Blog

Edenred lansează o campanie de strângere de fonduri prin intermediul aplicației ShareTheMeal, gestionată de Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM). Această inițiativă anunțată la summitul „Nutriție pentru creștere”, desfășurat la Paris pe 27 și 28 martie, se derulează simultan în toate cele 45 de țări în care compania operează, având drept scop creșterea gradului de conștientizare și sprijinirea accesului universal la hrană.

Un parteneriat global pentru un scop comun

Edenred, lider mondial în soluții digitale de plată destinate alimentației, este recunoscut pentru inventarea Ticket Restaurant® și pentru angajamentul său față de bunăstarea angajaților din întreaga lume. Prin acest parteneriat cu PAM, care oferă anual sprijin alimentar pentru aproximativ 100 de milioane de persoane la nivel global, Edenred dorește să atragă atenția asupra importanței nutriției și a accesului echitabil la hrană de calitate.

Cum poți contribui la schimbare

Edenred invită utilizatorii din întreaga lume să participe la Edenred Challenge pe aplicația ShareTheMeal, o modalitate simplă și accesibilă de a dona. Prin acțiuni de comunicare personalizate, e-mailuri dedicate și notificări în aplicație, compania își mobilizează comunitatea să strângă fonduri pentru persoanele aflate în nevoie.

Fiecare donație contează! Cu doar 3,5 lei, oricine poate oferi o masă unei persoane vulnerabile. Edenred și-a propus să strângă  minim 100.000 de mese în cadrul acestei campanii.

Impactul unei donații poate schimba vieți

Conform datelor Băncii Mondiale, fiecare euro investit în nutriție generează un randament mediu de 23 de euro pentru economia locală. Cu ajutorul tuturor, putem construi un viitor în care accesul la hrană să fie un drept garantat, nu un privilegiu.

Bertrand Dumazy, președinte și CEO al Edenred, a declarat: „În fiecare zi, soluțiile noastre digitale ajută milioane de utilizatori să își satisfacă nevoile alimentare. Prin acest parteneriat cu PAM, oferim celor care au acces la hrană posibilitatea de a susține o masă pentru cei aflați în dificultate. Este un pas important spre un viitor mai bun, iar împreună putem face o schimbare reală în lupta împotriva foametei.”

Virginia Villar Arribas, director adjunct al PAM pentru parteneriate cu sectorul privat, a adăugat: „Foametea este o provocare globală, dar cu ajutorul fiecăruia dintre noi putem face o diferență. Suntem recunoscători Edenred pentru implicarea sa activă și pentru mobilizarea unei rețele globale în sprijinul acestei cauze.”

Participă și tu la Edenred Challenge!

Alătură-te Edenred și ShareTheMeal pentru a face parte dintr-o mișcare globală menită să combată foametea. Îneputul schimbării stă în fiecare dintre noi! Contribuie acum și ajută la crearea unei lumi în care fiecare persoană are acces la hrana necesară pentru o viață sănătoasă. Edenred x ShareTheMeal

Recrutarea și selecția reprezintă pilonii pe care se sprijină orice echipă performantă într-o organizație. Aceste procese complexe implică identificarea, atragerea și alegerea celor mai potriviți candidați pentru pozițiile disponibile. În timp ce recrutarea se axează pe căutarea și atragerea potențialilor angajați, selecția presupune evaluarea riguroasă și alegerea celor mai buni dintre aceștia.

Pentru a avea succes, procesul trebuie să fie bine structurat și adaptat nevoilor specifice ale companiei. Cele mai eficiente abordări îmbină metode de recrutare tradiționale cu tehnici moderne, precum anunțuri online și offline, recomandări interne, participarea la târguri de carieră, utilizarea rețelelor sociale profesionale și colaborarea cu agenții specializate.

Un proces eficient de recrutare și selecție aduce beneficii semnificative, inclusiv reducerea costurilor de angajare, îmbunătățirea performanței echipei și creșterea retenției pe termen lung. În secțiunile următoare, vom explora în detaliu atât metodele tradiționale, cât și cele moderne de recrutare și selecție.

• Metode tradiționale de recrutare
• Metode moderne de recrutare
• Strategii eficiente de selecție a candidaților
• Rolul inteligenței artificiale în recrutare și selecție
• Optimizarea procesului de recrutare și selecție

Metode tradiționale de recrutare

Metodele de recrutare clasice își păstrează relevanța pentru multe companii. Aceste abordări tradiționale oferă avantaje consolidate și pot fi deosebit de eficiente în anumite contexte, completând strategiile moderne de atragere a talentelor.

Printre cele mai utilizate metode tradiționale se numără:

1. Anunțurile de angajare: Publicate atât online, pe platforme specializate, cât și în ziare sau reviste. Acestea permit companiilor să atingă un public larg și divers, maximizând vizibilitatea oportunităților de angajare.
2. Recomandările angajaților: O metodă eficientă de a găsi candidați compatibili cu cultura organizațională. Angajații actuali pot sugera persoane din rețeaua lor profesională, aducând potențiali candidați pre-verificați.
3. Participarea la târguri de carieră: Oferă oportunitatea interacțiunii directe cu potențialii candidați, în special studenți și absolvenți, permițând companiilor să își prezinte ofertele și cultura organizațională.

4. Colaborarea cu instituții de învățământ: Ideală pentru recrutarea de absolvenți și tineri profesioniști. Poate include stagii, prezentări în campus sau programe de mentorat, construind o relație pe termen lung cu viitoarele talente.
5. Utilizarea bazelor de date interne: Multe companii păstrează CV-urile candidaților anteriori, o resursă valoroasă pentru noi oportunități, permițând o abordare rapidă a candidaților deja familiarizați cu organizația.

Aceste metode tradiționale oferă avantaje precum:

• Targetarea unui public larg și divers;
• Oportunitatea interacțiunii directe cu aplicanții;
• Familiaritate și accesibilitate pentru multe categorii de candidați;
• Potrivire pentru anumite industrii sau poziții specifice.

Specialiștii în resurse umane recomandă îmbinarea metodelor de recrutare tradiționale cu cele moderne, adaptate la specificul fiecărei companii și poziții. Această abordare mixtă maximizează șansele de a atrage cei mai potriviți candidați, combinând avantajele ambelor lumi pentru a crea o strategie de recrutare și selecție comprehensivă și eficientă.

Metode moderne de recrutare

În timp ce metodele tradiționale își păstrează valoarea, procesul de recrutare a evoluat semnificativ, adoptând noi tehnologii pentru a face față provocărilor actuale ale pieței muncii. Aceste metode de recrutare moderne oferă oportunități inovatoare de identificare și atragere a talentelor potrivite, venind în completarea abordărilor clasice și transformând fundamental modul în care companiile își construiesc echipele.

Pentru companiile care doresc să atragă talentele potrivite, cardurile de vacanta Edenred pot fi o opțiune excelentă pentru a îmbunătăți pachetul de compensații și a crește atractivitatea ca angajator!

1. Inteligența artificială și automatizarea

Platformele online utilizează tot mai mult inteligența artificială pentru eficientizarea selecției candidaților, ajutând la:

• Trierea rapidă și precisă a CV-urilor;
• Identificarea celor mai potriviți aplicanți bazată pe criterii complexe;
• Programarea automată a interviurilor, reducând timpul de procesare.

Deși AI-ul este un instrument valoros, decizia finală rămâne în sarcina recruterilor umani, asigurând o evaluare nuanțată și contextuală a candidaților.

2. Recrutarea prin rețele sociale

Utilizarea platformelor precum LinkedIn, Facebook sau Instagram a devenit o practică standard, permițând:

• Targetarea precisă a potențialilor candidați bazată pe profiluri profesionale;
• Promovarea brandului de angajator prin conținut relevant și angajant;
• Interacțiunea cu candidații pasivi, care nu caută activ un job.

Aceste platforme oferă o oportunitate unică de a prezenta cultura companiei și de a atrage candidați aliniați cu valorile organizației, creând o conexiune mai profundă înainte chiar de procesul formal de aplicare.

3. Procese de aplicare online

Companiile pun accent pe optimizarea experienței candidatului, implementând:

• Procese de aplicare simplificate și adaptate pentru dispozitive mobile;
• Comunicare transparentă și feedback prompt pe parcursul întregului proces;
• Interviuri video pentru flexibilitate sporită și eficiență în evaluare.

O experiență pozitivă crește nu doar atractivitatea companiei ca angajator, ci poate îmbunătăți semnificativ rata de acceptare a ofertelor și reputația organizației pe piața muncii.

Descoperă cum un card de masa Edenred poate aduce un plus de valoare pachetului de beneficii oferit angajaților tăi! Acceptat de cele mai mari rețele de restaurante, supermarketuri și aplicații de livrare, cardul oferă nu doar flexibilitate, ci și un avantaj fiscal semnificativ pentru companie. Adaugă procesului de recrutare o experiență motivantă cu care să atragi candidații potriviți!

4. Recrutare bazată pe date

Analiza datelor în recrutare joacă un rol esențial în eficientizarea procesului de angajare. Prin evaluarea informațiilor colectate, companiile pot identifica sursele de candidați care generează cele mai bune rezultate pentru fiecare tip de poziție. 

În același timp, analiza istoricului proceselor de selecție permite o optimizare continuă, bazată pe performanța reală a recrutărilor anterioare. Mai mult decât atât, utilizând modele statistice avansate, organizațiile pot prezice cu mai multă acuratețe succesul unui candidat într-un anumit rol, ceea ce duce la decizii mai informate și rezultate mai bune pe termen lung.

5. Integrarea principiilor de joc în procesul de recrutare

Tot mai multe companii integrează mecanisme specifice jocurilor în procesul de recrutare pentru a evalua mai eficient competențele candidaților și pentru a crea o experiență mai plăcută și motivantă. Printre aceste principii se numără acumularea de puncte pentru realizarea unor sarcini, clasamente cu progres vizibil între candidați, niveluri de dificultate crescătoare, dar și recompense virtuale sau badge-uri acordate pentru performanțe remarcabile în cadrul testelor.

De exemplu, în locul unui test clasic, candidații pot parcurge un traseu în care rezolvă provocări logice, situații de tip role-play sau mini-scenarii relevante pentru job, primind feedback imediat pentru fiecare etapă. Acest tip de interacțiune reduce presiunea resimțită în cadrul interviurilor tradiționale și scoate la iveală trăsături precum gândirea critică, capacitatea de adaptare sau spiritul de echipă.

Combinarea acestor metode inovatoare cu abordările clasice duce la o strategie de recrutare mai flexibilă și adaptată realităților pieței muncii.

Strategii eficiente de selecție a candidaților

După atragerea unui pool divers de candidați prin metodele moderne și tradiționale de recrutare, selecția reprezintă etapa critică în identificarea celor mai potriviți candidați pentru organizație. Pentru a maximiza eficacitatea acestui proces, este esențial să se implementeze strategii de evaluare și filtrare bine definite și adaptate nevoilor specifice ale companiei.

1. Screening-ul CV-urilor

Analiza atentă a CV-urilor primite implică:

• Verificarea riguroasă a îndeplinirii criteriilor minime obligatorii;
• Evaluarea detaliată a experienței profesionale relevante pentru poziție;
• Analiza studiilor și calificărilor în raport cu cerințele postului;
• Identificarea realizărilor și competențelor cheie care diferențiază candidații.

Utilizarea metodelor de screening automatizate poate eficientiza procesul. Cu toate acestea, trebuie să se mențină și o evaluare umană pentru a nu pierde candidați valoroși care ar putea aduce perspective unice în organizație.

2. Testarea aptitudinilor

Aplicarea unor teste specifice în procesul de recrutare permite evaluarea obiectivă a competențelor candidaților. Prin teste de aptitudini cognitive, se poate analiza capacitatea de gândire logică și de rezolvare a problemelor, esențială pentru multe roluri. Evaluările cunoștințelor tehnice oferă o imagine clară asupra nivelului de pregătire într-un domeniu anume, în funcție de cerințele poziției.

În paralel, testele de personalitate ajută la identificarea compatibilității candidatului cu valorile și cultura organizațională, aspect important pentru integrarea în echipă. De asemenea, simulările practice, care reflectă sarcinile reale ale postului, permit observarea directă a modului în care candidatul își aplică abilitățile în contexte relevante. Aceste tipuri de teste completează eficient informațiile din CV și interviuri și contribuie la o predicție mai precisă a performanței viitoare.

3. Interviul structurat

Interviul rămâne o metodă de bază, dar trebuie să fie bine structurat pentru a oferi rezultate consistente:

• Pregătirea unui set de întrebări standard pentru asigurarea comparabilității între candidați;
• Focalizarea pe competențele și experiența relevantă pentru poziția vizată;
• Utilizarea tehnicilor de interviu comportamental pentru a evalua performanța anterioară;
• Evaluarea potrivirii culturale cu organizația prin întrebări specifice și scenarii.

Un interviu bine condus poate oferi informații valoroase despre motivația, abilitățile de comunicare și compatibilitatea candidatului cu echipa și cultura organizației, aspecte cruciale pentru succesul pe termen lung.

4. Verificarea referințelor

Contactarea foștilor angajatori sau colaboratori poate oferi perspective suplimentare asupra performanței și conduitei profesionale anterioare a candidatului. Acest pas validează informațiile furnizate în CV și în timpul interviului.

5. Evaluarea prin centre de evaluare

Un centru de recrutare este un cadru organizat, adesea denumit și „centru de evaluare” (assessment center), în care candidații sunt supuși unui set structurat de activități menite să le testeze competențele, comportamentele și potențialul pentru un anumit rol. Aceste centre sunt folosite mai ales în procesele de selecție pentru poziții importante sau strategice, oferind o abordare standardizată și obiectivă, bazată pe observații directe și criterii bine definite.

Centrele de evaluare permit o analiză complexă prin simulări, exerciții de grup și evaluări multiple. Deși mai costisitoare, această metodă oferă o imagine detaliată asupra potențialului candidatului în diverse situații profesionale.

Implementarea acestor strategii într-un mod sistematic și adaptat nevoilor organizației va crește semnificativ șansele de a identifica și angaja cei mai potriviți candidați. În următoarea secțiune, vom explora rolul tot mai important al inteligenței artificiale în procesul de recrutare și selecție, evidențiind modul în care tehnologia poate optimiza și eficientiza aceste strategii.

Rolul inteligenței artificiale în recrutare și selecție

Inteligența artificială (AI) a devenit un instrument indispensabil în procesele moderne de recrutare și selecție, aducând eficiență și obiectivitate sporite. Această tehnologie revoluționară complementează strategiile tradiționale și moderne discutate anterior, oferind soluții inovatoare pentru provocările actuale ale pieței muncii. Iată principalele modalități în care AI transformă procesul de recrutare și selecție:

1. Screening-ul CV-urilor

Platformele bazate pe AI pot analiza rapid sute de CV-uri, identificând candidații care se potrivesc cel mai bine cu cerințele postului. Acestea pot:

• Extrage informații relevante din CV-uri cu o precizie ridicată;
• Evalua potrivirea candidaților cu criteriile jobului utilizând algoritmi avansați;
• Clasifică și ordonează aplicanții în funcție de calificări și experiență relevantă.

Această abordare nu doar accelerează procesul, ci și reduce potențialele prejudecăți umane în etapa inițială de selecție.

2. Chatboți pentru interacțiunea cu candidații

Chatboții conectați la inteligența artificială pot îmbunătăți semnificativ experiența candidatului în procesul de recrutare. Aceștia răspund prompt la întrebările frecvente ale candidaților, oferind informații relevante în mod continuu, 24 de ore din 24. În plus, pot programa interviuri automat, contribuind la optimizarea procesului de planificare. Totodată, chatboții colectează informații preliminare de la aplicanți, pregătind astfel terenul pentru etapele ulterioare de evaluare mai detaliată.

Aceste instrumente asigură o comunicare eficientă și consistentă, îmbunătățind percepția candidaților asupra brandului de angajator.

3. Analiza video a interviurilor

Tehnologiile AI pot analiza expresiile faciale, tonul vocii și limbajul corporal al candidaților în timpul interviurilor video, oferind informații suplimentare despre personalitatea și potrivirea culturală a acestora. Această analiză poate evidenția aspecte subtile care ar putea scăpa observației umane.

4. Evaluări bazate pe jocuri

Platformele AI pot crea și analiza teste cognitive și de aptitudini sub formă de jocuri, oferind o evaluare mai obiectivă a abilităților candidaților. Aceste evaluări pot măsura competențe precum gândirea critică, creativitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor într-un mod mai natural și mai puțin stresant pentru candidați.

5. Predicția performanței și a retenției

Algoritmii de machine learning pot analiza datele istorice pentru a prezice probabilitatea ca un candidat să aibă succes în rol și să rămână în companie pe termen lung. Aceste predicții se bazează pe corelații complexe între diverse variabile, oferind insights valoroase pentru deciziile de angajare.

6. Eliminarea prejudecăților în procesul de selecție

Sistemele AI pot fi programate să ignore informațiile demografice și să se concentreze exclusiv pe calificări și competențe, reducând astfel potențialele prejudecăți inconștiente ale recrutorilor umani. Această abordare promovează diversitatea și incluziunea în procesul de recrutare.

Deși AI aduce numeroase beneficii, rolul uman rămâne esențial în procesul de recrutare și selecție. Tehnologia ar trebui văzută ca un instrument de asistență pentru recrutori, nu ca un înlocuitor al judecății și intuiției umane în luarea deciziilor finale de angajare. Cooperarea dintre AI și expertiza umană poate duce la decizii de angajare mai informate și mai eficiente.

Optimizarea procesului de recrutare și selecție

Pentru a maximiza eficiența și eficacitatea procesului de recrutare și selecție, companiile pot implementa o serie de strategii care îmbină metodele tradiționale, abordările moderne și tehnologiile avansate discutate în secțiunile anterioare. Iată cum pot angajatorii să optimizeze fiecare etapă a procesului:

1. Definirea clară a profilului candidatului ideal

Înainte de a începe recrutarea, stabilește competențele, experiența și trăsăturile de personalitate necesare pentru postul vacant. Acest pas fundamental implică:

• Colaborarea strânsă cu managerii de departament pentru a înțelege nevoile specifice ale rolului;
• Analiza performanței angajaților de succes din roluri similare pentru a identifica trăsăturile cheie;
• Crearea unui profil detaliat care să ghideze întregul proces de recrutare și selecție.

Un profil bine definit asigură o focalizare precisă a eforturilor de recrutare și crește șansele de a atrage candidați potriviți.

2. Diversificarea canalelor de recrutare

Utilizarea unei varietăți de metode de recrutare poate crește semnificativ numărul și calitatea aplicațiilor primite. O strategie multichannel eficientă poate include:

• Platforme online de joburi pentru o acoperire largă;
• Rețele sociale profesionale pentru targetare precisă;
• Programe de recomandări ale angajaților pentru candidați pre-verificați;
• Participarea la târguri de carieră pentru interacțiuni directe;
• Colaborări cu universități pentru atragerea tinerelor talente.

Răsplătește recomandările valoroase din echipă cu un card cadou Edenred! Ideal pentru a motiva angajații să contribuie activ la atragerea celor mai buni candidați — flexibil, modern și ușor de oferit!

Această abordare diversificată asigură accesul la un grup variat de candidați și reduce dependența de o singură sursă de talente.

3. Implementarea tehnologiei în procesul de recrutare

Utilizarea instrumentelor digitale poate accelera și îmbunătăți semnificativ procesul:

• Sisteme de tracking al aplicațiilor (ATS) pentru gestionarea eficientă a candidaturilor;
• Inteligență artificială pentru screening-ul CV-urilor și analiza preliminară a candidaților;
• Platforme de interviu video pentru flexibilitate și eficiență în evaluare:
• Teste online de aptitudini și personalitate pentru evaluări obiective.

Aceste tehnologii nu doar eficientizează procesul, ci și oferă indicații valoroase pentru luarea deciziilor informate.

4. Îmbunătățirea experienței candidatului

O experiență pozitivă în timpul procesului de recrutare poate crește rata de acceptare a ofertelor și îmbunătăți imaginea companiei ca angajator. Aceasta include:

• Comunicare clară și promptă în fiecare etapă a procesului;
• Procese de aplicare simplificate și optimizate pentru dispozitive mobile;
• Feedback constructiv oferit candidaților, indiferent de rezultatul final;
• Transparență cu privire la etapele procesului și timpul estimat de decizie.

Investiția în experiența candidatului poate avea beneficii pe termen lung pentru brandul de angajator și atractivitatea companiei pe piața muncii.

5. Evaluarea continuă a procesului

Monitorizarea și evaluarea constantă a performanței procesului de recrutare și selecție permit îmbunătățirea continuă și adaptarea la schimbările din piața muncii. Acest demers presupune colectarea și analiza datelor privind eficiența diferitelor canale de recrutare, evaluarea ratei de succes a candidaților angajați, precum și solicitarea feedback-ului din partea candidaților și a managerilor pentru identificarea ariilor ce necesită îmbunătățiri. Pe baza rezultatelor obținute și a tendințelor din piață, strategiile sunt ajustate în mod constant pentru a asigura relevanță și eficiență.

Pentru a afla mai multe despre managementul resurselor umane și cum acesta se integrează în strategia generală de recrutare și selecție, consultă ghidul complet despre managementul resurselor umane!

6. Dezvoltarea unei strategii de employer branding

O imagine puternică de angajator poate atrage candidați de calitate și reduce costurile de recrutare pe termen lung. Aceasta implică:

• Promovarea activă a culturii organizaționale și a valorilor companiei;
• Evidențierea oportunităților de dezvoltare profesională și a beneficiilor oferite;
• Utilizarea conținutului generat de angajați pentru a oferi o perspectivă autentică asupra vieții în companie;
• Prezența constantă pe platformele sociale și profesionale.

Prin implementarea acestor strategii integrate, companiile pot optimiza semnificativ procesul de recrutare și selecție, atrăgând candidați mai potriviți și reducând timpul și costurile asociate cu angajarea de personal nou. Este esențial să se mențină o abordare flexibilă și să se adapteze continuu strategiile în funcție de feedback și rezultate, asigurând astfel un avantaj competitiv în atragerea și reținerea talentelor de top.

Sursă foto: Shutterstock

În România, investiţia în beneficiile extrasalariale continuă să crească accelerat şi în acest an.

• Bugetul pentru beneficii extrasalariale a crescut cu 17% în 2024, iar tendinţa rămâne ascendentă.
• Bugetul mediu alocat pentru pachetele de beneficii s-a dublat în ultimii 6 ani, de la 500 RON în 2019 la 1.000 RON în 2025.
• Cardurile de masă, cadou, de vacanţă şi culturale continuă să fie cele mai apreciate beneficii extrasalariale.

Pentru 9 din 10 angajaţi români cel mai important factor de apreciere o reprezintă recompensele financiare, iar cele mai dorite forme de recunoaştere sunt bonusurile, arată Studiul anual Benefit, realizat de Edenred România. În acelaşi timp, analiza care evaluează evoluţia şi tendinţele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România, arată că doar 4 din 10 angajaţi se simt apreciaţi constant.

Spre deosebire de România, la nivel global, 5 din 10 angajaţi declară că se simt valorizaţi frecvent pentru calitatea umană, şi nu doar pentru activitatea profesională, în timp ce doar 6 din 10 văd bonusurile ca fiind cele mai dorite forme de recunoaştere. La scară globală, relaţia cu managerul (58%) şi recunoaşterea evenimentelor personale (51%) – zile de naştere, naşterea copilului, ziua nunţii etc., reprezintă cei mai importanţi factori de apreciere.

La nivel local, datele studiului Benefit au relevat că deşi 3 din 5 angajaţi consideră că beneficiile extrasalariale au un impact semnificativ asupra productivităţii lor, doar 1 din 5 angajaţi simte că pachetul actual de beneficii este complet adaptat nevoilor lor. Din punct de vedere a ceea ce îşi doresc să includă pachetul de beneficii, 2 din 5 angajaţi au menţionat acces la cursuri de formare profesională şi servicii de wellness.

„Dinamica beneficiilor extrasalariale din România reflectă o schimbare profundă în modul în care companiile abordează relaţia cu angajaţii. În ultimii şase ani, bugetul alocat beneficiilor s-a dublat, iar în 2024 a crescut cu 17%, o tendinţă care nu doar că se menţine, dar estimăm că va continua să crească accelerat şi în 2025. Aceste cifre nu sunt doar indicatori economici, ci semnalează o maturizare a pieţei, în care beneficiile devin un pilon strategic al retenţiei şi productivităţii. Faptul că, în ciuda acestor investiţii, doar 1 din 5 angajaţi consideră că pachetul actual de beneficii îi acoperă complet nevoile subliniază necesitatea unei personalizări mai mari. Piaţa muncii se îndreaptă spre un model în care flexibilitatea şi adaptabilitatea vor defini succesul companiilor în atragerea şi menţinerea talentelor.”, a declarat Gorkem Oran, Managing Director Edenred România. 

Potrivit studiului Benefit, cardurile de masă, cardurile cadou, cardurile de vacanţă, cardurile culturale continuă să fie cele mai apreciate beneficii extrasalariale în România, urmate de zile libere (42%) şi de poliţe de asigurări (38%). În acelaşi timp, printre beneficiile extrasalariale pe care angajaţii români şi le-ar dori se numără zile libere suplimentare (54%), welness (41%) şi cursuri profesionale (38%).

Timpul liber şi diversitatea beneficiilor, factori esenţiali pentru productivitate

Zilele de concediu şi accesul la beneficii diverse sunt aspecte esenţiale care contribuie la productivitatea angajaţilor. Potrivit studiului, 7 din 10 angajaţi români consideră că zilele libere au un impact semnificativ asupra performanţei lor, comparativ cu 5 din 10 la nivel global. De asemenea, beneficiile extrasalariale precum asigurările (5 din 10 angajaţi în România vs. 4 din 10 la nivel internaţional), transportul (5 din 10 angajaţi) şi accesul la educaţie şi dezvoltare profesională (5 din 10 angajaţi) joacă un rol important în susţinerea bunăstării şi a motivaţiei la locul de muncă.

Importanţa şi impactul pachetelor de beneficii extrasalariale pentru bunăstarea angajaţilor a luat amploare în ultimii ani, fapt demonstrat prin prisma bugetului mediu alocat care este pe o axă ascendentă şi care s-a dublat în ultimii 6 ani. În anul 2024 s-a înregistrat o creştere de 17% faţă de 2023, iar pentru anul 2025 se estimează o creştere de încă 10%. Companiile din domeniul financiar şi cel al asigurărilor, urmate de It & Software, industrie şi comerţ sunt cele care alocă cele mai mari investiţii. Cele mai mici sume sunt acordate în sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale. 

În materie de beneficii extrasalariale preferate de angajaţi, exceptând cardurile de masă care în continuare se regăsesc pe locul întâi, se află cadourile, care au înregistrat cea mai mare creştere în 2024 (33% versus 2023), fapt ce arată nevoia angajaţilor de flexibilitate, precum şi dorinţa acestora de a primi dovezi de recunoaştere personalizată. Pe următoarele locuri se află turismul cu 28% şi 7% mai mult faţă de 2023 şi cadourile la ocazii speciale cu 14% (o creştere de 24% faţă de 2023). Acestea sunt urmate de beneficii care privesc sănătatea şi pensiile private, care au înregistrat creşteri de 11% şi respectiv 28%.  Activităţile culturale se află de asemenea în top şi s-au bucurat de cea mai mare creştere de la un an la altul, în proporţie de 112%. Categoria sport a înregistrat o scădere de 20% a cheltuielilor, ca urmare a modificărilor legislative din 2024.

Gen Z cheltuie pe beneficii cu 10% mai mult decât generaţiile anterioare

Ca urmare a scopului beneficiilor extrasalariale de a contribui la creşterea bunăstării, atât material, cât şi fizic sau psiho-emoţional, acestea sunt accesate de angajaţii de toate vârstele, dar în moduri diferite.

Cei din generaţia Z pun preţ pe activităţi care le îmbogăţesc viaţa personală şi socială şi cheltuiesc în medie cu 10% mai mult pentru fiecare beneficiu decât generaţiile anterioare. Ei optează pentru cadouri în general (aproximativ 50%) şi beneficii din zona culturală (bilete la concerte, festivaluri, librării).

La polul opus, cei din generaţia Boomers fac alegeri pentru stabilitate financiară şi un viitor confortabil şi aleg beneficii mai puţine, dar cu valoare mai mare, cu o predilecţie pentru turism (38%), cadouri şi pensii private. 

Gen X este, de asemenea, concentrată pe un stil de viaţă relaxat şi au dovedit interes mai mare pentru turism (36%), cadouri şi pensii private. Persoanele din generaţia Y sunt preocupate de wellbeing şi echilibru între viaţa personală şi cea profesională, astfel că alegerile lor principale sunt cadourile (28%), turismul şi beneficiile de sănătate.

*Pentru a consulta studiul integral accesați www.benefit.edenred.ro.

Platforma Edenred Benefit susţine bunăstarea angajaţilor prin varietatea de beneficii extrasalariale flexibile

Prin platforma Edenred Benefit angajaţii din România se pot bucura de flexibilitate în alegerea şi utilizarea unui ecosistem amplu de beneficii extrasalariale. Cu o interfaţă modernă şi intuitivă, permite gestionarea pachetelor de beneficii Edenred, monitorizarea soldurilor şi tranzacţiilor, şi accesul rapid la rapoarte detaliate. Angajaţii pot alege beneficiile dorite, pot cumula bugetul lunar şi beneficiază de deduceri fiscale. Cu reduceri pentru mii de produse şi servicii, platforma asigură economii semnificative şi o experienţă uşor de utilizat.

Despre Edenred 

Edenred este lider piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi este partenerul de zi cu zi al oamenilor la locul de muncă, conectând peste 60 de milioane de utilizatori şi peste 2 milioane de comercianţi parteneri din 45 de ţări prin intermediul a 1 milion de clienţi corporativi. 

Edenred oferă soluţii de plată cu destinaţii specifice pentru alimentaţie (cardurile de masă), stimulente (carduri cadou, platforme dedicate angajaţilor), mobilitate (soluţii multy-energy, mentenanţă, taxe de drum, parcări şi vouchere de transport) şi plăţi corporative (carduri de plată virtuale).

În concordanţă cu misiunea grupului, „Enrich connections.For good.”, aceste soluţii sporesc bunăstarea şi puterea de cumpărare a utilizatorilor. Îmbunătăţesc atractivitatea şi eficienţa companiilor şi animă piaţa muncii şi economia locală. De asemenea, favorizează accesul la alimente mai sănătoase, la produse mai sustenabile şi soluţii de soft mobility. 

Cei 12 000 de angajaţi ai Edenred se angajează să facă din lumea muncii un ecosistem conectat, mai sigur, mai eficient şi mai responsabil în fiecare zi. 

În 2024, datorită activelor sale tehnologice globale, grupul a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 45 de miliarde de euro, realizat în principal prin intermediul aplicaţiilor mobile, al platformelor online şi al cardurilor.

Edenred este listată la bursa Euronext Paris şi inclusă în următorii indici: CAC 40, CAC 40 ESG, CAC Large 60, Euronext 100, Euronext Tech Leaders, FTSE4Good, DJSI Europe Index, DJSI World Index şi MSCI Europe. 

Logo-urile şi alte denumiri comerciale menţionate şi prezentate în acest comunicat de presă sunt mărci înregistrate ale Edenred SE, ale subsidiarelor sale sau ale unor terţe părţi. Acestea nu pot fi utilizate în scopuri comerciale fără acordul prealabil scris al proprietarilor lor.

Indiferent dacă te afli la începutul carierei profesionale sau îți dorești să înțelegi mai bine ce taxe trebuie să plătești din salariu, acest articol îți poate fi de ajutor. Ți-am pregătit un ghid al contribuțiilor din salarii, în care îți explicăm, cu exemple concrete, ce înseamnă CAS și CASS pe fluturașul de salariu, cât se plătește la stat pentru un angajat și care este cuantumul taxelor pe care le plătești din salariu.

• Salariul net vs salariul brut
• Contribuții salariale pe care le plătești din salariul brut
• Ce este CAS
• Ce este CASS
• Alternative la contractul individual de muncă
• Calcul impozit pe profit exemplu
• Întrebări frecvente despre contribuțiile salariale

Salariul net vs salariul brut

Salariul net și salariul brut reprezintă două concepte fundamentale în ceea ce privește remunerația angajaților. Salariul brut reprezintă totalul venitului pe care tu, ca angajat, îl câștigi înainte de deducerea impozitelor și a contribuțiilor sociale obligatorii. În schimb, salariul net reprezintă suma pe care o primești efectiv în mână după ce au fost aplicate toate deducerile.

Așadar, deși salariul brut poate părea mai atractiv din punct de vedere numeric, salariul net este cel care are impact direct asupra bugetului tău personal. 

Diferența dintre salariul brut și cel net poate varia semnificativ, în funcție de țară și de politica fiscală aplicată. În România, aproximativ 43% din salariul brut merge către plata contribuțiilor salariale (CAS, CASS, impozit), ceea ce înseamnă că salariul net pe care îl primești „în mână” lună de lună este în procent de 57% din salariul brut.

Partea bună este că, pe lângă salariu, angajatorii oferă pachete cu beneficii extrasalariale pentru angajați, pentru a-i menține motivați și pentru a-și arăta aprecierea față de aceștia. 

Contribuții salariale pe care le plătești din salariul brut

După cum am stabilit, diferența dintre salariul brut și salariul net constă în contribuțiile pe care angajatul trebuie să le plătească la stat. Dacă te-ai întrebat cât este CAS din salariu sau care este procentul pentru sănătate din salariu raportat la venitul baza de calcul, iată în ce constau aceste contribuții:

Contribuții angajat

• Contribuția de Asigurări Sociale (CAS): 25%;
• Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS): 10%;
• Impozit pe Venit (IV): 10%.

Plată contribuții angajator

• Contribuție Asiguratorie pentru Muncă (CAM): 2,25%.

Aceste contribuții sunt valabile indiferent de valoarea salariului brut, chiar și atunci când vorbim despre CASS sau CAS pentru salariul minim. Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat la 4.050 lei lunar, de la 3.700 de lei. Astfel, salariul minim pe economie la ore este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru.

În ceea ce privește contribuțiile pentru un salariu minim din partea angajatorului, nu există modificări. Astfel, dacă te întrebi cât plătește angajatorul la stat, este important de menționat că plata CAM se menține la 2,25%.

Contribuții sociale construcții și impozit pe salariu 

👉 În domeniul construcțiilor, salariul minim se menține la suma de 4.582 de lei. Află ultimele modificări legislative și fiscale, cu impact în domeniul construcțiilor.

Dacă până la finalul anului 2024, angajații din domeniul construcțiilor se bucurau de o serie de avantaje fiscale în ceea ce privește taxele și impozitarea salariilor, scutirea de impozit pe venit și reducerea aplicată contribuțiilor la asigurările sociale au fost eliminate, odată cu începutul anului 2025. Prin urmare, contribuțiile în construcții sunt:

• Impozit pe salariu (impozit pe venit) - 10%;
• CASS - 10%;
• CAS construcții - 25% din salariul brut.

Contribuții CAS și CASS agricultură

Salariul minim brut în agricultură este de 4.050 lei pe lună. Dacă angajații din sectorul agricol se bucurau de anumite facilități fiscale până în anul 2024, acestea au fost eliminate odată cu adoptarea OUG 156/2024.

Prin urmare, angajații din sectorul agro-alimentar pierd scutirea de la plata impozitului și facilitatea referitoare la contribuția la pensie, însă beneficiază de scutire de la impozit și de plata contribuțiilor sociale pentru suma de 300 de lei din salariul minim.

Contribuții sociale IT

Angajații din IT au fost scutiți de la plata impozitului pe venit din 2004, însă, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, la 1 noiembrie 2023, aceștia plăteau 10% din venitul brut pentru salariile care depășeau 10.000 de lei brut. După adoptarea OUG 156/2024, toate facilitățile fiscale pentru salariații din sectorul IT au fost eliminate, iar angajații datorează taxe integrale, începând cu anul 2025.

Totodată, este important de precizat că, atât pentru tichetele de masă, cât și pentru voucherele de vacanță, se aplică, pentru toate categoriile de angajați, contribuția de sănătate. 

👉 Descoperă avantajele fiscale de care se bucură afacerea ta la acordarea tichetelor de masa Edenred! Acordarea acestui beneficiu extrasalarial presupune pentru angajator scutirea de la plata contribuțiilor sociale (CAS, CASS și CAM) și 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit.

Ce este CAS

Contribuția de Asigurări Sociale CAS sau taxa CAS reprezintă o taxă plătită înspre bugetul asigurărilor sociale de stat, destinată finanțării sistemului public de pensii. Cota CAS în România este de 25% din salariul de bază.

Cât este CAS - calcul studiu de caz

În scopul exemplificării valorii CAS, următoarea situație fictivă descrie cel mai bine modul de calcul al acestor procente și cât se plătește cartea de muncă pe lună. Presupunem că un angajat ocupă funcția de Marketing Specialist în cadrul unei firme și are un salariu de 6.000 de lei brut. 

Din acest salariu, angajatul plătește asigurări sociale sau cota CAS în procent de 25% drept contribuție, după următoarea modalitate de calcul: 25% x 6.000 = 1.500 lei.

Ce este CASS

Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate sau CASS reprezintă o taxă obligatorie destinată finanțării sistemului public de sănătate, care asigură accesul la servicii medicale prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Cât este CASS - calcul studiu de caz

Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate reprezintă 10% din calculul salariului de bază. Pe baza exemplului expus anterior, luând în considerare ca angajatul câștigă lunar 6.000 de lei brut, acesta trebuie să plătească o cotă CASS de 10% x 6.000 = 600 lei.

Nu în ultimul rând, impozitul pe venit (IV) reprezintă 10% din salariul de bază. Practic, angajatul datorează statului un impozit pe venit de 10% x (6.000-1.500-600) = 390 lei.

După scăderea taxelor pe salarii (procent CAS angajat, CASS și impozit pe venit), angajatul primește în mână 3.510 lei, iar din totalul de 6.000 de lei, 2.490 lei merg către stat. Dacă dorești să calculezi salariul tău net, poți să te folosești de acest exemplu sau să utilizezi un calculator CAS și CASS online.

Pe lângă angajat, și angajatorul trebuie să plătească la stat pentru salariat contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în valoare de 135 de lei. 

Concluzionând, pentru a plăti un salariu net de 3.510 lei, angajatorul cheltuie 6.135 lei, deoarece, de cele mai multe ori, și plata contribuțiilor sociale ale angajatului este efectuată de către angajator către stat. Dacă te întrebi unde se plătește CASS pentru persoane fizice, ei bine, plata se face în contul unic IBAN alocat localității în care ai domiciliul.

👉 Află mai multe despre contractul individual de munca (CIM): de câte tipuri există și ce prevede legislația.

Alternative la contractul individual de muncă

Având în vedere procentul alocat contribuțiilor către stat, tot mai mulți români caută alternative mai avantajoase pentru ei și companii. În unele situații, aceste alternative ar putea consta în înființarea unui PFA sau SRL. Iată ce taxe și impozite sunt implicate în ambele situații.

Taxe și impozite pentru PFA

• 10% impozit pe profit.

Contribuții sociale PFA: mod de calcul CAS și CASS

Așadar, în ceea ce privește plata pentru CAS și CASS, avem următoarele:

• în cazul veniturilor egale cu cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul CAS este reprezentată de plafonul de 12 salarii. Asta înseamnă 25% x 48.600 lei = 12.150 lei;
• în cazul veniturilor cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul CAS o reprezintă plafonul de 24 de salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 25% x 97.200 lei = 24.300 lei;
• în cazul veniturilor cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 6 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 10% x 24.300 lei = 2.430 lei;
• în cazul veniturilor cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 12 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 10% x 48.600 lei = 4.860 lei;
• în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară. Adică, 10% x 97.200 lei = 9.720 lei.

Plecând de la situația fictivă de mai sus, dacă închei un contract de prestări servicii cu o valoare de 6.000 de lei/lună, înseamnă că vei plăti anual 12.150 lei CAS și 4.860 lei CASS.

Taxe și impozite pentru un SRL

Vezi mai jos ce taxe plătește un SRL:

• 1% sau 3% impozit pe venitul microîntreprinderilor și 16% impozit pe profit (dacă nu ai niciun salariat cu normă întreagă);
• 19% TVA, în cazul în care firma este plătitoare de TVA (dacă cifra de afaceri depășește 300.000 de lei într-un an);
• 10% impozit pe dividende din profitul net;
• CASS 10%, dacă dividendele depășesc plafoanele de 24.300, 48.600 sau 97.200, calculate astfel: dividende între 24.300 și 48.600 lei - CASS 10% din 24.300 lei, adică 2.430 lei, dividende între 48.600 și 97.200 lei - CASS 10% din 48.600 lei, adică 4.860 lei, și dividende peste 97.200 lei - CASS 10% din 97.200 lei, adică 9.720 lei.

Presupunând că încasezi lunar 6.000 de lei, dacă îți înființezi un SRL și ai un salariat cu normă întreagă, atunci vei plăti doar 1% impozit, adică 60 de lei/lună, ceea ce înseamnă 720 lei/an. Pe lângă asta, nu uita că vei plăti și 10% dividende, în funcție de valoarea lor.

👉 Deții o mică afacere? Intră în BIZTRO Club, pentru a avea acces la informații utile de la experți în domenii importante pentru businessul tău, de la financiar la legal, resurse umane, marketing și comunicare. Sigur vei găsi soluții practice la provocările cu care te confrunți, ca antreprenor. 

Chiar dacă există unele avantaje, atunci când ai un SRL sau PFA, ca în orice altă situație, există și unele dezavantaje. Iată câteva lucruri de care nu beneficiezi, atunci când colaborezi sub formă de SRL sau PFA:

• nu ai zile libere plătite și nici nu primești diurnă în cazul deplasărilor în scop de serviciu;
• angajatorul poate rezilia mai ușor contractul de prestare servicii;
• nu primești prime sau bonusuri. 

👉 În general, angajatorii își recompensează angajații cu diferite ocazii, precum Paște, Crăciun, 8 martie sau 1 iunie, iar una dintre cele mai moderne soluții de a face asta este cu ajutorul cardului de tichete. Află mai multe despre cardul de tichete cadou de la Edenred!

Iată ce alte beneficii includ angajatorii în pachetele extrasalariale:

• Tichete de masă: acestea sunt unele dintre cele mai populare beneficii extrasalariale, deoarece angajatorii sunt scutiți de la plata contribuțiilor sociale și beneficiază de 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit. Tichetele de masă oferă angajaților posibilitatea achiziționării unui prânz cald în valoare de maximum 40 de lei/ zi lucrată, începând cu 1 ianuarie 2024.

👉 Cardul de tichete Edenred se reîncarcă lunar, iar suma pe care angajatorul tău o stabilește poate fi folosită în cea mai variată rețea de comercianți parteneri. Descoperă toate detaliile despre tichetele de masa!

• Asigurare medicală: oferirea unei asigurări medicale pentru angajat și familia sa poate fi un beneficiu valoros, acoperind costurile de sănătate și oferind acces la servicii medicale de calitate.
• Zile libere plătite suplimentare: în plus față de concediul de odihnă legal, companiile pot oferi zile libere plătite suplimentare pentru evenimente speciale sau pentru dezvoltare personală
• Oportunități de dezvoltare profesională: companiile pot investi în dezvoltarea angajaților prin furnizarea de traininguri, cursuri sau participarea la conferințe, ceea ce poate contribui la creșterea abilităților și la avansarea în carieră.

Calcul impozit pe profit exemplu

Urmând exemplul expus anterior, în ceea ce privește impozitul pe profit, acesta depinde de cheltuielile lunare deductibile pe care le ai. 

De exemplu, dacă din cei 6.000 de lei, ai cheltuieli lunare în scopul afacerii de 2.000 de lei, atunci profitul va fi de 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că impozitul pe profit pe lună va fi de 400 de lei. Într-un an, dacă menții același nivel al cheltuielilor deductibile, impozitul pe profit va fi de 4.800 de lei.

Întrebări frecvente despre contribuțiile salariale

Dacă încă mai ai nelămuriri cu privire la CAS și CASS, ce înseamnă și cum se aplică, iată câteva dintre întrebările frecvente din această zonă. 

Care sunt taxele pe salariu în România și care este baza de calcul?

În România, taxele pe salariu sunt următoarele:

• Contribuții sociale
  • CAS - cu un plafon de 12 salarii minime brute pe țară, 48.600 de lei;
  • CASS - 10% din salariul brut;
  • CAM (contribuție asiguratorie de muncă) - 0,3% din salariul brut și este plătit de angajator;
• Impozit pe venit - 10% venitul net (venitul brut - contribuții sociale);
• Vouchere de vacanță
  • Impozit pe venit - 10%;
  • CASS - 10%.
• Tichete de masă
  • Impozit pe venit - 10%;
  • CASS - 10%.
• Contribuția la pensii private - opțional 3% din salariul brut. 

Ce este contribuția de asigurări sociale?

Contribuția de asigurări sociale este o taxă obligatorie, care se aplică atât persoanelor salariate, cât și celor care obțin venituri din activități independente (de exemplu, dacă lucrezi ca PFA). Scopul acestei contribuții este de a finanța sistemul public de pensii și alte prestații sociale (șomaj, concediu medical, indemnizații de maternitate etc.).

Cine se ocupă de plata CAS?

Atât angajatorul, cât și angajatul plătesc CAS. În cazul PFA-urilor, doar persoana în cauză plătește CASS (25%). 

Cine plătește CASS?

Angajatorul plătește 5,2% din salariul brut al angajatului, drept CASS, iar angajatul plătește 10% din salariul brut pentru aceeași contribuție. Un PFA plătește CASS în valoare de 10% din venitul net estimat. 

Care este plafonul CAS?

Plafonul CAS pentru 2025 este în valoare de 12 salarii minime brute pe țară, respectiv 48.600 de lei. Cu alte cuvinte, persoanele cu venituri din salarii, PFA sau alte activități nu vor plăti CAS, dacă au un venit sub 48.600 de lei. În cazul veniturilor de peste 48.600 de lei, CAS se calculează pentru diferența dintre venitul total și 48.600 de lei. 

De exemplu, dacă o persoană cu PFA are venituri anuale de 50.000 de lei, CAS se calculează doar pentru suma de 50.000 lei - 48.600 lei, adică 25% din 1.400 de lei, ce reprezintă 350 de lei. 

Care este plafonul CASS?

În general, nivelul de referință pentru plafonul CASS se stabilește drept valoarea salariului minim brut pe țară la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care să stabilesc contribuțiile sociale. 

Pentru veniturile din 2025, se ia în calcul salariul de 4050 de lei, care rămâne valabil tot restul anului.

Cum verific dacă sunt asigurat?

Poți verifica dacă ești asigurat în sistemul public de sănătate pe portalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în secțiunea „Verificare asigurat” din partea de sus a paginii. 

Ce este PIAS?

PIAS este acronimul pentru Programul de Informare și Asistență pentru Asigurați. Este un program guvernamental realizat pentru a veni în sprijinul celor care vor să afle mai multe informații despre asigurările de sănătate privată. Iată câteva dintre lucrurile acoperite pentru asigurații PIAS:

• Informații despre planurile de asigurare privată de sănătate;
• Asistență la înscrierea pentru asigurare de sănătate privată;
• Asistență în rezolvarea unor probleme asociate;
• Reprezentarea în fața companiilor de asigurare de sănătate. 

CAS vs CASS

Atât CAS, cât și CASS în România sunt contribuții obligatorii, însă existe anumite diferențe între ele:

• Scopul
  • CAS (contribuția de asigurări sociale) - acoperă beneficii sociale precum pensia, concediul medical, șomajul, pensia de invaliditate;
  • CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) - acoperă costurile sistemului public de sănătate.
• Cota de contribuție
  • CAS - 25% din salariul brut;
  • CASS - 10% din salariul brut.
• Plafonul
  • CAS - în 2025 se aplică un plafon de 12 salarii minime brute pe economie, 48.600 de lei;
  • CASS - se aplică 3 plafoane: 
    • 6 salarii minime brute pe țară - pentru venituri cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
    • 12 salarii minime brute pe țară - pentru venituri cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
    • 24 salarii minime brute pe țară - pentru venituri de peste 24 de salarii minime brute pe țară.
• Administrarea
  • CAS - este administrat de Casa Națională de Pensii Publice;
  • CASS - este administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Care sunt persoanele scutite de plata CASS?

Sunt scutite de la plata CASS următoarele categorii de persoane:

• Copiii sub 18 ani și tinerii până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu, până la începerea anului universitar, însă nu mai mult de trei luni, ucenici sau studenți fără venituri;
• Tinerii mai mici de 26 de ani care ies din sistemul de protecție a copilului și nu realizează venituri din muncă sau beneficiază de ajutor social, soțul, soția sau părinții fără venituri proprii aflate în întreținerea unei persoane asigurate;
• Persoanele aflate sub incidența Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic sub dictatura instaurată la 6 martie 1945 și persoanele precum veteranii de război și văduvele de război;
• Persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse;
• Bolnavii cu afecțiuni incluse în programe naționale de sănătate, stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea afecțiunii;
• Femeile însărcinate și lăuze, dacă nu au un venit sau au un venit mai mic decât salariul minim brut pe țară.

Cunoașterea detaliată a contribuțiilor salariale și a implicațiilor legislative îți oferă posibilitatea de a compara situația de a fi angajat cu situațiile în care ți-ai deschide un PFA sau SRL. Folosește-te de informațiile din acest articol și ia cele mai bune decizii pentru tine.

Sursă foto: Shutterstock.com

Potrivit Codului Fiscal, anul fiscal în România coincide anului calendaristic, începând la data de 1 ianuarie și încheindu-se la data de 31 decembrie. Totuși, ca excepție de la această prevedere, legislația precizează că, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, firmele pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar.

Dacă ești proprietarul unui business și te confrunți cu provocări în gestionarea afacerii tale, află din acest articol tot ce trebuie să știi despre anul fiscal în România și prevederile legislative aplicabile.

Anul fiscal în România

Anul fiscal definește perioada de timp utilizată pentru calcularea situației financiare și a obligațiilor fiscale ale unei firme. Potrivit articolului 16 din Codul Fiscal, în România, anul fiscal este anul calendaristic, care începe la 1 ianuarie și se încheie în 31 decembrie.

Cu toate acestea, legislația contabilă în vigoare permite contribuabililor să opteze pentru un an fiscal care să corespundă exercițiului financiar, dacă aceștia au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic. Legea contabilității 82/1991 definește exercițiul financiar drept perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi care, de regulă, coincide cu anul calendaristic.

Durata exercițiului financiar este de 12 luni. Legislația menționează că exercițiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic, situație aplicabilă:

• sucursalelor cu sediu în România care aparţin unei persoane juridice străine, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societate;
• filialelor consolidate ale societăţii-mamă sau pentru filialele filialelor, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societatea-mamă;

În general, companiile care sunt filiale ale unor entități străine aleg opțiunea unui exercițiu financiar diferit de anul calendaristic și, implicit, a unui an fiscal corespunzător, pentru a se alinia la exercițiul financiar cu grupul-mamă.

👉 Oferă-le angajaților tăi un beneficiu extrasalarial valoros, în timp ce aduci economii în bugetul companiei cu cardul de tichete de masa Edenred. Acestea dau angajaților posibilitatea de a achiziționa o varietate de produse alimentare și mese calde, atât în restaurante, cât și în supermarket. Pentru angajator, acordarea tichetelor de masă înseamnă până la 32% economii față de aceeași sumă acordată cash, chiar și în contextul recentelor modificări fiscale.

An fiscal versus an calendaristic

Deși, în mod obișnuit, anul fiscal în România este identic cu anul calendaristic, anumiți contribuabili pot opta pentru un an fiscal modificat.

În situația în care un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal în România, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic în care firma și-a desfășurat activitatea. Dacă o firmă este înființată în cursul unui an fiscal, perioada de impozitare începe:

• de la data înregistrării contribuabilului în Registrul comerțului;
• de la data înregistrării contribuabilului în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente;
• de la data la care persoana juridică străină începe să își desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România, în cazul sediului permanent (cu excepția sediului care, conform prevederilor legale, se înregistrează în Registrul comerțului și pentru care perioada impozabilă începe la data înregistrării).

În situația în care o firmă se închide în cursul anului fiscal în România, perioada în care se plătește impozit ia sfârșit în următoarele cazuri:

• Pentru fuziuni sau divizări - la data înregistrării în Registrul comerțului a noii persoane juridice;
• Pentru dizolvarea urmată de lichidare - la data finalizării operațiunilor de lichidare;
• Pentru încetarea existenței unui sediu permanent - la data radierii înregistrării fiscale.

În ceea ce privește anul fiscal care nu corespunde anului calendaristic, Codul Fiscal menționează că primul an fiscal modificat va include și perioada anterioară optării pentru noul interval de raportare. Aceasta include perioada din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, reprezentând un singur an fiscal.

Contribuabilii care optează pentru anul fiscal modificat trebuie să comunice această opțiune organelor fiscale în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau la data înregistrării acestora.

Similar cu situația precedentă, în cazul în care contribuabilii optează pentru ca anul fiscal modificat să redevină an calendaristic, ultimul an fiscal modificat va include și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și 31 decembrie a anului respectiv. În acest caz, contribuabilul trebuie să depună declarația anuală de impozit pe profit corespunzătoare ultimului an fiscal modificat până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Totodată, potrivit legii, contribuabilii au posibilitatea de a modifica perioada anului fiscal modificat. În acest caz, noul an fiscal modificat va conține și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat.

Microîntreprinderile care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic trebuie să depună declarația privind impozitul pe profit aferentă perioadei cuprinse între data începerii anului modificat și 31 decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.

👉 Înțelegerea noțiunilor fiscale reprezintă un atu atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Descoperă acest ghid pentru contribuții salarii: ce este CAS, CASS și ce alte taxe plătești din salariu.

Ce documente trebuie să depui pentru anul fiscal modificat

Contribuabilii care optează pentru modificarea anului fiscal în România trebuie să comunice organelor fiscale această opțiune prin intermediul formularului 014 - Notificare privind modificarea anului fiscal. Această declarație se depune în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat.

Modificarea anului fiscal în România poate fi efectuată numai după ce contribuabilii optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, prin depunerea formularul S1055.

Pentru anul fiscal modificat, contribuabilii trebuie să calculeze, să declare și să plătească impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni care urmează după încheierea trimestrelor, prin intermediul declaraţiei 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.

În cazul plății impozitului pe profit anual, contribuabilii trebuie să depună declarația 101 - Declaraţie privind impozitul pe profit și să plătească impozitul pe profit anual până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv după închiderea anului fiscal modificat.

👉 Dacă îți dorești o echipă motivată și ești în căutarea unor beneficii care să susțină starea de bine a angajaților, Edenred Benefit îți vine în ajutor. Soluția all-in-one pentru beneficiile extrasalariale, aceasta îți permite să alegi beneficiile potrivite pentru compania ta, contribuind la consolidarea brandului de angajator, eficientizarea proceselor și gestionarea tuturor cardurilor Edenred direct din aplicație.

Pentru majoritatea antreprenorilor, anul fiscal în România coincide cu anul calendaristic. Totuși, prevederile legislative în vigoare permit contribuabililor să opteze pentru un an fiscal modificat. În aceste condiții, contribuabilii care optează pentru un an fiscal diferit trebuie să notifice autoritățile competente în conformitate cu legislația fiscală în vigoare.

Sursă foto: Shutterstock.com

Într-o lume a muncii în schimbare în care granițele dintre viața profesională și cea personală încep să se estompeze, un document simplu, aparent banal, însă esențial, încă este relevant, respectiv regulamentul de ordine interioară. 

Perceput adesea ca un set general de reguli, regulamentul intern este coloana vertebrală a unei companii, un fel de ghid care definește cadrul pentru o colaborare eficientă și armonioasă. Însă ce cuprinde regulamentul de ordine interioară? Cine îl realizează și ce rol joacă în viața de zi cu zi a angajaților și angajatorilor? Răspunsurile la aceste întrebări le poți afla în continuare. 

Ce este regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern)?

Regulamentul de ordine interioară este un document care stabilește normele de siguranță în muncă, precum și reguli pentru buna desfășurare a activităților. De asemenea, menționează sancțiunile care se aplică pentru nerespectarea sa. 

Prin definiție, regulamentul intern este specific fiecărei companii și trebuie să se adapteze la locul de muncă și la activitățile de zi cu zi. În plus, angajatorul nu este liber să stabilească orice reguli își dorește, ci acestea trebuie să fie în limita legii și prin consultarea angajaților sau a reprezentanților acestora. 

👉 Angajații sunt esențiali pentru succesul oricărei afaceri. Descoperă cum te ajuta managementul resurselor umane să creezi un mediu de lucru performant. 

Cine este responsabil cu întocmirea regulamentului de ordine interioară?

Potrivit articolului nr. 241 din Codul Muncii, regulamentul intern este realizat de către angajator după consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz. 

Codul Muncii impune maximum 60 de zile de la dobândirea personalității juridice, și după consultări, pentru a realiza regulamentul de ordine interioară (articolul nr. 246 din Codul Muncii). În general, regulamentul intern este întocmit de către o persoană din cadrul departamentului de resurse umane. 

De asemenea, tot Codul Muncii (articolul nr. 242) menționează care sunt categoriile obligatorii de dispoziții:

• Reguli cu privire la protecția, igiena și securitatea în muncă;
• Reguli cu privire la principiul nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
• Drepturile și obligațiile angajaților și ale angajatorului;
• Procedura prin care se soluționează cererile și reclamațiile salariaților;
• Regulile privind disciplina muncii;
• Abaterile disciplinare și sancțiunile care se aplică;
• Modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale;
• Criteriile și procedurile de evaluare a angajaților. 

În plus, angajatorul este obligat, conform legii, să aducă la cunoștința fiecărui angajat prevederile regulamentului de ordine interioară, chiar din prima zi de lucru. Acest lucru se poate realiza pe hârtie sau în format electronic, cu mențiunea că documentul trebuie să poate fi printat, la nevoie. Mai apoi, regulamentul își produce efectele din momentul în care este luat la cunoștință și trebuie afișat la sediul firmei. 

Ce rol are în definirea regulilor companiei și crearea unui mediu motivant?

Regulamentul intern are un rol deosebit în stabilirea regulilor companiei și crearea unui mediu de lucru motivant. Iată de ce este important:

• Oferă un cadru bine structurat - un mediu de lucru cunoscut și bine definit le transmite angajaților că știu la ce să se aștepte și ce au de făcut. Acest lucru reduce din nesiguranță sau teamă și creează un mediu bazat pe încredere, contribuind la motivație.

👉 Starea de bine este foarte importantă pentru liniștea angajaților. Vezi studiul Edenred Benefit pentru a afla ce beneficii extrasalariale sunt importante pentru salariați. 

• Promovează echitatea - respectarea regulilor din regulamentul intern le arată angajaților că sunt tratați corect și se evită tratamentul preferențial și abuzurile. În momentul în care salariații sunt respectați și tratați corect, vor fi mai dispuși să fie performanți.
• Încurajează responsabilitatea și dedicarea - prin definirea drepturilor și a responsabilităților, regulamentul de ordine interioară contribuie la responsabilizarea angajaților. Aceștia știu că acțiunile lor au consecințe, ceea ce îi încurajează să aibă un comportament pozitiv și proactiv.
• Consolidează cultura organizațională - regulile incluse în regulamentul intern încorporează inclusiv valorile și obiectivele companiei. Împărtășind o viziune comună asupra obiectivelor firmei și stabilirea unor standarde, creează sentimentul de apartenență și implicarea la nivel colectiv.
• Previne conflictele și îmbunătățește mediul de lucru - un cadru de lucru bine realizat previne tensiunile deoarece clarifică așteptările și limitează stările de confuzie. Astfel, sunt mai puține conflicte, iar acest lucru contribuie la un mediu de lucru mai calm și mai motivant.
• Stimulează inovația și luarea de inițiativă - stabilirea unui regulament de ordine interioară care încurajează participarea, tolerarea greșelilor și exprimarea ideilor, promovează implicarea și creativitatea. Angajații se simt liberi să sugereze îmbunătățiri, care contribuie la un mediu de lucru mai bun și la inovare.
• Încurajează aprecierea eforturilor și a rezultatelor - poți introduce în regulamentul intern inclusiv modalități de recunoaștere a rezultatelor obținute (prin promovări, recompense, beneficii extrasalariale etc). Acestea contribuie la automotivația angajaților pentru a-și atinge obiectivele. 

👉 „Hrănește” performanța echipei tale cu ajutorul cardului de masa Edenred. Acesta îți oferă avantaje fiscale și contribuie la retenția și satisfacția angajaților. 

Cum influențează regulamentul de ordine interioară cultura organizațională?

Regulamentul intern este un instrument esențial care modelează cultura organizațională, influențează normele, valorile și comportamentele angajaților. Un regulament de ordine interioară bine conceput și realizat va instala o cultură bazată pe colaborare, încredere și respect, în timp ce un regulament intern rigid și restrictiv poate duce la un mediu de lucru afectat de teamă și conformism. 

De asemenea, îl poți folosi pentru a reflecta valori de bază ale companiei, precum transparența, integritatea și responsabilitatea. Stabilind reguli clare și echitabile, regulamentul de ordine interioară contribuie la crearea unui mediu sigur și predictibil, unde angajații se simt prețuiți și respectați. În plus, regulamentul intern poate promova un comportament etic și responsabil prin stabilirea de standarde de conduită și mecanisme clare de raportare a abaterilor. 

Pentru a crește eficiența sa, este indicat să îl personalizezi și adaptezi la specificul companiei și să îl revizuiești periodic pentru a reflecta cât mai bine schimbările din mediul de lucru. Prin implicarea angajaților în revizuirea regulamentului de ordine interioară poți contribui la creșterea gradului de acceptare și respectare a regulilor stabilite. 

Care este rolul conducerii în implementarea regulamentului intern și modelarea culturii organizaționale?

Conducerea joacă un rol esențial în implementarea regulamentului de ordine interioară și modelarea culturii organizaționale, având responsabilitatea de a crea un mediu de lucru în care valorile și regulile stabilite sunt promovate și respectate. 

În primul rând, echipa de manageri ar trebui să fie un model de urmat și să demonstreze prin propriul comportament respectarea regulamentului intern și a valorilor companiei. Acest lucru implică respectarea regulilor, adoptarea unui comportament responsabil și susținerea unui mediu de lucru deschis și transparent și a unui climat de încredere și respect. 

În al doilea rând, conducerea trebuie să comunice în mod clar așteptările și valorile companiei către angajați, punând accent pe importanța regulamentului intern și a modului în care acesta contribuie la atingerea obiectivelor firmei. 

În al treilea rând, managerii ar trebui să ofere feedback constructiv, să recunoască performanțele angajaților și să încurajeze un comportament pozitiv și proactiv. Prin feedback, angajații își pot îmbunătăți performanța și se pot dezvolta profesional. 

Regulamentul de ordine interioară nu reprezintă doar o colecție de reguli și proceduri, ci a devenit un instrument strategic, esențial pentru succesul unei companiii. Un regulament intern bine realizat și implementat poate transforma cultura organizațională, atrage angajați de top și asigură loialitatea angajaților. 

Surse foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2. 

Impozitul pe profit în 2025 rămâne un element esențial al fiscalității unei companii, fiind reglementat de Codul Fiscal actualizat (cel mai recent, pe 15 ianuarie 2025). 

Calculul său se bazează pe veniturile și cheltuielile unei firme, iar cotele aplicabile pot varia în funcție de domeniul de activitate și de regimul fiscal. Legea nr. 290/2024 și Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 aduc o serie de modificări legate de taxe și impozite, în special asociate microîntreprinderilor. 

Iată care sunt condițiile de impozitare în 2025, ce industrii sunt afectate, cum se calculează impozitul pe profit în 2025, cum se trece de la impozitul pe venit la impozitul pe profit și multe altele. 

• Ce este impozitul pe profit?
• Cadru legal - schimbări Cod Fiscal 2025
• Condiții impozit pe profit 2025
• Ce industrii sunt cele mai afectate de plata impozitului pe profit în 2025
• Cine plătește impozit pe profit
• Calcul impozit pe profit în România 2025 vs 2024
• Trecere de la impozit pe venit la impozit pe profit în 2025 - ce presupune
• Cine nu plătește impozit pe profit în 2025
• Când se plătește impozitul pe profit
• Care este impozitul pentru microîntreprindere în 2025
• Pași de urmat pentru a trece la impozitul pe profit în 2025

Ce este impozitul pe profit?

Cota de impozit pe profit este de 16%, iar impozitul pe profit este o taxă plătită de companii și organizații, pe baza veniturilor nete (a profitului). Pe scurt, acesta este un impozit aplicat câștigurilor obținute de o firmă pe baza activităților sale economice.  

Cadru legal - schimbări Cod Fiscal 2025

Impozitul pe profit este reglementat prin Codul Fiscal, cele mai recente completări ale acestuia fiind măsurile fiscale instituite prin intermediul Legii nr. 290/2024 pentru modificarea și completarea Codului Fiscal și al Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.

Aceste noi măsuri fiscale și legi ale impozitării aduc o serie de modificări importante pentru impozitul pe profit, taxele pentru microîntreprinderi și altele. Poți citi, mai jos, despre schimbările majore aduse Codului Fiscal, care se referă la firmele mici și mijlocii.

Impozitul minim

Dacă în 2024, Codul Fiscal reglementa un impozit minim pentru companiile mari, pe baza unei cifre de afaceri de peste 50.000.000 euro și un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, din 2025, această prevedere a fost abrogată.

Cu toate acestea, Hotărârea Guvernului nr. 1394/2024 aduce o serie de modificări legate de impozitul minim. Astfel, se introduc norme specifice privind impozitul minim, calcularea sa pe baza veniturilor totale și stabilirea de reguli pentru a scădea anumite venituri (ex. accize). De asemenea, sunt detaliate aspecte legate de evitarea dublei impuneri.

​​Pagina menționată prezintă modificările recente aduse Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal prin Hotărârea Guvernului nr. 1393/2024. Printre principalele aspecte se numără introducerea unor norme specifice privind impozitul minim, calculul acestuia pe baza veniturilor totale și stabilirea unor reguli pentru scăderea anumitor venituri (ex. accize). De asemenea, sunt detaliate aspecte legate de sponsorizări, de creditul fiscal extern și evitarea dublei impuneri.

Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi

De la 1 ianuarie 2025, s-a redus plafonul pentru microîntreprinderi. Astfel, plafonul pentru care o firmă este considerată a fi microîntreprindere s-a redus de la 500.000 de euro, cât era în 2024, la 250.000 de euro. Astfel, firmele care depășesc acest prag vor trece la impozitul pe profit. Totodată, s-a stabilit că, de la 1 ianuarie 2026, plafonul scade până la 100.000 de euro. 

De asemenea, anterior, pentru a beneficia de regimul de tip microîntreprindere, veniturile din consultanță și management nu trebuiau să depășească 20% din veniturile totale. În 2025, restricția a fost eliminată, iar firmele care obțin venituri din astfel de activități pot alege să fie microîntreprinderi, dacă îndeplinesc condițiile.

Impozit suplimentar pentru instituții de creditare

Sunt obligate să plătească un impozit suplimentar instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit persoane juridice străine. Acestea datorează, suplimentar impozitului pe profit, un impozit pe cifra de afaceri calculat pe baza următoarelor cote de impozitare:

• 2% - pentru intervalul 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025;
• 1% - de la 1 ianuarie 2026. 

Impozitul suplimentar se aplică și pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale.

👉 Află cum gestionezi schimbările fiscale în 2025, direct de la experți. Cu BIZTRO Club, dedicat tuturor celor care dețin un business mic sau sunt manageri într-un IMM, ai acces la recomandările unor experți din domeniul financiar, legal, resurse umane, marketing sau comunicare, pentru a găsi soluții practice la provocările pe care le întâmpini și pentru a afla tot ceea ce ar trebui să știe un antreprenor la început de drum.

Impozitarea dividendelor

Cota de impozitare a dividendelor distribuite între persoane juridice crește de la 8%, cum era în 2024, la 10%. Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 156/2024, de la 1 ianuarie 2025, veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigurile obținute prin deținerea de titluri de participare la organisme de plasament colectiv, se vor impozita cu 10%, impozitul fiind final.

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

În ceea ce privește impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor, Codul Fiscal aduce o serie de modificări implementate din 1 ianuarie 2025. Cotele de impozitare vor fi de:

• 1% - pentru microîntreprinderile cu minim un angajat și venituri mai mici sau egale cu 60.000 de euro pe an;
• 3% - pentru microîntreprinderile care depășesc 60.000 de euro anual, însă nu trec de 250.000 de euro anual.

Dacă o microîntreprindere are mai mult de un angajat și un venit mai mare decât plafonul de 250.000 de euro, va trece automat la impozitul pe profit (16%).

Tot în 2025 s-au actualizat codurile CAEN pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, precum și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, de către contribuabilii din sectorul HORECA. 

Drept urmare, de la 1 ianuarie 2025, se au în vedere, după caz, și activitățile principale sau secundare care corespund codurilor CAEN:

• 6210 - activități de realizare de soft la comandă (software orientat client);
• 6290 - alte activități de servicii privind tehnologia informației;
• 5611 - restaurante;
• 5512 - activități ale unităților mobile de alimentație;
• 5622 - alte activități de alimentație. 

Este important de știut că această impozitare cu 3% se aplică în continuare pentru microîntreprinderile cu venituri de peste 60.000 de euro, care au activități precum:

• Hoteluri și alte facilități de cazare;
• Parcuri pentru rulote;
• Campinguri și tabere;
• Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, baruri și alte activități de servire a băuturilor;
• Activități de asistență medicală generală. 

Condiții impozit pe profit 2025

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 153/2020, se aplică anumite reduceri ale impozitului pe profit, în funcție de respectarea unor condiții. Iată care sunt reducerile de impozit pe profit în perioada 2021-2025:

1. 2% - pentru cazurile în care capitalul propriu contabil, prezentat în situațiile financiare anuale, în anul pentru care se datorează impozitul este pozitiv. Societățile sunt obligate să constituie capitalul social, iar capitalul propriu contabil să fie cel puțin la nivelul a jumătate din capitalul social subscris;
2. Dacă se înregistrează o creștere anuală a capitalului propriu ajustat la anul pentru care se datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul precedent și îndeplinește concomitent condiția de la punctul 1, reducerile se aplică după cum urmează:

3. 3% - dacă firma înregistrează o creștere peste nivelul prevăzut mai jos al capitalului propriu ajustat al anului pentru care datorează impozitul față de capitalul propriu ajustat înregistrat în anul 2020 și dacă îndeplinește concomitent condiția de la punctul 1, se va ține cont de următoarele ajustări de capital:

Prevederile de la punctul 3 se aplică din 2022, respectiv din anul fiscal modificat care începe în 2022. Dacă se aplică două sau trei reduceri (1-3), pentru a determina valoarea reducerii de impozit pe profit, procentele respective se vor aduna, iar rezultatul se va aplica asupra impozitului. 

👉 Dacă îți dorești să obții performanțe din partea angajaților tăi, află care este cea mai potrivită metodă de a-i îndruma, care sunt principalele stiluri de leadership si cum iti poti dezvolta un stil de conducere potrivit.

Ce industrii sunt cele mai afectate de plata impozitului pe profit în 2025

În 2025, schimbările asociate impozitului pe profit vor afecta în mod diferit industriile, în funcție de structura veniturilor și de costurile acestora. Iată câteva dintre cele mai afectate industrii:

• Industria IT și de software - multe firme se bucurau, anterior, de regimuri fiscale favorabile și scutiri de taxe. Firmele care depășesc plafonul de 250.000 de euro venituri anuale vor fi nevoite să aplice impozitul pe profit de 16%, schimbare semnificativă pentru firmele care au statut de microîntreprindere;
• Industria comerțului cu amănuntul - magazinele de electronice, electrocasnice, produse de consum, îmbrăcăminte care se confruntă adesea cu venituri fluctuante și care pot depăși pragul de 250.000 de euro vor fi obligate să treacă la impozitul pe profit. De asemenea, marjele de profit în acest sector pot fi mai mici, ceea ce îngreunează gestionarea plății impozitului pe profit;
• Industria construcțiilor - eliminarea stimulentelor fiscale din construcții, asociate cu marjele de profit mai mic și costurile de operare ridicate, se adaugă reducerii plafonului pentru care sunt obligate să plătească impozit pe profit;

• Industria ospitalieră și turistică - multe firme din zona HORECA au statut de microîntreprindere și pot depăși plafonul de venituri. În contextul unor marje de profit mai mici, pot apărea dificultăți în gestionarea impozitului pe profit;
• Agricultură și producție alimentară - dacă marile companii din industria agroalimentară pot lua măsuri pentru a atenua impactul impozitării după depășirea pragului de 250.000 de euro, micii producători se pot confrunta cu provocări semnificative, poate chiar cu falimentul. 

În general, industriile cu o marjă de profit mai mică și venituri fluctuante vor resimți mai puternic trecerea la impozitul pe profit, prin comparație cu firmele cu venituri mai mari și marje de profit stabile. 

Mai mult, este restricționat accesul la acest regim de impozitare pentru firmele care obțin venituri din consultanță și/sau management în procent mai mare de 20% din totalitatea veniturilor. Mai jos sunt domeniile vizate:

• Hoteluri, pensiuni și alte forme de cazare;
• Cazare pe perioade scurte;
• Parcuri pentru camping, tabere și rulote;
• Alte forme de servicii de cazare;
• Restaurante;
• Catering sau alimentație pentru evenimente;
• Alte tipuri de servicii de alimentație;
• Baruri și activități similare de servire a băuturilor.

Cine plătește impozit pe profit

În ceea ce privește plata impozitului pe profit, odată ce s-a depășit plafonul de 250.000 de euro, anul următor va trebui plătit impozit pe profit. În cazul HORECA, odată cu anularea impozitului specific, firmele se vor supune acelorași principii. Dacă vor avea venituri mai mari de 250.000 de euro pe an, vor plăti impozit pe profit. În caz contrar, vor plăti impozit pe venit.

Fiecare firmă trebuie să își facă o serie de calcule, pentru a vedea care variantă i se potrivește; cota de 1% din venituri sau impozitul pe profit în valoare de 16%.

👉 Dorești să-ți dezvolți compania și să-i crești rata de succes? Află ce este micromanagementul, de ce trebuie sa-l eviti si ce solutii poti gasi.

Calcul impozit pe profit în România 2025 vs 2024

Modalitatea de calcul a impozitului pe profit a rămas similară anilor anteriori. Pentru a calcula impozitul pe profit în România, se calculează, mai întâi, rezultatul fiscal. Dacă acesta este pozitiv, vom avea profit impozabil, iar dacă este negativ, apare pierderea fiscală. Se aplică următoarea formulă pentru impozit pe profit:

Rezultatul fiscal = rezultatul contabil + cheltuielile nedeductibile fiscal - venituri neimpozabile - deduceri fiscale.

Impozitul pe profit se calculează, apoi, aplicând cota de impozit pe profit în 2025, respectiv 16% din profitul impozabil. În cazul unui rezultat fiscal negativ, nu se va mai calcula impozitul pe profit.

Pentru a putea determina profitul impozabil, contribuabilii sunt obligați să mențină un registru de evidență fiscală, în formă scrisă sau electronică. Aici vor fi înregistrate veniturile impozabile, indiferent de sursă, de-a lungul unui an fiscal. Totalitatea veniturilor impozabile se realizează prin însumarea tuturor veniturilor, trimestrial sau anual.

Următorul pas pentru calcul impozit pe profit este calcularea rezultatului contabil. Astfel, rezultatul contabil se calculează prin formula:

Rezultatul contabil = totalitatea veniturilor înregistrate - totalitatea cheltuielilor înregistrate.

Componenta următoare se referă la cheltuielile nedeductibile fiscal. Acestea sunt acele cheltuieli care nu au o contribuție directă sau indirectă la realizarea veniturilor. Altfel spus, sunt acele cheltuieli pe care autoritățile nu le consideră necesare pentru a obține veniturile. Aici intră cheltuieli cu servicii de consultanță/management, cheltuieli de sponsorizare, dobânzi de întârziere, amenzi, penalități.

Calcul impozit pe profit exemplu 

Pentru a calcula impozitul pe profit, se aplică formula: impozitul = 16% (venituri-cheltuieli).

Vom lua un exemplu practic, pentru a înțelege mai bine cum se calculează impozitul pe profit.

Avem o firmă ce are un venit de 1.300.000 de lei și cheltuieli cu actualizarea sistemului informatic în valoare de 7.000 de lei pe an. Vom presupune că nu există angajați.

Impozitul se va calcula drept 16% (1.300.000 lei - 7.000 lei), adică 16% din 1.293.000 de lei, respectiv 206.880 lei. Pentru a ajunge la profitul net, avem următorul calcul: 1.300.000 de lei - 7.000 lei - 206.880 lei, adică 1.086.120 lei. Profitul poate fi distribuit sub formă de dividende. Având o valoare de 1.086.120 lei, pentru dividende vom plăti 8% din 1.086.120 lei, adică 86.889 lei. Valoarea netă a dividendelor va fi de 1.086.120 - 86.889. Vom obține 999.231 lei.

Cota de impozit pe profit în 2025

Impozitul pe profit în 2025 se menține la nivelul din 2024. Cu alte cuvinte, impozitul pe profit are valoarea de 16% din totalul profitului înregistrat de companie. 

Profitul impozabil se calculează ca diferența dintre venitul total și cheltuielile totale; la acesta se aplică o cotă în valoare de 16%. În general, termenul de plată al impozitului pe profit este fiecare trimestru sau an fiscal.

Calcul impozit minim

Conform articolului 18 din Codul Fiscal, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:

IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde:

IMCA - impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;

VT - venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;

V_s - venituri care se scad din veniturile totale;

I - valoarea imobilizărilor în curs de execuţie, ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2025, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat, care începe în anul 2025;

A - amortizarea contabilă la nivelul costului istoric, aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2025/prima zi a anului fiscal modificat, care începe în anul 2025.

Conform reglementărilor legislative, contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro în anul precedent şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri trebuie să plătească impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Trecere de la impozit pe venit la impozit pe profit în 2025 - ce presupune

Trecerea de la impozitul pe venit pentru persoane juridice la impozitul pe profit se realizează în anumite condiții:

• Dacă, în cursul anului fiscal, microîntreprinderea realizează venituri de peste 250.000 de euro, se va plăti impozit pe profit începând cu primul trimestru în care s-au depășit aceste limite. Nu există posibilitatea de a opta ca perioada următoare să fie tot microîntreprindere, adică să plătească impozit pe venit;
• Dacă, în cursul unui an fiscal, microîntreprinderea nu mai îndeplinește condiția privind salariatul, se va plăti impozitul pe profit începând cu primul trimestru în care nu se mai îndeplinește condiția. Excepție face cazul în care o microîntreprindere are un singur angajat, iar raporturile de muncă au încetat. În acest caz, se continuă prevederile, dacă, în maximum 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, angajezi un nou salariat având contract individual de muncă pe durată determinată, de minim un an, sau pe durată nedeterminată;

👉 Citește și Cum alegi cardul de masa potrivit pentru echipa ta - criterii de care sa tii cont

• Dacă microîntreprinderea își desfășoară activități precum cele prevăzute în articolul nr. 47 alin (3) literele f)-i) respectiv: activități în domeniul bancar, asigurări și reasigurări, inclusiv piețe de capital și intermediere, domeniul jocurilor de noroc, exploatare și/sau dezvoltare petrol și gaze naturale;
• Dacă asociaţii sau acţionarii care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea, numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot într-o microîntreprindere nu au stabilit, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică română, care aplică regimul micro de impozitare;

Cine nu plătește impozit pe profit în 2025

Nu toată lumea are cheltuieli cu impozitul pe profit. Iată principalele categorii de firme care nu sunt plătitoare ale impozitului pe profit în anul următor:

• Microîntreprinderile care plătesc impozit pe venit conform Codului Fiscal;
• Trezoreria statului;
• Instituțiile publice mai ales cu privire la fondurile publice, veniturile proprii și disponibilitățile realizate;
• Fundațiile române;
• Cultele religioase;
• Instituțiile de învățământ privat acreditate și cele autorizate, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările ulterioare;
• Asociațiile de proprietari constituite drept persoane juridice, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996 republicate și modificate. Se referă la veniturile obținute pentru a îmbunătăți utilitățile și eficiența energetică, inclusiv repararea și întreținerea proprietății comune;
• Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar;
• Fondul de garantare a pensiilor private;
• Fondul de compensare a investitorilor;
• Banca Națională a României;
• Organizațiile nonprofit, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.

De asemenea, sunt scutite de la plata impozitului micro:

• Firmele care activează în domeniul bancar;
• Firmele care activează în domeniul asigurărilor, reasigurărilor, piețelor de capital;
• Firmele care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc;
• Firmele care prestează servicii de exploatare și/sau dezvoltare a zăcămintelor de petrol și/sau gaze naturale.

Când se plătește impozitul pe profit

Impozitul pe profit se poate plăti trimestrial sau anual. Să aflăm mai multe despre fiecare în parte.

Plata trimestrială a impozitului pe profit

Calculul, declararea și plata impozitului pe profit se pot realiza în fiecare trimestru până pe data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului. De exemplu, în contextul anului fiscal echivalent cu anul calendaristic, pentru primul trimestru I-III, se va putea plăti impozitul pe profit până pe 25 aprilie.

Există și o excepție: persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare sunt obligate să plătească impozitul pe profit până în momentul depunerii situației financiare la Registrul Comerțului.

Plata anuală a impozitului pe profit

Instituțiile de credit, inclusiv persoanele juridice române și sucursalele din țară ale unor instituții de credit sunt obligate să declare și să plătească impozitul pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial.

Impozitul pe profit trebuie declarat și plătit până pe data de 25 martie inclusiv a anului următor celui pentru care se realizează plata.

Firmele ce realizează venituri majore din cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a cartofului, pomicultură sau viticultură trebuie să declare și să plătească impozitul pe profit în fiecare an până la data de 25 februarie a anului următor celui pentru care se plătește impozitul. 

👉 În cazul în care, pe parcursul anului, ai avut cheltuieli cu plata indemnizației de delegare, află care este modalitatea de calcul a acesteia și care este plafonul neimpozabil, din articolul Diurna in 2023: plafon, reglementari contabile, aspecte esentiale.

Care este impozitul pentru microîntreprindere în 2025

Impozitul pentru microîntreprinderi în 2025 este după cum urmează:

1. 1% - pentru acele microîntreprinderi ce realizează venituri care nu depășesc 60.000 de euro inclusiv (299.446 lei - la cursul BNR de la data de 31 decembrie 2024) și nu desfășoară activități precum:
   1. Editare de jocuri pe calculator;
   2. Editare alte produse software;
   3. Realizare software la comandă;
   4. Alte activități IT;
   5. Hoteluri și alte facilități de cazare (inclusiv parcuri pentru rulote, camping, tabere);
   6. Restaurante, catering și alte servicii de alimentație;
   7. Baruri și alte activități de servire a băuturii;
   8. Activități juridice;
   9. Activități de asistență medicală generală, specializată, stomatologică.
2. 3% - pentru microîntreprinderile ce realizează venituri de peste 60.000 de euro (la cursul BNR de la 31 decembrie 2024).

O firmă este considerată microîntreprindere dacă nu realizează mai mult de 250.000 de euro până la 31 decembrie 2025, iar pragul scade până la 100.000 de euro (în funcție de cursul euro-leu la 31 decembrie 2025), sumă care nu trebuie să fie depășită până la finalul lui 2026.

Cu alte cuvinte, dacă ai o microîntreprindere care depășește plafonul de 100.000 de euro la finalul lunii iunie, vei trece la impozitul pe profit începând cu 1 ianuarie 2026, bineînțeles, în condițiile în care nu depășești plafonul de 250.000 de euro în cursul anului 2025. 

👉Dorești să folosești o modalitate eficientă de a administra beneficiile extrasalariale? Folosește platforma Benefit, un sistem de administrare a beneficiilor extrasalariale cu efort administrativ minim.

Pași de urmat pentru a trece la impozitul pe profit în 2025

Iată ce pași ai de urmat pentru a trece la impozitul pe profit în 2025:

1. Verifică încadrarea - la finalul lui 2024, verifică dacă veniturile totale depășesc plafonul de 250.000 de euro;
2. Completează Declarația 700 și bifează ieșirea din regimul micro și intrarea în regimul de impozit pe profit. Nu mai trebuie să completezi cifra de afaceri;
3. Depune Declarația 700 conform prevederilor OPANAF nr. 252/24.02.2025 - termenul limită este de 31 martie 2025;
4. Se aplică impozitul pe profit - de la 1 ianuarie 2025, firma ta va calcula și declara impozitul pe profit, conform prevederilor din Codul Fiscal. 

Anul 2025 vine cu o serie de noi reglementări la nivel fiscal. Noile taxe și impozite impuse la nivel național vor influența companiile și evoluția acestora. Prin urmare, încadrarea la plata impozitului pe venit sau pe profit, condițiile de impozitare și termenele de plată sunt reglementate prin intermediul noilor legi fiscale ce au modificat Codul Fiscal și care semnifică punctul de referință pentru companiile care datorează plata impozitului în România.

Sursa foto: Shutterstock

Dacă ești pe cale să începi o afacere, codul CAEN este printre primele lucruri pe care trebuie să le stabilești. Codul CAEN definește obiectul de activitate al firmei și face referire la serviciile pe care le vei presta. Dacă vrei să-ți lărgești cunoștințele antreprenoriale, află din acest articol ce este un cod CAEN, cât costă codul CAEN, ce înseamnă, de fapt, acronimul CAEN, câte coduri CAEN poate avea o firmă sau unde apare acest cod CAEN.

• Ce este un cod CAEN? 
• Ce înseamnă acronimul CAEN? 
• Cât costă un cod CAEN? 
• Câte coduri CAEN poate avea o firmă? 
• Ce coduri CAEN poate avea un PFA? 
• Unde scrie codul CAEN?
• Cum să alegi codul CAEN potrivit pentru afacerea ta?

Ce este un cod CAEN?

Codul CAEN definește obiectul de activitate al unei firme, în funcție de clasificarea activităților economice din România. Indiferent de forma de organizare juridică, oricărei afaceri îi este atribuit un cod CAEN, reprezentat de un cod numeric din patru cifre.

Clasificarea acestor activități este furnizată de Oficiul Național al Registrului Comerțului și cuprinde toate categoriile mari de activități pe care firmele le pot presta, precum:

• Agricultură, silvicultură și pescuit;
• Industrie extractivă;
• Industria prelucrătoare;
• Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat;
• Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare;
• Construcții;
• Comerț cu ridicata și cu amănuntul;
• Transport și depozitare;
• Hoteluri și restaurante;
• Activități de editare, difuzarea de programe de radio și televiziune, activități de producție și distribuție de conținuturi;
• Telecomunicații, activități de programare și de consultanță în tehnologia informației, alte servicii informaționale;
• Intermedieri financiare și asigurări;
• Tranzacții imobiliare;
• Activități profesionale, științifice și tehnice;
• Activități de servicii administrative și activități de servicii-suport;
• Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public;
• Învățământ;
• Sănătate și asistență socială;
• Activități de spectacole, culturale, sportive și recreative;
• Alte activități de servicii;
• Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic, activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri și servicii destinate consumului propriu;
• Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale.

Acestea sunt împărțite în categorii, care definesc cu exactitate natura posibilelor activități desfășurate. Astfel, atunci când înființezi o firmă, codul CAEN ales trebuie să reflecte în totalitate activitatea principală pe care o vei desfășura. Poți consulta lista codurilor CAEN pentru a stabili activitatea de bază și eventualele activități secundare pe care le vei presta. Codurile CAEN în România trebuie să descrie activitățile alese.

👉 Motivarea și recompensarea angajaților sunt elemente pe trebuie să le iei în considerare încă de la începutul afacerii. Descoperă Edenred Benefit, soluția all-in-one pentru beneficiile extrasalariale, și asigură-te că susții starea de bine a angajaților tăi!

Ce înseamnă acronimul CAEN?

Pentru a clarifica ce înseamnă CAEN, acronimul vine de la clasificarea activităţilor din economia națională, definind un sistem folosit la nivel național pentru a organiza și a identifica activitățile economice.

Acest sistem este aliniat la standardele europene, având la bază Nomenclatorul Activităților Economice din Comunitatea Europeană (NACE). Potrivit ONRC, clasificarea activităţilor din economia națională a fost actualizată începând cu anul 2025, în scopul armonizării cu clasificările europene.

Ce înseamnă CAEN Rev.3

Institutul Național de Statistică a elaborat versiunea revizuită a CAEN, respectiv CAEN Rev.3. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, toate cererile de înregistrare depuse la ONRC de către persoanele care intenționează să-și deschidă o firmă trebuie întocmite în baza cod CAEN Rev.3.

Pentru a clarifica ce înseamnă cod CAEN Rev.3 și care este utilitatea acestuia, ONRC precizează, ca principale obiective, alinierea la clasificările folosite pe plan european și internațional, dar și structurarea informațiilor economice și sociale conform noului mod de funcționare a economiei naționale.

👉 Dacă îți place să rămâi la curent cu toate informațiile legislative care te ajută să-ți dezvolți afacerea, află totul despre Impozitul pe profit 2024: lege, cum se calculeaza.

Cât costă un cod CAEN? 

La înființarea unei firme, alegerea codului CAEN principal este inclusă în costurile de înregistrare a firmei la Registrul Comerțului. Potrivit ONRC, printre documentele pe care solicitantul trebuie să le prezinte la înregistrarea în registrul comerţului se află și actul constitutiv al firmei. Acesta trebuie să conţină inclusiv precizarea domeniului de activitate al unei firme şi a activităţii principale, codificată conform Nomenclatorului CAEN.

În ceea ce privește înregistrarea unor mențiuni cu privire la modificarea obiectului de activitate, fie că este vorba despre completarea, extinderea sau schimbarea domeniului şi activităţii principale, prin eliminarea sau adăugarea unui cod CAEN, acestea necesită plata unui tarif variabil, care poate fi regăsit pe site-ul ONRC.

Potrivit legii, oricare dintre aceste modificări implică modificarea actului constitutiv, care trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, obiectul de activitate al firmei, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale.

Câte coduri CAEN poate avea o firmă?

Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, o firmă poate avea un singur obiect principal de activitate, căruia îi corespunde un singur cod CAEN, dar numărul de obiecte secundare de activitate nu este limitat. Totuși, numărul de coduri CAEN pe care le poate avea o firmă depinde de forma de organizare juridică a acesteia.

Codul CAEN principal va corespunde activității de bază a firmei. Dacă pe lângă activitatea de bază compania mai desfășoară și alte activități, acestora le vor fi atribuite coduri CAEN secundare. Codul CAEN principal și secundar vor fi ambele trecute în actul constitutiv al firmei, în timp ce numai codul CAEN principal este menționat pe Certificatul de Înregistrare al societății.

În cazul în care administratorul firmei intenționează schimbarea codului CAEN principal ca urmare a schimbării activității de bază, ONRC solicită, printre alte documente necesare, și certificatul de înregistrare al firmei în original.

👉 Dacă ești antreprenor și îți dorești să acumulezi cât mai multe noțiuni în domeniu, află totul despre TVA deductibil: ce este, cum se aplica si cum poti beneficia de el.

Câte coduri CAEN poate avea un SRL?

Dacă te-ai întrebat câte coduri CAEN poate avea un SRL, este bine de știut că legislația nu limitează societățile cu răspundere limitată referitor la numărul de coduri pentru care pot opta. Totuși, acestea pot avea un singur cod CAEN principal. Prin urmare, adăugarea unui cod CAEN la SRL este oricând posibilă și se inițiază prin depunerea la ONRC a unei cereri de înregistrare, alături de actul modificator al actului constitutiv și actul constitutiv actualizat.

Câte coduri CAEN poate avea un PFA?

În cazul unui PFA, codurile CAEN sunt limitate la 5, dintre care un cod CAEN principal și alte 4 coduri CAEN secundare. Adăugarea unui cod CAEN la PFA este condiționată totuși de dovada pregătirii sau experienței profesionale pe care solicitantul trebuie să o aibă în raport cu respectivul domeniu de activitate.

Câte coduri CAEN poate avea o întreprindere individuală?

Numărul de coduri CAEN pe care o întreprindere individuală le poate avea este limitat la 10, unul dintre acestea definind activitatea principală. În această situație, activarea unui cod CAEN secundar este posibilă, fiind limitată la 9 astfel de activități secundare pe care o firmă le-ar putea desfășura.

👉 Indiferent de numărul de angajați din firmă, investește în bunăstarea acestora și recompensează-i cu beneficii extrasalariale valoroase, în timp ce aduci economii la bugetul companiei. Cardul de tichete de masa Edenred permite angajaților să se bucure de o gamă largă de produse alimentare și mese calde, atât în restaurante, cât și în supermarket.

Ce coduri CAEN poate avea un PFA? 

Un PFA are anumite limitări față de alte forme de organizare juridică. Alegerea codurilor CAEN trebuie să fie în conformitate cu calificările profesionale sau experiența titularului. În plus, numărul de coduri ale firmei este limitat la cinci.

Potrivit legii, există o serie de activități economice pe care persoanele fizice autorizate nu au dreptul să le desfășoare. Deși ONRC oferă o listă orientativă cu rol de ghid pentru agenții economici privind clasificarea activităților conform codurilor CAEN, se va pronunța asupra cererilor de înregistrare și a alegerii obiectului de activitate doar registratorul de la Registrul Comerțului.

Coduri firmă interzise pentru PFA

Prin urmare, dintre activitățile pe care nu le poate desfășura un PFA, se regăsesc următoarele coduri CAEN:

• 8422 - Activități de apărare națională;
• 9200 - Activități de jocuri de noroc și pariuri;
• 2446 - Prelucrarea combustibililor nucleari;
• 6910 - Activități juridice;
• 6419 - Alte activități de intermedieri monetare;
• 6611 - Administrarea piețelor financiare;
• 6612 - Activități de intermediere a tranzacțiilor financiare;
• 6630 - Activități de administrare a fondurilor;
• 6511 - Activități de asigurări de viață;
• 6512 - Alte activități de asigurări (exceptând asigurările de viață);
• 6520 - Activități de reasigurare;
• 6530 - Activități ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale);
• 9312 - Activități ale cluburilor sportive;
• 4933 - Transporturi terestre de pasageri cu vehicule cu șofer, pe bază de comandă;
• 4911 - Transport de pasageri pe căi ferate grele/magistrale;
• 4912 - Alte transporturi de pasageri pe căi ferate ușoare;
• 8553 - Școli de conducere (pilotaj) – (excepție: permis PFA, numai cu mențiunea instructor auto);
• 2020 - Fabricarea pesticidelor și a altor produse agrochimice;
• 4685 - Comerț cu ridicata al produselor chimice;
• 8001 - Activități de investigații și servicii private de protecție;
• 5225 - Activități de servicii logistice pentru transporturi;
• 5226 - Alte activități anexe transporturilor;
• 5231 - Activități de intermediere pentru transportul de marfă;
• 6621 - Activități de evaluare a riscului de asigurare și a pagubelor;
• 6622 - Activități ale agenților și brokerilor de asigurări;
• 6629 - Alte activități auxiliare activităților de asigurări și fonduri de pensii;
• 2059 - Fabricarea altor produse chimice n.c.a.;
• 6421 - Activități ale holdingurilor;
• 6422 - Activități ale canalelor de finanțare;
• 6431 - Activități ale fondurilor de investiții de pe piața monetară și ale fondurilor de investiții din afara pieței monetare;
• 6432 - Fonduri mutuale și alte entități financiare similare;
• 6499 - Alte intermedieri financiare n.c.a., exceptând activități de asigurări și fonduri de pensii.

În consecință, dacă intenționezi să-ți deschizi un PFA, este important să ții cont că autorizarea codurilor CAEN secundare sau principale amintite nu va fi posibilă. Totodată, este important de reținut că în momentul alegerii obiectului de activitate și, implicit, a codului CAEN, solicitantul trebuie să facă dovada pregătirii sale profesionale în domeniu. Verificarea codului CAEN și alegerea sa trebuie însoțită de diplome de studii, traduse și legalizate, dacă ai urmat cursuri în străinătate sau de adeverințe de vechime, pentru a face dovada experienței profesionale.

Unde scrie codul CAEN?

Codul CAEN al unei firme apare în documente oficiale precum:

• Certificatul de înregistrare al firmei - codul CAEN principal este trecut în certificatul emis de Registrul Comerțului la înființarea firmei;
• Actul constitutiv al firmei - codul CAEN principal, dar și codurile CAEN secundare sunt incluse în actul constitutiv al societății. Dacă apare o modificare a unui cod CAEN secundar, aceasta trebuie consemnată în actul constitutiv;
• Certificat constatator de autorizare a activității - dacă desfășori activități într-un punct de lucru, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN autorizate la respectivul sediu sau punct de lucru.

Cum poți verifica codurile CAEN asociate firmei tale?

Poți verifica codurile CAEN online, accesând site-ul Registrului Comerțului și căutând firma ta, unde vei găsi lista codurilor CAEN active. De asemenea, acestea pot fi verificate consultând actul constitutiv al firmei.

👉 Dacă îți dorești să înțelegi mai bine ce taxe plătești la stat lună de lună, consultă Ghid contributii salarii: ce este CAS, CASS si ce alte taxe platesti din salariu.

Cum să alegi codul CAEN potrivit pentru afacerea ta?

Definirea obiectului de activitate și alegerea codului CAEN sunt pași importanți atunci când îți lansezi afacerea. Prin urmare, iată câteva lucruri de care să ții cont atunci când îți alegi codul CAEN.

• Documentează-te temeinic înainte de a alege codul CAEN. Codurile CAEN sunt structurate în secțiuni, fiecare dintre acestea fiind categorisite în grupe CAEN și clase CAEN. Identifică resurse care pun la dispoziția utilizatorilor coduri CAEN explicate, astfel încât să-l găsești pe cel care descrie cât mai precis activitatea principală a firmei tale.
• Planifică pe termen lung. Gândește-te la activitățile pe care intenționezi să le desfășori pe termen mediu și lung. Deși opțiunea de adăugare cod CAEN secundar este oricând disponibilă, dacă plănuiești să extinzi afacerea, adaugă din start coduri CAEN relevante.
• Consultă un specialist. Dacă nu ești sigur care dintre codurile CAEN se potrivește obiectului tău de activitate, poți discuta cu un contabil sau cu un reprezentant ONRC care să te consilieze. În acest fel, dacă ești în căutarea unui cod CAEN pentru prestări servicii, a unui cod CAEN proiectare sau cod CAEN administrație publică, acesta își va folosi expertiza pentru a identifica obiectul de activitate specific și codul potrivit.

Codul CAEN are rolul de a clarifica și structura tipurile de activități economice pe care o afacere le poate desfășura, motiv pentru care alegerea corectă a acestora previne modificărilor ulterioare și ajută la evitarea costurilor suplimentare.

Sursă foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock

Pentru a face tranzacții cu firme din străinătate, companiile neplătitoare de TVA din România sunt obligate să dețină un număr VAT, cunoscut sub numele de TVA intracomunitar. Dacă vrei să-ți dezvolți afacerea pe plan internațional sau plănuiești să faci achiziții din afara țării, află din acest articol ce înseamnă TVA intracomunitar sau VAT number în România, când se folosește certificatul VAT și cum poți obține acest cod de TVA intracomunitar.

Ce înseamnă VAT number sau TVA intracomunitar?

VAT number sau TVA intracomunitar reprezintă un identificator numeric pe care companiile neplătitoare de TVA sunt obligate să-l folosească în relațiile economice cu alte firme din Uniunea Europeană. Astfel, deși în România vor rămâne neplătitoare de TVA, firmele vor utiliza codul de TVA intracomunitar pentru a face tranzacții în străinătate.
Acest cod confirmă statutul de contribuabil înregistrat într-un stat membru al UE, facilitând aplicarea reglementărilor privind taxa pe valoare adăugată pentru tranzacțiile intracomunitare.

Ce înseamnă TVA intracomunitar?

Dacă te întrebi ce înseamnă TVA intracomunitar sau număr VAT, acesta este acronimul pentru Value Added Tax, care, în traducere, se referă la taxa pe valoare adăugată. Este important de reținut că fiecare țară își stabilește propriile cote TVA.

De asemenea, fiecare țară din UE emite propriul număr VAT, format dintr-o serie de caractere care includ prefixul țării (RO pentru România) urmat de un număr unic atribuit companiei. Acest TVA intracomunitar permite firmei să plătească TVA-ul produselor achiziționate în țară, la cota TVA de 19%, indiferent de cota existentă în țara de achiziție.

👉 Dacă ești antreprenor și vrei să cunoști mai multe informații din domeniul fiscalității, află totul despre TVA deductibil: ce este, cum se aplica si in ce afaceri poti beneficia de el.

Când se folosește numărul de identificare VAT (VAT identification number)

După ce am clarificat ce înseamnă TVA intracomunitar sau număr VAT, iată care este utilitatea acestuia. Numărul de identificare VAT (VAT identification number în România) este obligatoriu pentru toate firmele neplătitoare de TVA care se angajează în relații economice cu firme din străinătate. Astfel, o firmă care nu plătește TVA va avea nevoie de numărul VAT atunci când:

• Cumpără un produs sau un serviciu de la un furnizor aflat în afara României. În cazul unor astfel de achiziții intracomunitare, legea stabilește un plafon anual de 34.000 de lei. Totuși, obținerea numărului VAT poate fi rentabilă și pentru firmele care nu depășesc acest plafon anual, datorită faptului că TVA-ul din România poate fi mai avantajos decât cel al țării din care se face achiziția.
• Încasează de la o firmă din afara țării pentru serviciile prestate sau bunurile comercializate, situație în care legislația nu impune niciun plafon.

Cum se achită tot ceea ce înseamnă TVA în cazul unei tranzacții intracomunitare?

În situația unei achiziții efectuate din străinătate, furnizorul va emite o factură fără TVA, iar firma neplătitoare de TVA va declara și va plăti tot ce înseamnă TVA în țară. Înainte de emiterea facturii, firma trebuie să comunice furnizorului numărul VAT din România, care va fi notat pe factură. În situația în care achizițiile de pe perioada unui an nu depășesc plafonul de 34.000 de lei, utilizarea unui cod VAT nu este obligatorie.

În cazul emiterii unei facturi către un client din străinătate, firma va emite factura fără TVA, solicitând clientului un număr VAT valabil care să însoțească documentul. În acest fel, clientul va declara și va plăti tot ce înseamnă TVA în țara în care își desfășoară activitatea.

Fiecare țară membră a Uniunii Europene își stabilește propriile cote TVA. Astfel, cota de TVA în Europa poate să varieze, iar dacă te întrebi cât este TVA-ul în diferite țări, iată câteva exemple. 

Dacă în România cota de TVA standard este 19%, cota TVA în Italia este 22%, cota TVA din Ungaria 27%, cota de TVA din Polonia 23%, cota TVA în Franța 20%, cota TVA în Spania este 21%, similară cu TVA în Belgia, cota TVA din Cehia și cota TVA din Olanda. Cota de TVA în Germania este similară cu cota TVA din România, 19%.

Aceste diferențe de TVA cu care firma se poate confrunta întăresc ideea conform căreia obținerea unui TVA intracomunitar poate fi justificabilă și în situația în care achiziția nu depășește plafonul anual prevăzut de lege. În speță, o firmă care face o achiziție din Ungaria poate declara și depune TVA de plată de 19% din România, utilizând codul de TVA intracomunitar, care este mult mai avantajos decât ceea ce înseamnă TVA în Ungaria, adică 27%.

👉 Fă economii în bugetul companiei, în timp ce le oferi angajaților tăi beneficii extrasalariale valoroase, cu cardul de tichete de masa Edenred. Acesta le oferă salariaților acces la o varietate de produse alimentare și mese calde, iar ție, până la 32% economii pentru companie față de aceeași sumă acordată cash.

Cum poți obține codul de TVA intracomunitar?

Firmele neplătitoare de TVA care doresc să obțină un cod de TVA intracomunitar trebuie să solicite eliberarea numărului de identificare VAT la ANAF de pe raza localității în care se află firma. În acest scop, Agenția Națională de Administrare Fiscală precizează că solicitantul trebuie să solicite înregistrarea specială în scopuri de TVA înaintea efectuării achiziţiei intracomunitare.

Pentru a obține numărul de TVA intracomunitar, firma trebuie să depună formularul 091 - Declaraţie de Înregistrare în scopuri de TVA/ Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultorii care efectuează livrări intracomunitare de bunuri la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal.

După obținerea codului de TVA din România, firma are obligația de a comunica codul de înregistrare TVA furnizorului de fiecare dată când efectuează o achiziție. În urma solicitării, ANAF va elibera certificatul de înregistrare în scopuri de TVA intracomunitar.

Cum poți verifica dacă o firmă are un cod TVA intracomunitar valid

Verificarea codului TVA intracomunitar pentru oricare dintre firmele care desfășoară activități intracomunitare se poate realiza pe site-ul Comisiei Europene, la secțiunea VIES (VAT Information Exchange System).

Aceasta permite verificarea validității unui număr de înregistrare pentru TVA eliberat de oricare dintre statele membre. Pentru a efectua o verificare a codului în VIES, solicitantul trebuie să cunoască statul membru pentru care se efectuează verificarea și numărul de înregistrare pentru TVA. Utilizând VIES pentru verificare TVA, poți urmări inclusiv statusul firmei pe care o administrezi.

Verificarea TVA în VIES este importantă pentru a te asigura de respectarea reglementărilor fiscale și pentru operarea eficientă a tranzacțiilor internaționale. Totodată, este important de menționat că verificarea în VIES după nume nu este posibilă.

În plus, în cazul în care dorești să verifici dacă o firmă din România este inclusă în registrul plătitorilor de TVA, ANAF pune la dispoziție Registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, verificarea putând fi efectuată în baza codului de identificare fiscală.

👉 Descoperă Edenred Benefit - ecosistemul beneficiilor extrasalariale care susține starea de bine a angajaților. Acesta te ajută să alegi beneficiile potrivite pentru compania ta, dacă îți dorești angajați motivați și implicați.

Orice companie din România care intenționează să desfășoare activități comerciale în cadrul Uniunii Europene trebuie să știe ce înseamnă TVA intracomunitar sau ce înseamnă VAT și cum funcționează acesta.

Astfel, firmele neplătitoare de TVA care decid să facă achiziții de la furnizori străini sau trebuie să factureze unor clienți care își desfășoară activitatea în UE sunt nevoite să dețină un număr de identificare VAT sau cod TVA intracomunitar, pe care îl pot solicita de la ANAF. Utilizând acest număr TVA din România, firmele vor calcula și vor plăti TVA pentru servicii sau produse achiziționate din străinătate în țara în care își desfășoară activitatea.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock.

Măsurile adoptate prin OUG 156/2024 au un impact semnificativ asupra mai multor sectoare în care, până anul trecut, scutirile de taxe și contribuții reprezentau un avantaj competitiv important. Dar ce prevederi exacte aduce această ordonanță? Ce facilități au fost eliminate și ce efecte vor avea aceste schimbări asupra angajaților și antreprenorilor? Descoperă asta în continuare.

• Eliminarea facilităților fiscale în 2025: ce spune OUG 156/2024
  • Facilități fiscale eliminate în industria IT: ce se schimbă în 2025
  • Facilități fiscale eliminate în agricultură și industria alimentară
  • Facilități fiscale eliminate în sectorul construcții
• Ce impact resimt angajații și angajatorii – studiu de caz
• Strategii de adoptat, ca antreprenor, pentru a reduce consecințele eliminării facilităților fiscale
• Cum te poate ajuta Edenred să păstrezi salariul net al angajatului, cu costuri reduse pentru firmă

Eliminarea facilităților fiscale în 2025: ce spune OUG 156/2024

Eliminarea facilităților fiscale în 2025 a adus schimbări majore pentru multe sectoare economice din România, în special pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Iată, concret, care sunt acestea.

Facilități fiscale eliminate în industria IT: ce se schimbă în 2025

Iată ce presupune eliminarea facilităților fiscale în industria IT:

• Scutirea de impozit pe venit pentru salariile brute de până la 10.000 lei/lună. Până la finalul anului 2024, angajații din IT cu un salariu brut de până la 10.000 lei/lună beneficiau de scutire totală de la plata impozitului pe venit (10%), ceea ce le oferea un avantaj financiar semnificativ. De la 1 ianuarie 2025, această facilitate nu va mai fi aplicabilă.

• Contribuția redusă la CAS pentru veniturile brute de până la 10.000 lei/lună. Până în 2024, angajații din IT cu venituri brute de până la 10.000 lei/lună beneficiau de o cotă redusă a contribuției la asigurările sociale (CAS), plătind 20,25% în loc de 25%. 

• Excepția de la plata contribuțiilor pentru Pilonul II de pensii. Din 2025, aceștia vor fi obligați să plătească această contribuție, ce reprezintă 3,75% din venitul brut. Deși, pe termen lung, acest lucru poate avea un efect pozitiv asupra pensiilor viitoare ale angajaților IT, pe termen scurt, înseamnă o nouă reducere a veniturilor nete.

👉Dacă businessul tău activează în domeniul IT, poți beneficia de deductibilitate TVA pentru echipamente, software și alte resurse necesare în activitatea ta. Descoperă mai multe detalii, în articolul nostru: TVA deductibil: ce este, cum se aplica si in ce afaceri poti beneficia de el.

Facilități fiscale eliminate în agricultură și industria alimentară

În ceea ce privește eliminarea facilităților fiscale în agricultură și industria alimentară, acestea sunt aceleași ca în sectorul IT:

• Scutirea de impozit pe venit pentru salariile brute de până la 10.000 lei/lună.
• Cota redusă de CAS (20,25% față de 25%) pentru veniturile brute de până la 10.000 lei/lună.
• Excepția de la plata contribuțiilor pentru Pilonul II de pensii.

Pe lângă eliminarea acestor facilități, salariul minim brut în agricultură rămâne la nivelul din 2024, adică 3.436 lei. Asta înseamnă un salariu net mai mic pentru angajați, față de anul trecut.

Facilități fiscale eliminate în sectorul construcții

La fel ca în celelalte sectoare, facilitățile eliminate în sectorul de construcții sunt:

• Scutirea de impozit pe venit pentru salariile brute de până la 10.000 lei/lună.
• Cota redusă de CAS (20,25% față de 25%) pentru veniturile brute de până la 10.000 lei/lună.
• Excepția de la plata contribuțiilor pentru Pilonul II de pensii.

Totuși, și aici, salariul minim brut rămâne la același nivel ca în 2024, adică 4.582 lei. Însă, pentru că nu se mai acordă facilitățile fiscale pentru construcții de mai sus, salariul net al angajaților scade.

Ce impact resimt angajații și angajatorii – studiu de caz

Fără nicio îndoială, cel mai semnificativ impact pe care îl resimt angajații, odată cu eliminarea facilităților fiscale, este reducerea salariului net. Iată un studiu de caz fictiv, care arată exact cu cât scade salariul în domeniul IT:

Să presupunem că un angajat din domeniul IT a avut un salariu brut de 10.000 lei, în 2024. Anul trecut, cu scutirile aferente, salariu net s-ar fi calculat după cum urmează:

• CAS: 10.000 lei × 20,25% = 2.025 lei
• CASS: 10.000 lei × 10% = 1.000 lei
• Impozit pe venit: 0 lei (scutit)
• Salariu net: 10.000 lei - 2.025 lei - 1.000 lei = 6.975 lei

În 2025, luând în considerare același salariu brut, salariul net se calculează după următoarea formulă:

• CAS: 10.000 lei x 25% = 2.500 lei
• CASS: 10.000 lei x 10% = 1.000 lei
• Impozit pe venit: (10.000 lei - 2.500 lei - 1.000 lei) x 10% = 650 lei
• Salariu net = 10.000 lei -2.500 lei - 1.000 lei- 650 lei = 5.850 lei

Pe lângă salariul brut, ca angajator, plătești și 2,25% CAM (Contribuție Asiguratorie pentru Muncă), adică 225 lei, în ambele situații.

Așadar, în acest caz, eliminarea scutirilor de impozit IT are un impact de 1.125 lei pentru angajat, adică o scădere a salariului net cu peste 10% vs. anul trecut. 

Ca angajator, dacă activezi în domeniile afectate de eliminarea facilităților fiscale, ai de înfruntat două provocări majore: 

• Dacă mărești salariile pentru a menține angajatii în companie, atunci vei avea de suportat costuri operaționale mai mari, care îți vor reduce profitul.
• Dacă nu mărești costurile salariale pentru a-ți putea menține aceeași marjă de profit, atunci riști ca talentele din companie să plece către competitori.

Dar dacă ți-am spune că există câteva soluții prietenoase cu costurile businessului tău, care să te ajute să îți menții angajații mulțumiți?

Strategii de adoptat, ca antreprenor, pentru a reduce consecințele eliminării facilităților fiscale

În condițiile actuale, păstrarea talentelor în companie poate necesita ajustări salariale, ale costurilor operaționale sau acordarea de beneficii suplimentare, pentru a compensa pierderile angajaților. Iată câteva soluții pe care le poți pune în aplicare:

• Apelează la consultanță fiscală și legală. Colaborează cu experți în domeniul fiscal și juridic, pentru a înțelege pe deplin noile reglementări și pentru a identifica soluții de optimizare fiscală adaptate specificului afacerii tale.
• Investește în formarea și retenția angajaților. În contextul posibilității migrației specialiștilor către alte piețe, poți începe să investești în programe de formare și dezvoltare profesională, pentru a crește loialitatea angajaților și pentru a-i pregăti pentru poziții superioare în companie. 
• Optimizează costurile operaționale. Analizează și redu cheltuielile neesențiale, implementează tehnologii care să eficientizeze procesele și renegociază contractele cu furnizorii, pentru a menține profitabilitatea businessului în contextul unor eventuale creșteri salariale.

👉În acest pas, este important să menții un management cât mai eficient al fluxului de numerar. Află cum poți face asta, în articolul nostru: Ce este cashflow-ul | Managementul fluxului de numerar.

Cum te poate ajuta Edenred să păstrezi salariul net al angajatului, cu costuri reduse pentru firmă

O altă soluție pe care o poți implementa pentru a-ți menține angajații mulțumiți în contextul eliminării facilităților fiscale din 2025 este acordarea tichetelor de masă ca beneficiu extrasalarial.

Începând cu anul 2024, tichetele de masă se impozitează cu 10% impozit pe venit și cu 10% contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS). Astfel, având în vedere că impozitul pe venit se calculează după scăderea contribuțiilor sociale (CAS și CASS, care însumează 35% din venitul brut), impozitarea bonurilor de masă ajunge să fie în total de 19%. 

Pentru angajați, e foarte simplu să gestioneze soldul tichetelor de masă și cumpărăturile pe care le fac. Și asta datorită aplicației Edenred. Descoperă mai multe!

În ceea ce privește beneficiile pentru companii, este important să știi că fiecare angajator beneficiază de 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit.

Iată o comparație care să te ajute să înțelegi mai bine ce economii poți face, dacă alegi să le oferi angajaților tăi un card de tichete Edenred:

Să presupunem că în 2024, un angajat din sectorul IT avea salariul net de 6.000 lei și a decis să contribuie la CAS 25%. Asta înseamnă că salariul brut este de 9.438 lei. 

În 2025, pentru a menține salariul net de 6.000 lei, ar trebui să compensezi eliminarea reducerilor fiscale și, astfel, să oferi un salariu brut de 10.487 lei. Pentru tine, ca angajator, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de 1.049 lei.

Dacă, în schimb, în 2025, alegi să oferi tichete de masă, poți păstra salariul brut de 9.438 lei, iar atunci, salariul net este de 5.400 lei. Diferența de 600 de lei o acorzi sub forma de tichete de masă, pentru care plătești taxe de doar 114 lei. Așadar, costul pentru a menține același venit al angajatului este de 714 lei. 

Concluzia e clară: să păstrezi venitul angajatului cu ajutorul tichetelor de masă îți aduce o economie de 335 lei față de situația în care ai păstra venitul angajatului prin creșterea salariului brut. 

👉Solicită o ofertă personalizată pentru cardul de masa Edenred și menține-ți angajații mulțumiți și loiali, în timp ce reduci costurile companiei tale. 

În final, deși eliminarea facilităților fiscale a generat provocări semnificative, există multiple soluții prin care tu, ca angajator, poți minimiza impactul acestor schimbări. De la ajustarea strategiilor salariale și diversificarea beneficiilor extrasalariale, până la regândirea modelului de business, adaptabilitatea este cheia succesului în noul peisaj fiscal.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock

Tichetele de masă rămân beneficiul extrasalarial favorit al angajaților, cu atât mai mult cu cât, începând din data de 1 ianuarie 2024, valoarea acestora a crescut de două ori. Salariații ai căror angajatori au decis să acorde astfel de facilități se pot bucura zilnic de o masă caldă, cu o logistică simplificată.

Dacă beneficiezi de tichete de masă electronice, este important să ai în vedere dacă acestea se impozitează și cine plătește impozitul pe tichete de masă, cu cât se impozitează tichetele de masă, care este valoarea CASS-ului pentru tichete de masă, ce poți cumpăra cu cardul de bonuri și care este valabilitatea tichetelor de masă pe card.

Află din acest articol care este valoarea tichetelor de masă în 2025, care sunt ultimele modificări legislative în ceea ce privește acordarea tichetelor de masă, dar și care este impactul creșterii valorii tichetelor de masă asupra motivării angajaților.

• Legea tichetelor de masă: valoare și modalitate de impozitare
• Care sunt ultimele noutăţi în materie de beneficii extrasalariale?
• Cum influențează aceste modificări ale valorii tichetelor de masă activitatea IMM-urilor?
• Care este impactul creșterii valorii tichetelor de masă asupra beneficiilor angajaţilor?

Legea tichetelor de masă: valoare și modalitate de impozitare

Pentru ambele „tabere” implicate în desfășurarea relațiilor profesionale, respectiv angajaţi şi companii, tichetele de masă se numără printre cele mai apreciate beneficii extrasalariale. Conform dispoziţiilor în materie (Legea nr.165/2018), tichetele de masă sunt, în fapt, bilete de valoare acordate salariaților lunar, sub forma unei alocaţii individuale de hrană.

Important de precizat este faptul că aceste tichete valorice pot fi utilizate numai pentru achitarea contravalorii mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare. Totodată, pentru a afla câte bonuri de masă se dau pe lună, este important de precizat că salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate, conform legislației.

Deși valoarea nominală a unui tichet de masă a crescut la 40,18 lei din octombrie 2024, cu tichetele de masă pe card, angajatul are posibilitatea de a efectua plăți sub sau peste valoarea nominală a unui tichet, fără a se îngrijora cât valorează un bon de masă și fără a încerca să se limiteze la această sumă.

Din perspectiva modalităţii de acordare, angajatorul transferă lunar salariaţilor valoarea tichetelor de masă, în conformitate cu numărul de zile lucrate din perioada respectivă, din platforma digitală de comenzi myedenred.ro. Cu alte cuvinte, angajatul primește, în fiecare lună, un număr de bonuri de masă echivalent cu numărul de zile lucrate efectiv.

👉 Acordând angajaților tichete de masă, rata de retenție a forței de muncă poate crește cu 20%. În plus, conform Edenred, 1 din 4 angajați consideră că beneficiile extrasalariale sunt la fel de importante ca mărirea salarială, fapt pentru care cardul de bonuri de masă devine un factor motivator important în compania ta.

Valoarea bonurilor de masă în 2025

Conform legislației în vigoare, de la începutul acestui an, valoarea bonurilor de masă a crescut la 40 de lei pentru fiecare zi lucrată, la 1 octombrie a avut parte de o nouă creștere, ajungând la valoarea de 40,04 lei, iar începând cu luna aprilie 2025, valoarea tichetelor a crescut din nou, cu 14 bani. 

Așadar, suma maximă a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2025 este de 40,18 lei pe zi.

De reţinut, beneficiul extrasalarial sub forma tichetelor de masă prezintă numeroase avantaje fiscale. Prin urmare, compania care acordă aceste bilete de valoare este scutită de la plata taxelor sociale şi beneficiază de deductibilitate de la plata impozitului pe profit. Atât plata impozitul, cât și a CASS pentru tichetele de masă revin angajatului. 

Pentru angajat, tichetele de masă sunt impozabile, iar aceste taxe sunt reținute din veniturile câștigate. Astfel, bonurile de masă pe card sunt supuse anumitor taxe salariale, pe care angajatul trebuie să le suporte. Salariatul plătește CASS și impozit pe bonurile de masă de 10%, având acces la o rețea variată de comercianți parteneri în cadrul cărora să le folosească.

Care sunt ultimele noutăţi în materie de beneficii extrasalariale?

Creşterea valorii nominale maxime a bonurilor de masă în 2024 a fost introdusă prin intermediul Ordonanței de urgență nr. 69/2023 pentru modificarea art. 14 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.

Dacă la momentul introducerii ordonanței, valoarea nominală a tichetelor de masă se stabilea la suma de 35 de lei, pentru anul 2024, aceeași ordonanță stabilește pentru tichetele de masă valoarea maximă de 40,18 de lei.

Această evoluție a valorii tichetelor de masă permite angajatorilor să ofere beneficii extrasalariale însemnate pentru salariați, cu 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit și scutire de la plata taxelor sociale.

Cum influențează aceste modificări ale valorii tichetelor de masă activitatea IMM-urilor?

În contextul modificărilor socio-economice din ultimii ani, tichetele de masă reprezintă un instrument valoros care poate influența în mod real creșterea beneficiilor angajaților și dezvoltarea sectorului antreprenorial.

Cu timpul, unele firme (mai ales întreprinderile mici şi mijlocii) au tendința de a rămâne fidele unor modele de business pe o perioadă îndelungată. Uneori, angajatorii sunt concentrați atât de mult pe sarcinile lor, încât uită cât de vital este să-și alinieze perspectivele în funcţie de ultimele tendințe de pe piață.

Conform statisticilor Edenred, peste 50% dintre salariații din România primesc tichete de masă de la angajatori. Însă, contrar acestor date, mulți angajatori sunt de părere că tichetele de masă reprezintă un beneficiu extrasalarial pe care doar companiile mari îl pot acorda.

Însă, și IMM-urile pot beneficia de aceste oportunități avantajoase sub forma biletelor de valoare. Mai mult, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii nu ar trebui trecut cu vederea deoarece, potrivit rapoartelor UE, aproximativ nouă din zece companii sunt IMM-uri, fiind practic motorul economiei europene.

👉 Dacă ești manager al unui IMM, descoperă câteva dintre recomandările esențiale ale specialiștilor, la care toți antreprenorii și-ar fi dorit să aibă acces când au pornit o afacere, în BIZTRO Club. Platforma, care adună profesioniști din domeniul financiar, legal, resurse umane, marketing, comunicare, design thinking și dezvoltare personală, te ajută să găsești soluții practice la provocările de zi cu zi.

Deși legislația nu prevede o valoare minimă a tichetelor de masă, la fel cum nu impune a se adopta valoarea maximă a tichetelor de masă de 40,18 de lei, este recomandabil ca organizațiile să opteze pentru a oferi un un bon valoric care să stimuleze angajatul și care să se plieze pe nevoile sale.

Prin urmare, bonurile de masă pot fi văzute ca adevărați piloni ai planului de acțiuni sociale implementate la nivelul sectorului privat, cu scopul de a oferi o paletă mai largă de beneficii salariaților.

Astfel, biletele de valoare sub forma tichetelor de masă susțin practic dezvoltarea sectorului economic și creșterea numărului de locuri de muncă disponibile pe piața de capital uman. Totodată, încadrarea tichetelor de masă drept beneficii extrasalariale influențează în mod pozitiv creșterea productivității angajaților, starea de sănătate pe termen lung, schimbul economic și colectarea suplimentară de TVA.

Avantajele creșterii și acordării de către firme a tichetelor de masă pe card

Printre efectele creșterii valorii nominale maxime a tichetelor de masa la 40,18 de lei se numără: venituri mai mari la bugetul de stat, beneficii sociale și economice pentru ambele părți implicate în derularea relațiilor profesionale, angajați și angajatori.

Pentru angajatori, tichetele de masă reprezintă o modalitate de reducere a taxelor plătite către stat. Pentru companie, acestea implică scutire de la plata taxelor sociale şi reprezintă cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit, fiind totodată un mecanism de manifestare a responsabilității sociale și loializare a salariaților.

Întrucât pentru organizație bonurile de masă sunt scutite de la plata taxelor sociale şi constituie cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit, angajatorii pot obţine până la 32% economie pentru costurile de personal la nivel de companie, aspect important mai ales pentru IMM-uri care pot utiliza aceste sume în cu totul alt scop, benefic pentru dezvoltarea afacerii.

👉 Pentru a înțelege care este economia pe care o poți face achiziționând cardurile Edenred, consultă calculatorul de economii, care detaliază cuantumul fiecărei taxe datorate de către angajator și companie.

Simultan, cardurile de tichete de masă Edenred implică o logistică extrem de simplificată. Ulterior distribuţiei iniţiale, acestea se reîncarcă în aceeaşi zi, sumele ajungând instantaneu la salariaţi. Angajatorii interesaţi pot comanda tichete de masă pe card prin intermediul platformei MyEdenred.

De asemenea, printre serviciile adiționale oferite clienților se numără: semnarea contractului prin DocuSign și, implicit, reducerea birocrației, e-Factura, carduri eco-friendly, în design vertical si personalizabil, şi nu în ultimul rând, suport online 24/7 prin chatbot-ul Felicia din site-ul edenred.ro. 

Avantajele acordării tichetelor de masă influențează, în egală măsură, angajații și atitudinea acestora față de muncă. Creșterea tichetelor de masă oferă angajaților un venit suplimentar considerabil și oportunitatea de a executa plăți rapide și flexibile într-o rețea variată de comercianți. Deși bonurile de masă nu sunt obligatorii, acestea reprezintă un factor important în strategia de motivare și recompensare a resursei umane.

Care este impactul creșterii valorii tichetelor de masă asupra beneficiilor angajaţilor?

Pandemia Covid-19 a dus la o creștere importantă a muncii la distanță în numeroase țări europene, printre care şi România. Însă, indiferent de modalitatea în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea profesională, la birou, în regim de telemuncă sau hibrid (un mix de prezenţă la birou şi muncă remote), aceştia au dreptul la tichete de masă pentru fiecare zi lucrată.

Aceste bilete de valoare contribuie în mod semnificativ la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, influenţând practic creşterea productivităţii salariaţilor, scăderea absenteismului, dar şi retenţia capitalului uman pe termen lung. Altfel spus, tichetele de masă susțin creșterea puterii de cumpărare, reprezentând în fapt şi o modalitate de manifestare a grijii faţă de personal.

👉 Află mai multe despre Retenția angajaților în vremuri nesigure: sfaturi și strategii.

Prin urmare, acordarea de către firme a tichetelor de masă contribuie la fidelizarea angajaţilor şi îmbunătăţirea climatului social din companie. În acest context, creșterea valorii nominale maxime a tichetelor de masă la 40,18 de lei va presupune, în primul rând, accesul la o gamă mult mai variată de meniuri de prânz şi un cuantum ridicat al produselor alimentare care pot fi achiziţionate cu aceste bonuri de masă.

Angajații care beneficiază de bonuri de masă în valoare de 40,18 de lei / zi lucrata le pot utiliza în cea mai extinsă rețea de comercianți parteneri, cu acoperire națională 100% în supermarketuri, restaurante, pizzerii, cofetării și multe altele.

Totodată, salariaţii au posibilitatea de a folosi tichetele menţionate în unități de alimentație publică, magazine alimentare, cantine-restaurant, bufete sau orice alte tipuri de unități care comercializează produse alimentare. De asemenea, utilizatorii tichetelor de masă au acces la o gamă variată de meniuri de prânz, promoţii și coduri de reducere gândite de partenerii Edenred. Aceştia au posibilitatea de a folosi cardul de masă atât în aplicaţii de food delivery, cum este Tazz by eMAG, Bringo sau Glovo, dar şi în cadrul platformei de cumpărături online Freshful by eMAG și Sezamo.

Începând cu data de 1 aprilie 2025, valoarea nominală maximă a unui tichet de masă, care poate fi acordat unui angajat pentru o zi lucrată, este de 40,18 de lei. Creșterea valorii nominale a tichetelor de masă poate reprezenta un avantaj nu doar pentru angajați, ci și pentru companii, care sunt scutite de la plata taxelor sociale și care își pot motiva angajații mai facil, economisind bani și crescând rata de retenție a personalului.

Sursa foto: Freepik, Freepik

Sărbătorile de sfârșit de an se apropie rapid, iar spiritul Crăciunului se face simțit inclusiv la birou. Cum ar fi să contribui la magia sărbătorilor, prin organizarea unui Secret Santa? Un astfel de eveniment permite tuturor angajaților să își pună în valoare latura creativă și să se bucure împreună. Descoperă mai jos cum a apărut ideea de a schimba cadouri de Secret Santa, cum să organizezi un eveniment reușit și multe altele. 

Ce este Secret Santa?

Secret Santa este un eveniment foarte popular mai ales în țările anglo-saxone, care începe să fie tot mai cunoscut și în restul lumii, inclusiv în România. Ideea este să oferi cadouri în mod anonim, iar ocazia încurajează colegii să se apropie mai mult unii de alții. 

Cum a apărut ideea de Secret Santa?

Originile acestui eveniment nu sunt cu totul cunoscute. Existe unele păreri că Secret Santa a pornit de la o tradiție suedeză numită „Julklapp”, ceea ce înseamnă „Crăciunul îți bate la ușă”. Obiceiul suedez era să așezi un cadou la ușa vecinului, să bați la ușă și să pleci înainte de fi văzut. Un astfel de cadou era însoțit de un mesaj cu urări de bine. 

O altă legendă vine din Germania. Se spune că acolo, cu câteva zile înainte de Crăciun, zânele îl ajută pe Moș să transporte cadourile. Astăzi, tradiția se numește „WichteIn”, care înseamnă „elf”, și se crede că ar sta la baza elfilor de Crăciun. 

Primele mențiuni ale expresiei „Secret Santa” apar în presa americană, în anii ‘30. Pe continentul american, tradiția are o altă poveste. Se crede că filantropul Larry Dean Stewart a venit cu ideea de a oferi cadouri secrete, în perioada sărbătorilor. 

Cum a ajuns atât de popular?

Conceptul de Secret Santa a devenit tot mai popular, deoarece este un mod simplu și relativ ieftin de a construi comunități la locul de muncă. De asemenea, obiceiul s-a răspândit global și pe fondul folosirii pe scară largă a social media. Alți factori care au dus la răspândirea sa includ:

• Surpriza și misterul - elementul de surpriză și anticipare face din Secret Santa un eveniment distractiv și interesant;
• Accesibilitatea - Secret Santa este un mod destul de accesibil de a oferi și a primi cadouri, chiar și în firmele mici;
• Încurajează legăturile între angajați;
• Stimulează latura creativă a participanților, prin alegerea de cadouri unice. 

Variante Secret Santa

Mulți au auzit de varianta clasică de a stabili cadourile pentru Secret Santa, însă există alte două variații. Iată care sunt elementele cheie ale fiecărei opțiuni:

• Tragerea la sorți - cea mai folosită. Numele participanților sunt puse într-un recipient și fiecare coleg extrage în mod aleatoriu un nume, pentru a vedea cui îi va oferi cadoul;
• Elefantul alb (white elephant) - este nevoie de cel puțin patru participanți. Fiecare persoană pune cadoul în mijlocul cercului. După aceea, fiecare primește un număr, pentru a determina ordinea distribuirii cadourilor. Persoana cu numărul 1 ia un cadou și îl deschide. Persoana cu numărul 2 are opțiunea de a deschide un alt cadou sau de a lua cadoul de la numărul 1, iar lucrurile continuă în aceeași manieră. Jocul se încheie atunci când toate cadourile au fost deschise și fiecare participant a primit un dar. Pentru a limita ca un joc de acest fel să continue la nesfârșit, poți reduce numărul de schimburi încă din faza de stabilire a regulilor;
• Schimbul Yankee swap - are reguli asemănătoare cu cele ale elefantului alb, cu o excepție: spre deosebire de renunțarea la cadou (pentru că este neplăcut sau inutil), în Yankee swap, participanții își oferă cadouri cu o utilitate mai mare sau amuzante, în funcție de regulile stabilite inițial. 

Top 6 idei de cadouri pentru Secret Santa

• Cadouri personalizate - o cană cu numele persoanei, o agendă cu un citat motivațional sau un tote bag cu o imagine interesantă reprezintă idei de cadouri interesante pentru primitor. Pe lângă utilitate, îi va aminti zi de zi de atenția pe care a primit-o;
• Gadgeturi - este o idee foarte apreciată, la birou. Un suport de smartphone, o lampă de birou cu USB sau un mouse ergonomic sunt doar câteva idei de cadouri;
• Produse de wellness - un card cadou pentru masaj sau pedichiură, lumânări parfumate, un difuzor de ulei esențial sau o plantă poate ajuta colegul sau colega să se relaxeze și să aibă grijă de ea;
• Cadouri gourmet - o cutie de ciocolată fină, o selecție de ceaiuri, biscuiți artizanali sunt sugestii de cadouri de Secret Santa apreciate de amatorii de dulciuri și mâncăruri fine;
• Joc de societate - pentru cei care își petrec timpul după job alături de colegi sau prieteni, un joc de societate (în plus față de ceea ce au deja) va fi bine primit;
• Vouchere cadou - permit destinatarului să aleagă cadoul perfect nevoilor sale. 

👉 Oferă colegilor libertatea alegerii, cu un card cadou Edenred! Cadoul tău, alegerea lor!

Cum te ajută Secret Santa să întărești cultura organizațională?

Organizarea unui Secret Santa în companie înseamnă mai mult decât un schimb de cadouri între colegi. Activitatea relaxată și distractivă este un mod excelent de a întări legăturile dintre membrii echipelor, pentru a avea o atmosferă mai cordială la job. Deoarece ajung să se cunoască mai bine, membrii unei echipe încep să se înțeleagă mai ușor, iar un cadou ales cu gust va stimula respectul reciproc. 

Ca angajat în departamentul de resurse umane, ai numai de câștigat, dacă încurajezi astfel de momente petrecute împreună. În plus, Secret Santa ajută la spargerea gheții între diferite departamente, încurajează comunicarea și consolidează sentimentul de apartenență. 

Prin această tradiție introdusă recent în România, poți susține coeziunea grupurilor, ceea ce contribuie la stimularea motivației la locul de muncă. Mai mult, organizarea unor evenimente de tip Secret Santa în fiecare an poate deveni una dintre tradițiile companiei și parte a culturii organizaționale. Prin încurajarea angajaților să aleagă cu grijă cadourile pentru colegii lor, tradiția pune accent pe empatie și înțelegere, iar acestea întăresc legăturile profesionale. 

De asemenea, organizarea unui Secret Santa este un mod excelent de a mai reduce din barierele ierarhice și de a promova un mediu de lucru colaborativ și relaxat. Tradiția poate fi folosită și ca oportunitate pentru a sărbători diversitatea personalităților din companie, fapt care contribuie la un mediu de lucru inovativ. 

👉 Vrei să construiești o cultură organizațională puternică, în compania la care lucrezi? Vezi, în articolul de pe blog, cei 5 pasi pentru a construi cultura organizationala. 

Care sunt „regulile” Secret Santa?

Secret Santa are o serie de reguli pe care ar trebui să le respecți:

• Stabilește din timp suma pentru cadou, eventual tipul de cadou, tema Secret Santa etc. Poți stabili atât oferirea de cadouri tradiționale, cât și utile sau amuzante;
• Scrie numele tuturor pe o foaie de hârtie și amestecă-le bine;
• Fiecare persoană va extrage un nume și va păstra secretul. Extragerea se realizează cu 10-14 zile înainte de eveniment, pentru ca toată lumea să aibă timp să pregătească un cadou;
• În ziua evenimentului, toate cadourile sunt așezate pe birou, cu numele recipientului (cu sau fără numele celui care a oferit cadoul);
• Deschiderea cadourilor se poate face aleatoriu sau începând cu ultima persoană angajată.

Cum să organizezi un Secret Santa reușit?

Un Secret Santa reușit încurajează interacțiunile pozitive dintre colegi și starea de bine la birou. Evenimentul permite tuturor colegilor, chiar și celor cu un buget limitat, să ofere și să primească un cadou, ceea ce contribuie la surpriză și la atmosfera plăcută. Iată câteva sfaturi utile pentru a organiza un schimb de cadouri pentru Secret Santa:

• Definește regulile Secret Santa - evenimentul presupune oferirea de cadouri pe baza unei trageri la sorți, însă ce poți face diferit? O variantă este ca o parte din banii pentru cadouri să meargă la un ONG aliniat cu valorile angajaților;
• Stabilește bugetul - acest lucru permite ca fiecare să ofere un cadou în același interval de preț, pentru a nu apărea situații stânjenitoare, la deschiderea sa. Stabilește un buget minim, pentru a se potrivi bugetelor colegilor tăi. În general, bugetul pentru Secret Santa este de aproximativ 40-50 de lei;
• Încurajează participarea - un Secret Santa de succes ar trebui împărtășit cu toți colegii, din echipa ta sau din alte departamente. Ar fi păcat ca unii colegi să nu participe la schimbul de cadouri. Important este ca toți să știe că organizezi Secret Santa, pentru a putea participa;
• Organizează tragerea la sorți și ține/țineți secretul - odată ce ai stabilit bugetul și lista participanților, este momentul să extrageți numele destinatarilor cadourilor. Lasă cel puțin 10-14 zile până la dezvăluirea cadourilor, pentru ca toată lumea să aibă timp să aleagă darul potrivit;
• Sugerează idei de cadouri și/sau teme - pentru a îmbunătăți un Secret Santa, poți introduce teme precum „retro”, „DIY” (cadou realizat manual), „ecologic/verde” sau poți stabili să se ofere cadouri utile la birou, amuzante sau legate de hobby-ul colegului/colegei;
• Organizează evenimentul de oferire a cadourilor - poți organiza o mică petrecere cu aperitive, la care să oferiți cadourile. În mod tradițional, se păstrează anonimatul, însă cei care oferă darurile pot dezvălui identitatea, dacă își doresc. 

👉Vrei să transformi locul de muncă în unul relaxat și productiv? Organizarea de evenimente care adună colegii sunt extrem de benefice, însă la fel de importante sunt și beneficiile extrasalariale. Descoperă ce impact au beneficiile extrasalariale asupra culturii organizationale. 

Oferirea de cadouri de Secret Santa și momentele petrecute împreună întăresc legăturile dintre angajații companiei. În plus, dacă lucrezi într-o atmosferă relaxată și pozitivă, crește productivitatea. Valorizează astfel de oportunități, pentru a contribui la coeziunea echipelor și la o cultură organizațională puternică. 

Surse foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2, Shutterstock 3. 

Felul în care îți gestionezi timpul, dar și capacitatea de a te concentra cu rigurozitate asupra unei sarcini sunt elemente care vor crește productivitatea și calitatea muncii. De cele mai multe ori, cheia spre succes nu este motivația de moment, ci consecvența. Pe acest principiu se bazează obținerea oricărui progres, de la cel fizic până la cel intelectual.

Dacă intenționezi să te dezvolți profesional și ești în căutarea unor modalități de a-ți gestiona mai bine timpul, tehnica Pomodoro îți va fi de mare ajutor. Află din acest articol ce este tehnica Pomodoro, ce beneficii aduce utilizarea acestei metode de gestionare a timpului și cum poți aplica tehnica Pomodoro la locul de muncă pentru a-ți spori productivitatea.

• Ce este tehnica Pomodoro?
• Ce beneficii aduce metoda Pomodoro?
• Cum se aplică Pomodoro ca tehnică în mediul profesional?
• Exemple de aplicare a tehnicii Pomodoro în diferite domenii de muncă

Ce este tehnica Pomodoro?

Tehnica Pomodoro este o metodă de gestionare a timpului, care constă în împărțirea duratei de lucru în intervale scurte de 25 de minute, urmate de 5 minute de pauză.

Această tehnică a fost dezvoltată la începutul anilor '90 de Francesco Cirillo, un student italian care, în încercarea de a-și spori productivitatea în timpul studiului, utiliza un ceas de bucătărie sub forma unei roșii (pomodoro, în italiană) pentru a-și monitoriza timpul dedicat studiului. Acesta a descoperit că intervalele scurte de concentrare intensă de 25 de minute, urmate de 5 minute de pauză, s-au dovedit a fi extrem de eficiente pentru a-și duce scopul la îndeplinire.

Practic, această modalitate de gestionare a timpului încurajează delimitarea clară a perioadelor de concentrare și a celor de pauză. De regulă, un astfel de ciclu cuprinde 4 sesiuni de studiu sau muncă, formate din 25 de minute de concentrare și 5 minute de pauză. După încheierea acestui ciclu de 4 sesiuni, urmează o pauză mai lungă, de 20-30 de minute.

Pentru ca această tehnică să dea roade, este esențial ca timpul de lucru să nu fie întrerupt de niciun factor perturbator, indiferent dacă e vorba de verificarea notificărilor sau o convorbire telefonică. Pe același principiu, cele 5 minute de pauză, care trebuie respectate cu rigurozitate, pot fi alocate oricărei activități care te relaxează - o gustare, puțin timp petrecut pe rețelele de socializare sau orice altceva te ajută să-ți reîncarci bateriile.

👉 Află noile tendințe ale pieței de beneficii extrasalariale din România și vezi care sunt beneficiile preferate de angajați, din studiul gratuit Edenred Benefit.

Ce beneficii aduce metoda Pomodoro?

În cele mai multe situații, procrastinarea este rezultatul fricii de eșec, al lipsei de motivație sau de claritate cu privire la sarcinile de îndeplinit, al volumului mare de muncă și al absenței unui sistem clar de organizare și prioritizare a taskurilor. La polul opus, ceea ce propune tehnica Pomodoro - gestionarea eficientă a timpului și împărțirea obiectivelor mari în sarcini accesibile, mai ușor de realizat - ar trebui să aibă chiar efectul invers.

Astfel, metoda Pomodoro aduce o serie de beneficii importante:

• Crește productivitatea - alternarea sesiunilor de lucru scurte cu pauzele și concentrarea pe o singură sarcină în timpul de 25 de minute alocat ajută la menținerea concentrării și la evitarea procrastinării;
• Previne epuizarea - pauzele regulate permit creierului să se odihnească, contribuind la menținerea energiei și a motivației pe parcursul zilei;
• Îmbunătățește concentrarea - fiecare sesiune de 25 de minute este dedicată unei singure activități, iar eliminarea oricărui factor disturbator este esențială pentru a nu întrerupe respectiva sesiune. Exersarea acestei tehnici, prin menținerea focusului în mod exclusiv pe activitatea desfășurată, îmbunătățește capacitatea de concentrare;
• Ajută la o mai bună gestionare a timpului - tehnica Pomodoro implică o planificare riguroasă a sarcinilor și împarte cu exactitate timpul de lucru și cel destinat relaxării. În acest fel, gestionarea timpului poate fi făcută cu mult mai multă precizie.
• Reduce anxietatea legată de muncă - spargerea unei sarcini complexe în mai multe bucăți, care să fie preluate și soluționate pe rând, poate reduce sentimentul de copleșire și anxietatea creată pe fondul fricii de eșec;
• Susține autodisciplina și obiceiurile sănătoase - respectarea strictă a intervalelor de muncă și pauză dezvoltă autodisciplina. În plus, fiecare Pomodoro sau sesiune de 25 de minute finalizată oferă un sentiment de realizare și o dovadă clară asupra progresului înregistrat, constituind o motivație suplimentară.

👉 Accentul care cade pe gestionarea eficientă a timpului în interiorul organizației este strâns legat de cultura organizațională a firmei. Află totul despre cultura organizationala: definitie, tipuri si importanta.

Cum se aplică Pomodoro ca tehnică în mediul profesional?

Tehnica Pomodoro are avantajul de a se aplica în cele mai multe dintre domeniile de activitate, indiferent dacă te afli pe o poziție de conducere și lucrezi cu proiecte complexe sau ocupi o poziție de execuție și primești sarcini punctuale de la managerul tău.

Această tehnică mizează pe împărțirea sarcinilor complexe în obiective mai mici, pe care să încerci să le soluționezi într-unul sau mai multe intervale de 25 de minute. Important este ca în cele 25 de minute de activitate să nu te lași distras sub nicio formă, iar la finalul sesiunii, să iei de fiecare dată pauza de 5 minute.

Dacă, pe de altă parte, sarcinile tale nu sunt într-atât de complexe încât rezolvarea lor să necesite întregul timp alocat în cadrul tehnicii Pomodoro, recomandarea este să le grupezi în așa fel încât să duci la îndeplinire un ciclu complet de 25 de minute cu 5 minute pauză.

Ideea principală a acestei tehnici este de a-ți stimula atenția și puterea de concentrare pe o singură activitate odată și de a te ajuta să eviți procrastinarea, pauzele haotice sau rezolvarea mai multor taskuri în același timp.

👉 Află care este diferența dintre coaching si mentorat - ce beneficii aduc pentru companie si angajati. Descoperă cum pot ajuta cele două programe angajații să se simtă cât mai bine în companie și să se dezvolte profesional și personal!

Pentru a utiliza metoda Pomodoro în activitatea ta, este important să te organizezi în prealabil, ținând cont de următorii pași:

Stabilirea clară a obiectivelor și prioritizarea acestora

Înainte de a începe să lucrezi utilizând tehnica Pomodoro, notează-ți toate sarcinile pe care le ai de dus la bun sfârșit în ziua respectivă. Împarte sarcinile complexe în activități punctuale și estimează durata de timp potrivită pentru rezolvarea fiecărui task.

De pildă, dacă obiectivul tău este să organizezi un eveniment, sarcinile care decurg din acesta ar fi: contactarea participanților pentru a-i invita și pentru a confirma prezența, stabilirea și rezervarea spațiului, amenajarea sălii, crearea unui program detaliat pentru eveniment, contactarea furnizorilor pentru logistică (echipament tehnic, catering, decor), promovarea evenimentului, pregătirea materialelor necesare și așa mai departe.

Setează cronometrul pentru 25 de minute

Dacă unele sarcini pot fi rezolvate într-o singură sesiune de 25 de minute, altele pot necesita 2 sau mai multe astfel de sesiuni. Totuși, pentru ca această tehnică să dea roade, important este ca intervalele de timp de 25 de minute, dar și pauzele să fie respectate cu seriozitate.

Elimină orice fel de tentație care ar putea să te distragă: oprește notificările de pe telefon sau pune device-ul pe silențios, închide folderele sau tab-urile din browser care se referă la alte sarcini decât cea pe care o ai în focus în prezent. 

În cazul în care, la finalul unei sesiuni de 25 de minute nu ți-ai finalizat taskul, ia pauza de 5 minute după cum ai planificat și întoarce-te la sarcină când pauza se încheie.

Ia pauzele conform planificării

Deși sesiunea de lucru de 25 de minute pare a fi cea mai importantă parte a tehnicii, pauzele nu trebuie ignorate. Acestea sunt menite să prevină epuizarea și să crească productivitatea. Marchează fiecare sesiune de activitate încheiată desenând o roșie în agendă. Atunci când ai adunat 4 roșii, este momentul să iei o pauză mai lungă, de 20-30 de minute, în funcție de necesitate.

Repetă tehnica și ajustează la nevoie

În timp, după ce ai experimentat câteva astfel de sesiuni, va deveni din ce în ce mai ușor să aproximezi durata de timp necesară pentru îndeplinirea unui task. Vei putea să grupezi cu mai mare ușurință activitățile care necesită un timp scăzut și să aloci una sau mai multe sesiuni Pomodoro sarcinilor care trebuie soluționate într-o unitate mai mare de timp.

Repetată îndeajuns, tehnica Pomodoro poate schimba felul în care abordezi rezolvarea sarcinilor, ajutându-te să rămâi concentrat în ciuda distragerilor, să lucrezi organizat fără a te suprasolicita.

👉 În cazul în care simți că ai progresat și consideri că trebuie să fii recompensat diferit pentru munca depusă, află totul despre marirea de salariu: tehnici si strategii de negociere.

Exemple de aplicare a tehnicii Pomodoro în diferite domenii de muncă

Tehnica Pomodoro nu este aplicabilă unui domeniu de muncă specific, ci, mai degrabă, felului în care un angajat își structurează sarcinile și își gestionează timpul, indiferent de activitatea pe care o prestează.

Spre exemplu, metoda Pomodoro poate fi utilizată în următoarele domenii, fără a se limita la acestea:

• Marketing și creare de conținut - specialiștii în marketing și creatorii de conținut pot utiliza tehnica Pomodoro pentru a redacta articole, pentru a crea materiale de campanie sau pentru a realiza postări pe rețelele de socializare, împărțind sarcinile în sesiuni de documentare, brainstorming și sesiuni de scriere. Dacă sesiunile de lucru scurte favorizează concentrarea, pauzele sunt binevenite pentru a oferi claritate;
• Domeniul financiar și contabil - profesioniștii din domeniul financiar-contabil, care se confruntă cu activități repetitive și deadline-uri strânse, pot utiliza această tehnică pentru procesarea volumului mare de documente în calupuri mai mici, cu pauze regulate pentru menținerea atenției la detalii;
• Management - managerii de proiect, de pildă, care trebuie să jongleze cu sarcini multiple, pot aplica tehnica Pomodoro pentru planificarea agendei, pregătirea rapoartelor, delegarea sarcinilor, monitorizarea progresului;
• Educație și cercetare - profesorii pot utiliza această metodă de gestionare a timpului pentru a-și planifica activitatea sau pentru a verifica lucrările studenților. Cercetătorii pot folosi sesiuni Pomodoro pentru a analiza date complexe, pentru a interpreta rezultate sau pentru a întocmi rapoarte;
• Domeniul IT - programatorii pot lucra intens la rezolvarea bugurilor, scrierea de cod sau implementarea unor noi funcționalități în sesiuni de 25 de minute, urmate de pauze de 5 minute pentru a evita epuizarea.

👉 Dacă ești în căutarea unor modalități de a-ți menține angajații motivați și de a-i recompensa, consultă Edenred Benefit, soluția all-in-one pentru beneficii extrasalariale.

Tehnica Pomodoro reprezintă o strategie utilă pentru îmbunătățirea productivității și a gestionării timpului, având aplicabilitate în diverse domenii profesionale. Prin împărțirea sarcinilor complexe în segmente mai mici și utilizarea pauzelor pentru reîncărcare, această metodă îmbunătățește concentrarea și previne epuizarea.

Sursă foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock