pot ajuta la reducerea stresului și la prevenirea dezvoltării simptomelor severe ale sindromului de burnout.

Sursă foto: Freepik