Blog

Sănătatea este cea mai importantă, aflându-se la baza fericirii angajaților. Atunci când este pusă în pericol, și celelalte aspecte ale vieții sunt afectate, inclusiv evoluția la locul de muncă. Atunci când o problemă de sănătate implică vizite la medic, internare în spital, recuperare și îngrijire la domiciliu, acestea pot avea un efect negativ asupra productivității muncii.

În mod ideal, concediul ar trebui să fie o perioada de relaxare pentru angajați, fără nicio zi de concediu medical. Însă, din motive diverse, pot apărea probleme de sănătate și este bine să fim pregătiți pentru ele.

Chiar dacă, momentan, angajații sunt sănătoși, ca angajator este important să fii informat în legătură cu legislația privitoare la concediul medical, în ce condiții îl poți acorda, care este durata sa maximă, precum și ce efect are acesta asupra beneficiilor extrasalariale.

●     Cadru legal

●     În ce condiții se acordă concediul medical

●     Cazuri în care se acordă concediul medical

●     Durata maximă a concediului medical

●     Modul de calcul al indemnizației pentru concediul medical

●     Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

●     Cine plătește concediul medical

●     Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

●     Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Cadru legal

Concediul medical este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, actualizată și modificată în 2018, și prin Ordinul nr. 1398/2021.

Ordonanța de Urgență nr. 158/2005 prevede că, pentru ca un angajat să beneficieze de dreptul la concediu medical, trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni anterioare perioadei în care se acordă concediul medical. Acest aspect a fost o majorare consistentă, de la 22 de zile. Același document prevede şi modalitatea de calcul pentru concediul medical, în cazul lucrului în ture, precum și posibilitatea de eliberare a certificatului de concediu medical în format electronic.

Al doilea act legislativ, Ordinul nr. 1398/2021, intrat în vigoare pe 1 august 2021, aduce o serie de modificări importante.

Documentul prevede un sistem nou de acordare a certificatelor de concediu medical, în cazul incapacității temporare de muncă. Astfel, angajatul bolnav este evaluat și monitorizat de medic, pe baza unui plan de urmărire a evoluției bolii; dacă nu fac acest lucru, medicii riscă o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Mai mult, se prevede ca fiecare episod de boală să aibă două etape, pentru o mai ușoară recăpătare a capacității de muncă. În prima etapă, medicul de familie acordă maximum patru zile de concediu medical, cu o limită maximă de șapte zile pentru fiecare episod de boală, maximum 28 de zile pe an (față de 30 de zile pe an, cum era înainte de 1 august 2021).

La rândul său, medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă a concediului medical 15 zile, cu o încadrare de maximum 30/31 de zile pe lună, respectiv maximum 90 de zile pe an.

Dacă prima etapă a concediului medical se încheie într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează.

O altă prevedere importantă se referă la situația în care pacientul asigurat nu se poate deplasa la cabinetul medical pentru a primi certificatul de concediu medical. În această situație, medicul de familie sau medicul specialist în ambulatoriu poate oferi consultații la domiciliu sau la distanță.

Dacă, după prima etapă, persoana nu se mai prezintă la evaluarea stării de sănătate sau dacă starea de sănătate este favorabilă, medicul nu va mai acorda concediu medical în continuare (etapa a doua).

Doar în cazuri excepționale, nu se vor întocmi planuri de urmărire a evoluției bolii. Aici intră SIDA, bolile cardiovasculare, neoplaziile, tuberculoza, urgențele chirurgicale, bolile infectocontagioase din grupa A (poliomielită, difterie, rujeolă, febră tifoidă, holeră, antrax pulmonar etc.), bolile infecto-contagioase care necesită izolarea și cazurile care includ internarea. Totodată, concediul medical pentru maternitate, pentru îngrijirea unui copil bolnav sau concediul de risc maternal sunt, de regulă, întocmite într-o singură etapă, fără a fi nevoie de planul de urmărire a evoluției bolii.

În cazul expirării concediului medical după ieșirea din spital, dacă starea de sănătate nu permite reluarea activității profesionale, medicul de familie poate prelungi, pe baza unei scrisori medicale, eliberate de medicul din spital, concediul medical cu maximum șapte zile calendaristice, fără a întocmi un plan de urmărire a evoluției bolii.

Totodată, potrivit Deciziei CCR 244/2021, asigurații au dreptul la concediu pentru îngrijirea copiilor cu afecțiuni grave până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Mai mult, în contextul creat de pandemia Covid-19, persoanele care se deplasează, în interes personal, în zone cu risc epidemiologic sau biologic cu un agent patogen, beneficiază de concediu de carantină și indemnizația aferentă suportată de FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate), pe o perioadă de doar cinci zile.

În plus, au apărut schimbări și în cazul persoanelor care se asigură opțional pentru concedii medicale. Baza maximă de calcul lunară pentru indemnizații de asigurări sociale, în cazul persoanelor fără venituri din salarii, se stabilește ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de contribuție, în limita a maximum trei salarii minime brute pe țară.

Excepție fac persoanele care se asigură opțional, pentru a putea beneficia de concediu de maternitate. În această situație, baza maximă de calcul lunară se determină ca medie a veniturilor asigurate în ultimele șase luni din cele 12 luni ale stagiului de contribuție, în limita a maximum 12 salarii minime brute pe țară.

În ce condiții se acordă concediul medical

Pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin șase luni din ultimele 12 luni.

De asemenea, activitatea sa profesională trebuie să fie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unor raporturi de serviciu, acte de detașare sau pe baza unui statut special, prevăzut în lege.

Se poate beneficia de concediu medical și dacă nu se îndeplinesc cele două condiții. Astfel, dacă angajatul realizează venituri din activități independente sau a încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații, poate beneficia de concediu medical.

Cazuri în care se acordă concediu medical

Potrivit legislației în vigoare, există mai multe tipuri de concedii medicale, în funcție de diverşi factori. Mai jos, puteți citi detalii despre fiecare în parte.

Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este una dintre cele mai comune forme utilizate. Se referă la acel concediu medical care se acordă în cazul unor boli obișnuite și al unor răni apărute în timpul liber. Poate dura cel mult 183 de zile, în cursul unui an.

Pentru unele afecțiuni speciale, perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungită cu 6-12 luni. În această categorie intră următoarele boli:

●     Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare – concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;

●     Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară – se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;

●     Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii – de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, însă poate ajunge și până la 18 luni. Pentru alte forme de tuberculoză, medicul poate oferi un concediu medical de șase luni, cu posibilitatea de prelungire până la un an.

Potrivit articolului nr. 12 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2020, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este suportat de angajator, din prima până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă.

Începând cu a șasea zi, concediul medical este suportat de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la încetarea incapacității de muncă, potrivit Ordonanței de Guvern nr. 158/2020.

Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă sunt plătite cu 75% din media veniturilor brute din ultimele șase luni din cele 12 luni considerate stagiu de cotizare sau cu 100%, în cazul unor urgențe chirurgicale sau al unor afecțiuni precum SIDA, tuberculoză, neoplazii și boli infectocontagioase din grupa A.

După a 91-a zi de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, concediul poate fi prelungit până la 183 de zile, doar cu aprobarea medicului desemnat de Asigurările Sociale.

Conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii Publice, concediul medical peste 183 de zile poate fi prelungit cu maximum 90 de zile, ulterior făcându-se propuneri pentru pensionare de invaliditate.

Concediu medical determinat de un accident de muncă

Concediul medical cauzat de un accident de muncă se acordă atunci când angajatul a suferit un accident ca urmare a condițiilor de muncă. Poate avea o durată de maximum 180 de zile, în decursul unui an.

Concediul medical de acest tip este plătit cu 80% din media veniturilor salariului brut realizat în ultimele șase luni anterioare accidentului de muncă, sau cu 100%, dacă privește urgențe chirurgicale.

Indemnizația se acordă doar la propunerea medicului curant, cu aprobarea medicului din partea Asigurărilor Sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape. 

Concediu medical pentru risc maternal

Concediul medical pentru risc maternal se acordă angajatelor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în condiții de lucru care pot afecta dezvoltarea fătului.

Acest concediu medical este acordat de către medicul de familie sau de medicul specialist, pe o perioadă de maximum 120 de zile, într-o singură etapă sau în mai multe. Se plătește cu 75% din media salariilor medii brute din ultimele șase luni.

Concediu medical pentru sarcină şi lăuzie

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se acordă pe o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. În general, concediul de sarcină are o durată maximă de 63 de zile, înainte de naștere, iar concediul de lăuzie, 63 de zile după naștere, durata minimă fiind de 42 de zile calendaristice.

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se plătește cu 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele șase luni din ultimele 12 luni de cotizare.

Femeile gravide care au handicap pot beneficia de concediu de maternitate începând cu luna a șasea de sarcină.

Este bine de știut că nu se poate pune egal între concediul medical de sarcină și lăuzie și concediul de creștere a copilului, numit concediu de maternitate.

Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

De concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav pot beneficia ambii părinți, dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni de activitate profesională. Are o durată de maximum 45 de zile calendaristice.

Dacă minorul a fost diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă, este imobilizat sau supus unei intervenții chirurgicale, concediul pentru îngrijirea copilului poate fi prelungit până la 90 de zile, însă, pentru aceasta, este nevoie de recomandarea medicului specialist.

Totodată, se poate solicita concediu medical pentru îngrijirea copilului doar dacă acesta are mai puțin de șapte ani. Vârsta crește la 18 ani, în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav se aplică inclusiv în cazul asiguraților care au copii adoptați, pentru care au calitatea de tutore, sau în cazul minorilor în plasament. Se plătește o indemnizație în valoare de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din ultimul an de cotizare.

Concediu medical pentru carantină

Concediul de carantină se aplică în cazul persoanelor care se deplasează în interes personal într-o zonă în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen. La întoarcerea în țară, aceste persoane intră în concediu de carantină, care va fi suportat cu o indemnizație plătită de FNUASS, în primele cinci zile.

Această formă de concediu medical a fost instituită pentru a preveni și limita răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Concediul de carantină esta stabilit de către Direcția de Sănătate Publică, iar pe baza certificatului eliberat de această instituție, medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical pentru carantină. Completarea acestui certificat se realizează folosindu-se codul de indemnizație „07” (carantină) și codul de diagnostic „994” (persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile).

De asemenea, concediul pentru carantină nu reduce din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un salariat.

Durata maximă a concediului medical

Durata unui concediu medical acordat salariaților depinde de tipul de concediu. Potrivit legii, medicul de familie poate acorda un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile. Cele două săptămâni pot fi prelungite de două ori până la cel mult 90 de zile, însă doar la recomandarea medicului specialist.

După cele 90 de zile, concediul medical mai poate fi prelungit până la cel mult 180 de zile într-un an, cu avizul medicului de la Asigurările Sociale (în cazul concediului medical determinat de un accident de muncă).

Există cazuri excepționale, în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult. În această categorie intră bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave. Bolnavii cu tuberculoză pulmonară operată sau osteoartrită pot avea un concediu medical de până la 18 luni în doi ani.

Modul de calcul al indemnizației pentru concediu medical

De problema pentru care se acordă concediul medical depind numărul de zile de recuperare și valoarea indemnizației pentru perioada în care nu se lucrează.

Ca regulă generală, concediul medical se calculează pornind de la baza de calcul. Este obligatoriu ca angajatul să fi contribuit cel puțin șase luni în ultimul an. Baza de calcul lunară nu trebuie să fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Media zilnică se calculează împărțind baza ultimelor șase luni la numărul zilelor de stagiu din ultimele șase luni. Mai apoi, valoarea indemnizației se calculează prin înmulțirea numărului de zile de concediu medical cu media zilnică și cu procentul de acordare, după cum urmează:

●     01 – boală obișnuită – se plătește 75% din venitul brut obținut. Valoarea indemnizației se calculează prin următoarea formulă: suma salariilor brute în ultimele șase luni / suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni x 0,75 x numărul de zile de concediu medical;

●     02 – accident în timpul deplasării la și de la locul de muncă spre casă – 80-100% din venitul brut lunar, în funcție de gravitate;

●     03 – accident de muncă – 80-100% din venitul brut obținut;

●     04 – boală profesională – 80-100% din venitul brut obținut;

●     05 – boală infecto-contagioasă din grupa A – 100% din venitul brut obținut;

●     06 – urgență medico-chirurgicală – 100% din venitul brut obținut;

●     07 – carantină - 75% din venitul brut obținut;

●     08 – sarcină și lăuzie – 85% din venitul brut obținut;

●     09 – îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de șapte ani, sau a copilului cu handicap sau boli grave, până la 18 ani – 85% din venitul brut;

●     10 – reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – 25% din venitul brut obținut;

●     11 – trecerea temporară la altă muncă – 25% din venitul brut obținut;

●     12 – tuberculoză – 100% din venitul brut obținut;

●     13 – unele boli cardiovasculare – 75% din venitul brut obținut;

●     14 – neoplazii sau SIDA – 100% din venitul brut obținut;

●     15 – risc maternal – 75% din venitul brut obținut.
 

Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

Stagiul minim de cotizare, pentru ca un salariat să beneficieze de concediu medical, este de șase luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, conform articolelor nr. 2 și 7 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Articolul nr. 8 din același act normativ prevede că stagiul de cotizare este format prin însumarea mai multor perioade, printre care:

●     Perioada în care s-au plătit contribuțiile asiguratorii pentru muncă;

●     Perioada în care angajatorul sau asiguratul a achitat contribuțiile de concediu, dar și contribuțiile la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor de șomaj.

Sunt considerate asimilate stagiului de cotizare următoarele perioade:

●     Perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;

●     Perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, fiind condiționate de absolvirea cu examen de licență sau de diplomă, organizat în prima sesiune;

●     Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu de acomodare, conform Legii nr. 273/2004 privind procedura de adopție cu modificările ulterioare.

Concediu medical fără stagiu de cotizare

 Nu este necesar stagiul de cotizare în următoarele cazuri:

●     Concediu de risc maternal;

●     Concediu pentru urgențe medico-chirurgicale;

●     Concediu medical pentru tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infecto-contagioase din grupa A.

Cine plătește concediul medical

Indemnizația de risc maternal, indemnizația de maternitate și cea pentru îngrijirea copilului bolnav sunt suportate integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Celelalte forme de concedii medicale sunt suportate de angajator, în primele cinci zile calendaristice de concediu medical, plata celorlalte zile căzând în sarcina Casei de Sănătate sau a FNUASS.

Mai mult, FNUASS plătește indemnizația în totalitate dacă firma își încetează activitatea atunci când angajatul este în concediu medical. Pe de altă parte, limita maximă a indemnizației este de 12 salarii minime brute pe țară, indiferent de valoarea salariului.

Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

Ca angajator, primul pas constă în primirea notificării din partea angajatului care dorește să obțină concediu medical, precum și motivarea sa.

Mai apoi, va trebui să se completeze o adeverință de plătitor (cu excepția cazurilor de boli infecto-contagioase din grupa A sau a urgențelor medico-chirurgicale), care poate fi descărcată de pe site-ul CNAS, care să demonstreze calitatea de asigurat a salariatului și numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

Pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului, medicul va elibera certificatul de concediu medical. Documentul poate fi eliberat de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau orice alt medic specialist care a încheiat o convenție cu o Casă de Sănătate și are drept de practică.

De regulă, certificatul de concediu medical se eliberează în aceeași zi în care are loc consultația medicală. Certificatul poate fi eliberat la o dată ulterioară, în următoarele cazuri: sarcină și lăuzie, internarea în spital, punerea sau scoaterea ghipsului, îmbolnăvirea în străinătate, carantină.

În cazul în care este nevoie de prelungirea certificatului de concediu medical, sunt necesare următoarele documente:

●     Adeverința de salariat în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni;

●     Copie după certificatul de concediu medical inițial;

●     Bilet de trimitere de la medicul de familie.

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Atunci când un salariat este în concediu medical, angajatorul nu este obligat de lege să ofere tichete de masa sau alte avantaje extrasalariale. Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 158/2005, baza de calcul a indemnizațiilor sociale de sănătate se calculează ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni ale stagiului de cotizare.

În baza de calcul a acestor indemnizații intră doar veniturile asupra cărora se calculează contribuțiile pentru concedii și indemnizații. Beneficiile extrasalariale nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale.

Mai mult, indiferent dacă indemnizația este plătită de angajator sau de FNUASS, salariații nu se pot bucura de beneficii extrasalariale pe durata concediului medical, indiferent de natura sa. Acestea se acordă doar pentru zilele în care angajații lucrează efectiv.

Concediul medical reprezintă o perioadă în care productivitatea firmei poate scădea. Însă oferirea de concediu medical încă de la primele semne ale bolii asigură recuperarea rapidă și revenirea într-un timp cât mai scurt la locul de muncă. Din acest punct de vedere, se poate spune că angajatorii investesc în bunăstarea angajaților și în menținerea unei productivități ridicate pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Mai mult de jumătate dintre angajații români primesc tichete de masă, cu beneficii importante atât pentru aceştia, cât și pentru angajator. Avantajele sunt multiple: reduceri fiscale, fidelizarea și creșterea puterii de cumpărare a angajaților, costuri reduse de implementare și altele. Utilizarea cardului de masă electronic, ce include valoarea tichetelor de masă, este forma cea mai simplă și modernă de utilizare a acestora, înlocuind complet soluția clasică a tichetelor de masă, pe suport de hârtie. Este important de notat că, începând cu 2022, tichetele de masă vor fi emise exclusiv pe suport electronic, adică pe card.

Card electronic vs tichete de masă pe hârtie

Tichetele de hârtie, cunoscute pentru avantajele extrasalariale pe care le aduc, au însă limite pe care utilizatorii le cunosc foarte bine: de la imposibilitatea plății unor sume mai mici decât valoarea unui tichet de masă, în condițiile în care reglementările nu permit acordarea de rest în bani, până la operația în sine de completare și desprindere din carnetul de tichete a bonurilor de masă. La acestea se adaugă măsurile de siguranță pe care trebuie să le conțină tichetele și distribuția acestora, ceea ce presupune costuri suplimentare de tipărire, securizare și transport, pe care le suportă angajatorul.

Cardul electronic de tichetele de masa exclude complet toate aceste neplăceri. Sunt eliminate toate procedurile birocratice, transportul și distribuția. Cardul are o valabilitate de patru ani, trebuie distribuit o singură dată angajatului, se încarcă lunar, permite realizarea de plăți de orice sumă, inclusiv mai mici decât valoarea nominală a unui tichet de masă, beneficiază de tehnologia contactless, iar suma disponibilă poate fi monitorizată printr-o aplicație intuitivă, pe telefonul mobil.

Conform prevederilor legale, cardul nu permite extragerea de lichidități, ceea ce garantează utilizarea banilor doar în scopul pentru care au fost destinați, respectiv procurarea de alimente, și nu implică alte costuri suplimentare sau comisioane de administrare pentru utilizatori.

Ultimul update privind acordarea tichetelor de masă a fost făcut pe 17 Decembrie 2021 prin Ordonanța de Urgență nr 130/2021, prin care este reglementat ca începând cu data de 01 Februarie 2022, tichetele de masă să se emită exclusiv în format electronic, sub formă de card.

Ce trebuie să ai în vedere

Sunt câteva elemente pe care angajatorii trebuie să le ia în calcul atunci când aleg un emitent de tichete de valoare, pentru a putea utiliza toate beneficiile oferite de cardul de masă.

Siguranța și accesibilitatea platformei

Cardurile de masă nu sunt extensia unui cont bancar, în consecință, nu pot fi „citite” cu ajutorul unui bancomat sau al altor sisteme bancare, astfel că este obligatoriu să existe o modalitate de verificare și gestionare a sumelor disponibile. Acest lucru se poate realiza prin intermediul unor platforme complexe, care pot satisface toate nevoile utilizatorilor, indiferent dacă aceștia pot sau nu utiliza o aplicație pe telefonul mobil. 

Siguranța platformei, fiabilitatea acesteia și posibilitatea de a oferi posesorilor de carduri acces permanent la informații despre sold și istoricul tranzacțiilor reprezintă principalele criterii care trebuie luate în calcul.

Este necesar ca accesul la date să se poată face prin utilizarea unui cont, a unei aplicații mobile dedicate, compatibile cu toate sistemele de operare utilizate de telefoanele mobile, prin apel telefonic și comunicare directă cu un robot sau operator uman ori prin email. Comunicarea trebuie să fie facilă și sigură.

Sistemele eficiente de carduri de masă informează automat utilizatorii cu privire la suma disponibilă sau la momentul alimentării și generează automat mesaje după tranzacții.

Un alt element de siguranță obligatoriu este protecția cardului. Acesta presupune confirmarea codului PIN solicitat de comercianți în funcție de setările POS-ului care autentifică plată, dar și posibilitatea de a bloca rapid cardul, în cazul furtului sau pierderii.  

Rețeaua de comercianți

Pentru că tichetele de masă pe suport electronic nu sunt conectate cu o rețea bancară, așa cum se întâmplă în cazul cardurilor de debit sau de credit, utilizarea lor ca mijloace de plată este posibilă atâta vreme cât comercianții au stabilit contracte cu emitenții cardului de masă. De asemenea, un alt criteriu este acoperirea națională pentru fiecare lanț de magazine, dar și o verificare simplă și rapidă a accesibilității pentru fiecare comerciant în parte.

Pentru a fi util salariaților, cardul de masă trebuie să permită plata în magazinele alimentare de toate tipurile, în restaurante și unități de tip fast-food, în magazine alimentare mici. Cardurile de masă sunt compatibile cu POS-urile deja existente în magazinele care au contract pentru acceptarea tichetelor de masă electronice, nefiind nevoie de investiții suplimentare din partea comercianților.

Un avantaj suplimentar important, de care trebuie să beneficieze un card de masă eficient, este posibilitatea plății online, dar şi a plăţii cu telefonul.

Ușurința în utilizare

Acesta este, de asemenea, un aspect important și presupune posibilitatea de a conecta cardul la aplicația de plată de pe telefonul mobil sau pe un smartwatch. Totodată, este important ca aplicația conectată cardului să fie intuitivă, simplă, eficientă și să funcționeze 24/7, pentru ca utilizatorul să aibă control asupra fondurilor disponibile.

Alte aspecte care trebuie luate în calcul

Este de dorit ca salariații să poată utiliza cât mai simplu cardul de masă, iar rețeaua de unități unde să poată fi folosit ca instrument de plată să fie cât mai extinsă, dar la fel de importante sunt și beneficiile pe care le are angajatorul, inclusiv economiile de până la 37% pentru companiile care acordă acest beneficiu extrasalarial.

Alte detalii în beneficiul angajaților:  

●     scutirea de plata oricăror comisioane sau alte obligații financiare la utilizarea cardului de masă;

●     eliberarea unui card nou la fiecare patru ani (aceasta fiind durata de valabilitate a cardului); garantarea siguranței datelor personale;

●     posibilitatea de a face plăți indiferent de sumă, atâta vreme cât disponibilul de pe card le acoperă;

●     posibilitatea de a recupera PIN-ul uitat sau de a-l schimba;

●     acces la oferte speciale la plata cu cardul de tichete de masă.

Cele mai importante aspecte pe care angajatorii le pot lua în calcul sunt:

●     virarea rapidă a banilor pe cardurile de masă ale angajaților;

●     posibilitatea de a oferi sume variabile, respectând valoarea nominala maxima deductibila pentru un tichet pe zi lucrată;

●     logistica simplă, care presupune eliminarea oricăror alte operațiuni, după ce se realizează distribuția cardurilor către angajați;

●     siguranța datelor și a detaliilor referitoare la sumele distribuite;

●     gestionarea rapidă și simplă a situațiilor în care apar angajați noi sau a celor în care salariații părăsesc compania care a solicitat eliberarea cardului de masă;

●     alimentarea cardurilor se poate face ușor, online, prin platformele dedicate;

●     posibilitatea de a personaliza cardurile cu brandul companiei care le acordă.  

Cardurile de masă sunt un instrument de plată sigur și util nu doar pentru salariați și angajatori. Acest sistem electronic, care oferă facilități suplimentare clasicelor tichete de masă, sunt preferate de comercianți pentru siguranța, rapiditatea și comoditatea efectuării plăților și a încasării sumelor aferente.

Sursa foto: Shutterstock.com

Orice proaspăt părinte își dorește să stea cât mai mult timp cu cel mic, iar legislația în vigoare îi oferă acestuia dreptul de a beneficia de concediu pentru creșterea copilului, dar și de o indemnizație lunară.

În cele ce urmează, poți citi mai multe despre condițiile necesare pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului, durata sa, precum și ce valoare are indemnizația lunară.

●     În ce condiții se acordă concediul și indemnizația pentru creșterea copilului

●     Cât durează concediul și ce valoare poate avea indemnizația

●     Când și cum se plătește indemnizația pentru creșterea copilului

●     Acte necesare pentru obținerea indemnizației

●     În ce condiții încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului

În ce condiții se acordă concediul și indemnizația pentru creșterea copilului

Conform OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, oricare dintre părinți poate beneficia de acest drept. Cu alte cuvinte, un părinte poate rămâne acasă pentru a avea grijă de copil, timp în care va putea primi o sumă de bani, ce poartă denumirea de indemnizație. Altfel spus, atât mama, cât și tatăl, pot cere concediu pentru creșterea copilului.

Totodată, întrucât legea nu distinge, concediul și indemnizația menţionate se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, după caz.

Prin urmare, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea primi indemnizația pentru creșterea copilului sunt următoarele:

●     Părinţii trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România (indiferent că este vorba despre un cetățean român, străin sau apatrid, fără cetățenie);

●     Părinţii se ocupă efectiv de creșterea copilului/copiilor și locuiesc împreună în România;

●     Aceștia au obținut venituri impozabile (salariu sau venituri din activități independente) timp de 12 luni în ultimii doi an anterior datei naşterii copilului

E important de menționat că, pentru cele 12 luni, se iau în calcul și perioadele în care salariatul a beneficiat de concediu medical, șomaj sau pensie de invaliditate.

În acelaşi timp, Legea nr. 89/2019 aduce câteva modificări și completări pentru Ordonanța de Urgență nr. 111/2010. Mai exact, actul normativ prevede următoarele aspecte:

●     Dacă persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului naște unul sau mai mulți copii într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului pentru creșterea copilului anterior, iar din calculul indemnizației rezultă un cuantum lunar pentru creșterea copilului mai mic decât cuantumul indemnizației primit anterior nașterii celui din urmă copil, se va acorda indemnizația lunară pentru creșterea copilului primită pentru copilul anterior;

●     Angajatorul nu poate concedia cel de-al doilea părinte care se află în concediu pentru creșterea copilului de cel puțin o lună din perioada totală;

●     Plafonul pentru veniturile obținute pe perioada concediului se mărește la cinci indemnizații minime, adică cel mult 6.250 de lei.

Beneficiarii trebuie să știe că perioada de concediu pentru creșterea copilului este considerată vechime în muncă, fiind asimilată în continuare la stagiul de cotizare la pensie. În plus, angajatul va rămâne asigurat la sănătate, iar contribuția va fi plătită de la bugetul de stat.

Cât durează concediul și ce valoare poate avea indemnizația

De reţinut, concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului nu trebuie confundat cu cel de maternitate, între cele două concepte existând diferenţe semnificative.

Concediul de maternitate (de sarcină şi lăuzie) priveşte exclusiv dreptul angajatei însărcinate la repaus timp de 126 de zile atât înainte (63 zile), cât şi după naştere (63 zile). Pe de altă parte, solicitarea concediului şi a indemnizaţiei de creştere a copilului se poate realiza de către oricare dintre parinţi.

Citeşte aici mai multe despre concediul de maternitate prevăzut de legislaţia muncii.

În principiu, din perspectiva duratei, concediul pentru creșterea copilului se acordă pentru o perioadă de maximum doi ani sau trei ani, în cazul copiilor cu handicap. În tot acest timp, salariatul va primi o indemnizație lunară, pentru fiecare copil în parte.

Angajatul nu este obligat să îşi suspende activităţile profesionale pe toată perioada corespunzătoare concediului de creștere a copilului, ci se poate întoarce la locul de muncă mai devreme. În acest caz, totuși, nu va mai beneficia de indemnizația lunară.

Ca angajator, poți stimula revenirea la job, prin oferirea de tichete de cresa, care pot fi folosite în creşe de stat sau particulare, precum şi în unităţile educaţionale care îngrijesc copii cu vârsta până în trei ani.

Calcul indemnizație creștere copil în 2021

Indemnizația minimă pentru creșterea copilului este calculată în funcție de valoarea indicelui social de referință (ISR), de 500 de lei. Aceasta nu poate fi mai mică de 1.250 de lei. În același timp, legislația prevede că indemnizația nu poate depăși valoarea de 8.500 de lei, indiferent de veniturile beneficiarului.

Conform legislației, indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Cele 12 luni nu trebuie să fie în mod obligatoriu consecutive, însă trebuie să fie cumulate în ultimii doi ani înainte de data nașterii copilului.

În situația în care e vorba de gemeni, tripleți sau sarcină multiplă (multipleți), indemnizația totală este calculată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2.5 la indicele social de referință, pentru fiecare copil, începând cu al doilea copil născut.

Când și cum se plătește indemnizația pentru creșterea copilului

Ca regulă, legea prevede că indemnizația de creștere a copilului se va plăti după terminarea concediul postnatal. Pentru a fi respectată această dată, termenul de depunere a dosarului de indemnizație pentru creșterea copilului este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate de minimum 42 de zile.

Prin urmare, vei putea beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copil retroactiv începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, dar nu mai devreme de ziua a 43-a de la nașterea copilului.

Aceasta se plătește, de obicei, în intervalul 8-25 în luna curentă pentru luna anterioară, prin metoda aleasă de salariat în momentul în care a fost depusă cererea. Plata poate fi făcută astfel:

●     prin virament bancar, în contul beneficiarului;

●     prin mandat poștal, la domiciliu.

Metoda de plată a indemnizației se poate modifica prin depunerea unei cereri în acest sens. De asemenea, plata poate fi făcută prin virament bancar doar dacă unitatea bancară a încheiat o convenție cu Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială. De altfel, plata indemnizației este aprobată și acordată de către această instituție, banii fiind alocați din bugetul Ministerului Muncii.

Acte necesare pentru obținerea indemnizației

Pentru ca angajatul să poată obține indemnizația de creștere a copilului, trebuie să depună cererea de concediu aferentă, împreună cu o serie de documente. Lista actelor cuprinde următoarele:

●     Cerere tip;

●     Acte doveditoare privind relaţia părinte-copil (părinte natural/adoptiv, tutore legal etc.);

●     Copie act de identitate (certificată conform cu originalul de către persoana care primește documentul);

●     Copie certificat de naștere al copilului sau livretul de familie, după caz (certificată conform cu originalul de către persoana care primește documentul);

●     Adeverință de venit pentru veniturile obținute în ultimele 12 luni, așa cum prevede legea;

●     Dovadă cu privire la veniturile obținute (eliberată de angajator sau de organele competente);

●     Adeverință de la angajator care să specifice prima şi ultima zi de concediu de maternitate sau prima zi de concediu de creşterea copilului, după caz;

●     Alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor legale.

Toate aceste acte trebuie depuse în termen de cel mult 60 de zile de la data la care s-a finalizat concediul de maternitate de minimum 42 de zile la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție Socială (DGASPC) a sectorului, municipiului, orașului sau comunei unde solicitantul are domiciliul.

Ulterior, documentele respective vor fi trimise către agențiile teritoriale până pe data de cinci a fiecărei luni, pentru luna anterioară. Decizia este emisă în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care cererea a fost înregistrată la agenția teritorială și este comunicată beneficiarului în termen de cinci zile lucrătoare.

În ce condiții încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului

Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă atât timp cât salariatul îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Totuși, indemnizația nu va mai fi acordată dacă angajatul:

●     A obținut alte venituri impozabile pe perioada concediului;

●     A pierdut drepturile părintești sau dreptul de a exercita tutela;

●     Copilul a fost dat spre adopție sau a fost internat într-o instituție de ocrotire publică ori privată.

Totuși, există câteva excepții care permit obținerea altor venituri pe perioada concediului de creștere a copilului. De exemplu, atunci când veniturile nu depășesc pragul de cinci îndemnizații minime, mai exact 6.250 de lei. Pragul a crescut odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 89/2019.

Excepția se aplică și altor indemnizații primite în calitate de consilier local sau județean, fără să existe o limită în privința sumei. De asemenea, se pot primi sume de bani în baza unui contract de muncă individual sau colectiv, altele decât salariul. Un exemplu, în acest caz, îl reprezintă bonusurile lunare.

După finalizarea concediului de creștere a copilului și în momentul în care cel mic trebuie să meargă la grădiniță, există posibilitatea de a oferi salariatului un ajutor financiar în plus, sub forma tichetelor sociale pentru grădiniță. Acestea pot fi folosite pentru achiziția de rechizite, alimente sau articole vestimentare.

În concluzie, concediul pentru creșterea copilului diferă de cel de maternitate sau paternal și se acordă după nașterea copilului. Pentru angajator, oferirea concediului pentru creșterea copilului permite menținerea productivității muncii,      salariații      revenind      la locul de muncă atunci când sunt pregătiți să își reia sarcinile.

Sursă foto: Shutterstock

Tichetele de masă, cadou, culturale şi voucherele de vacanţă reprezintă o metodă eficientă de motivare a angajaţilor, care asigură avantaje atât beneficiarilor, cât şi angajatorului. Cu alte cuvinte, fiecare bilet de valoare pe care îl oferi salariaţilor tăi reprezintă o modalitate prin care îți manifesti grija faţă de unele aspecte ce privesc viața lor personală, şi nu doar relaţiile de muncă.

Totodată, din perspectiva companiilor, beneficiile extrasalariale menţionate anterior prezintă o serie de avantaje fiscale şi logistice semnificative. De exemplu, tichetele cadou nu se impozitează, dacă au o valoare mai mică sau egală cu 300 lei. Simultan, tichetele de masă, culturale şi voucherele de vacanţă reprezintă cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit. De asemenea, aceste bilete de valoare constituie un mijloc de fidelizare a personalului ce poate fi implementat cu uşurinţă.

Mai mult, potrivit analizei BenefitOnline.ro asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, tichetele de masă, cadourile, turismul intern (accesat prin vouchere de vacanţă), decontarea transportului către şi de la serviciu, dar și serviciile de sănătate au fost principalele beneficii alese, în 2019, de angajații români care au acces la un sistem flexibil de beneficii extrasalariale.

Astfel, în articolul ce urmează, vom prezenta dispoziţiile legislative care reglementează aceste beneficii, precum şi ultimele modificări privind emiterea lor.

●     Bilete de valoare - cadru legislativ

●     Tichete de masă

●     Tichete cadou

●     Tichete culturale

●     Vouchere de vacanță

●     Ultimele modificări legislative în materie de beneficii extrasalariale

●     De ce sunt importante aceste noutăţi legislative

Bilete de valoare - cadru legislativ

Legea nr. 165/2018 este principalul act normativ care reglementează conceptul de bilete de valoare, respectiv tichete de masă, tichete cadou, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.

Astfel, potrivit art. 4, biletele de valoare se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unităţile din domeniul bugetar, şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, pentru celelalte categorii de angajatori. Totodată, biletele de valoare vor fi emise numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice (unităţi emitente).

Decontarea biletelor de valoare între unităţile care acceptă aceste bilete de valoare şi unităţile emitente se face numai prin intermediul unităţilor bancare sau prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, după caz. Din perspectiva costurilor legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic, acestea sunt suportate integral de angajatori.

Un aspect important, sumele corespunzătoare biletelor de valoare acordate de angajator, în limitele nominale prevăzute de lege, sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Simultan, aceste valori nu vor fi luate în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Tichete de masă

Prima categorie şi una dintre cele mai uzuale forme de recompensare a salariaţilor, tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, sub forma unei alocaţii individuale de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

Valoarea tichetelor de masă este transferată lunar salariaţilor de către unitatea emitentă, corespunzătoare numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul. Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate şi are obligaţia să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum şi la încetarea contractului individual de muncă, valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite.

Angajaţii au acces la o rețea amplă de comercianți parteneri, cu acoperire națională 100% în hypermarketuri, supermarketuri, restaurante, pizzerii, cantine, cafenele etc. De asemenea, beneficiarii de tichete de masă au acces la meniuri de prânz și oferte speciale postate pe pagina de Facebook TicketRestaurant.

Potrivit Ordinul ministrului finanțelor şi al ministrului muncii nr. 1245/902/2021, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma 20,09 lei/zi lucrată.  Întrucât prevederile legale în vigoare reglementează numai valoarea maximă a tichetului de masă, cuantumul minim va fi stabilit de către angajator, în limita bugetului disponibil.

De reţinut, tichetele de masă sunt scutite de la plata taxelor sociale şi constituie cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit.

Tichete cadou

Conform dispoziţiilor legale în materie, tichetele cadou reprezintă beneficii acordate, ocazional, propriilor angajaţi, pentru cheltuieli sociale. Prin excepţie, până de curând, puteau fi oferite asemenea bilete de valoare şi altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate.

Tichetele cadou acordate propriilor salariați în valoare de până în sau egală cu 300 de lei sunt scutite de la plata taxelor sociale şi a impozitului pe venit. Deci, pentru următoarele 4 ocazii sociale, respectiv Crăciun, Paşte, 8 martie şi 1 iunie, tichetele cadou vor fi scutite de taxe şi contribuții. Orice sumă care depășește valoarea maximă de 300 de lei are tratamentul fiscal al unui venit în bani cash) pentru care se vor plăti toate taxele și contribuțiile legale. Totodată, sumele acordate cu acest titlu de către angajator reprezintă cheltuieli deductibile în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.

Tichetele cadou acordate pe card pot fi utilizate în reţeaua partenerilor comercianţi ce le acceptă la plată, unde se regăsesc toate tipurile de produse și servicii, spre exemplu modă, bijuterii, IT&C, sport, amenajări interioare, supermarketuri etc., în legislație neexistând o restricție în privința bunurilor și serviciilor ce pot fi achiziționate cu tichete cadou, iar sumele sunt valabile 1 an de la data încărcării pe card.

 Tichete culturale

Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale. 

Prin noţiunea de „bunuri şi servicii culturale" se înţelege:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor

b) cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format

Nivelul maxim al sumelor ce pot fi acordate sub forma tichetelor menţionate nu poate fi mai mare de 160 lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv 330 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional. Iniţial, aceste beneficii se acordau și pe suport hârtie, cu o valoare nominală a unui tichet cultural de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei. Prin urmare, principalul beneficiu al emiterii biletelor de valoare exclusiv pe card priveşte în primul rând faptul că beneficiarii nu mai sunt limitaţi să consume doar o anumită sumă, facilitând astfel procesul de cumpărare.

Mai mult, emiterea biletelor de valoare pe suport electronic încurajează realizarea de plăţi online, acestea pot fi folosite pentru achitarea contravalorii unei game largi de de bunuri și servicii culturale, printre care: abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, grădini botanice şi zoologice, rezervații naturale, festivaluri, târguri şi expoziții, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, cursuri de limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice, alte activități recreative şi distractive cu caracter cultural, biblioteci, săli de lectură, de audiţie şi de vizionare, etc.

Din perspectiva facilităţilor fiscale existente, tichetele culturale sunt cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit şi scutite de la plata contribuţiilor sociale, fiind impozitate cu cota de 10% impozit pe venit.

Vouchere de vacanţă

Ultimele, dar nu cele din urmă, voucherele de vacanţă reflectă facilităţi acordate angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli legate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern. În cursul unui an fiscal, aceste bilete de valoare nu pot fi cumulate cu prima de vacanţă sau biletele de odihnă. 

Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Acordarea voucherelor de vacanţă poate fi împărţită în maximum două tranşe, în funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.

Aceste beneficii au rolul de a acoperi cheltuielile cu diverse servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă. Voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic care conține minim o noapte de cazare. În acest context, plata poate fi realizată direct la unitatea de cazare care acceptă vouchere de vacanță sau serviciile menționate anterior pot fi achziţionate prin intermediul unei agenții de turism parteneră cu emitentului voucherelor de vacanţă.

În conformitate cu vechea reglementare, valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie era multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei. În principiu, valabilitatea sumei este de 1 an de la ziua încărcării, cardul fiind valabil 4 ani.

Dacă optezi pentru vouchere de vacanţă în calitate de angajator, profiţi de cheltuieli de deductibilitate de la plata impozitului pe profit şi scutire de la plata contribuțiilor sociale, angajaţii plătind doar 10% impozit pe venit.

Ultimele modificări legislative în materie de beneficii extrasalariale

Recent, au fost publicate în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă nr. 130/2021 și Ordonanţa de Urgenţă nr. 131/2021 care prevăd noi reguli din perspectiva emiterii biletelor de valoare acordate sub forma de beneficii extrasalariale. Practic, tichetele de masă, culturale, cadou, care sunt oferite de către angajator ca modalitate de recompensare a personalului, se vor emite, din 1 februarie 2022, doar în format electronic (card), eliminându-se astfel varianta tipărită iar voucherele de vacanță sunt emise exclusiv pe suport electronic încă din anul 2021.

Totodată, de la 1 februarie 2022, în ceea ce privește autorizaţiile de funcţionare pentru emitenții de bilete de valoare privind biletele de valoare pe suport hârtie îşi vor pierde valabilitatea, urmând ca emitenții să rămână responsabili pentru respectarea obligaţiilor asumate prin contractele încheiate, în condiţiile legii, cu operatorii economici care acceptă bilete de valoare, precum şi cu angajatori.

Tichete de masă

➔   Începând cu 1 februarie 2022, tichetele de masă vor fi emise exclusiv pe suport electronic

➔   Potrivit legii, tichetele de masă emise în varianta clasică până la data de 31 ianuarie 2022 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilităţii lor

➔   Din perspectiva valorii nominale maxime a tichetelor de masă nu sunt schimbări, pragul fiind tot 20,09 lei per zi lucrată

Tichete cadou

➔   De la 1 februarie 2022, tichetele cadou vor fi emise exclusiv pe suport electronic

➔   Biletele de valoare emise pe suport hârtie până la data de 31 ianuarie 2022 vor fi rămâne valabile până la data expirării lor

➔   Totodată, valoarea deductibilă a tichetelor cadou acordate propriilor angajați și în beneficiul copiilor minori cu ocazia celor 4 evenimente sociale (Paşte, Crăciun, 1 iunie, 8 martie) crește de la 150 de lei la 300 de lei/eveniment/persoană; această sumă este scutită de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale

➔   Un aspect important, începând cu 01 ianuarie 2021, nu vor mai putea fi emise şi acordate tichete cadou în scopuri de marketing, protocol, studiul pieței etc. Companiile care nu respectă noile reglementări vor putea fi sancționate cu 14 puncte-amendă, începând cu 28 decembrie 2021.

Vouchere de vacanță

➔   Voucherele de vacanţă (atât pentru sistemul public, cât și pentru domeniul privat) se emit în continuare exclusiv pe suport electronic

➔   Voucherele de vacanță emise în perioada 2019 și 2020, indiferent de suport, vor fi valabile până la 30 iunie 2022

➔   Vouchere de vacanţă pot fi acceptate la plată doar de către acele structuri turistice/agenții de turism partenere Edenred care nu înregistrează datorii la bugetul de stat în ultimele 90 de zile 

Tichete culturale

➔   Începând cu 1 februarie 2022, tichetele culturale vor fi emise exclusiv pe suport electronic

➔   Tichetele culturale emise pe suport hârtie până la data de 31 ianuarie 2022 vor fi valabile până la data expirării lor

De ce sunt importante aceste noutăţi legislative?

Printre motivele care stau la baza adoptării Ordonanței de Urgenţă nr. 130/2021 se numără protejarea sănătăţii populaţiei în contextul generat de fenomenul pandemic şi combaterea fraudei fiscale prin încurajarea transparentizării fluxurilor băneşti.

Pe de altă parte, potrivit actului normativ menţionat, în practică, au fost constatate dificultăţi în ceea ce priveşte aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor referitoare la tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou altor categorii de beneficiari decât salariaţilor proprii, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi etc.

Mai mult, potrivit notei de fundamentare, în situaţia actuală excepţională, cauzată de pandemia de Covid-19 şi riscurile asociate acesteia, pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei, a fost recomandată efectuarea plăţilor fără numerar, prin mijloace digitale de plată, precum cardurile, plăţile online sau cu telefonul, prin NFC.

De asemenea, este un fapt cunoscut că utilizarea pe scară largă a cardurilor reprezintă o soluţie a cărei eficienţă este dovedită în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi care asigură, deopotrivă, creşterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat.  

Noile modificări legvislative atrag atenţia şi asupra consecinţei acordării biletelor de valoare pe suport electronic unui număr cât mai mare de beneficiari, respectiv creşterea numărul de plăţi făcute cu alte tipuri de carduri inclusiv în mediul rural, plus, o măsură suplimentară în combaterea fraudei fiscale, prin stabilirea trasabilităţii fluxurilor băneşti.

Totodată, din perspectiva mediului de afaceri, acordarea beneficiilor salariale prin intermediul cardurilor prezintă un grad de eficientizare mult mai ridicat comparativ cu formatul pe hârtie pentru ambele părţi implicate, respectiv angajat şi angajator. Aşadar, operaţiunea efectivă de acordare a tichetelor şi voucherelor se simplifică, înregistrarea în contabilitate rămâne neschimbată, tranzacţiile efectuate sunt sigure (formatul electronic prezintă elemente de securitate) şi metodologia de implementare nu este una complexă.

Pe de altă parte, angajatul are posibilitatea de a folosi sumele aferente fracționat, având la dispoziție şi varianta de aplicație mobilă pentru verificarea soldului și urmărirea tranzacțiilor efectuate în orice moment. Plus, banii sunt transferaţi rapid pe carduri cu posibilitatea încărcării şi activării soldului în aceeaşi zi, putând fi utilizaţi oriunde pe teritoriul României în cea mai diversificată reţea de unități partenere Edenred. De asemenea, cardul de masă poate fi înrolat în aplicaţii tip wallet, pentru plata cu telefonul, precum Google Pay, Apple Pay sau Edenred Pay, în funcţie de sistemul de operare al telefonului şi preferinţele utilizatorului.

Beneficiile extrasalariale acordate sub forma tichetelor de masă, culturale, cadou şi voucherelor de vacanţă în format digital reprezintă un instrument eficace şi modern cu ajutorul căruia poţi recompensa activitatea derulată de angajaţi. Alături de anumite facilităţi fiscale, acestea prezintă flexibilitate şi ușurință în procesul de administrare a beneficiilor oferite angajaţilor.

Sursă foto: Pixabay

Concediul de odihnă este dreptul fiecărui angajat din România de a-și lua o perioadă de repaus de cel puțin 20 de zile lucrătoare anual. Modul în care se acordă aceste zile de concediu, cum se efectuează propriu-zis și cum sunt plătite sunt prevederi care se regăsesc în Codul Muncii, în contractele colective sau individuale de muncă ori în regulamentele interne ale companiilor angajatoare. 

În cele ce urmează, vorbim despre cadrul legislativ care reglementează concediul de odihnă, condițiile în care poate fi întrerupt și despre drepturile pe care le ai ca salariat, respectiv ca angajator în acest sens.

●     Concediul de odihnă - prevederi legale

●     Care este durata concediului de odihnă

●     Cum se acordă concediul de odihnă - drepturile și obligațiile angajatului și ale angajatorului

●     Concediul de odihnă - efectuare și întrerupere

●     Cum se plătește concediul de odihnă

Concediul de odihnă - prevederi legale

 
Concediul de odihnă este un drept garantat de Codul Muncii (Legea 53 din 2003, cu modificările ulterioare) fiecărui angajat, în afara zilelor libere legale sau a celor pentru evenimente familiale deosebite. Concediul de odihnă este plătit, se efectuează anual și are o durată de cel puțin 20 de zile.

Dreptul la concediul de odihnă nu poate fi cesionat sau limitat și nici nu se poate renunța la el. Dacă într-un an rămân zile de concediu de odihnă neefectuate, atunci acestea se reportează pentru anul următor, dar nu pot fi solicitate de către salariat decât în prima jumătate a anului.

Cine are dreptul la concediul de odihnă

Toți salariații au dreptul la concediu de odihnă anual, de cel puțin 20 de zile lucrătoare, iar companiile au obligația de a-l respecta. Există, însă, și persoane care desfăşoară activităţi profesionale, dar nu pot beneficia de acest tip de concediu. Este vorba despre cei care nu au calitate de salariați, spre exemplu, persoanele care obţin venituri din activităţi independente.

Totodată, sunt anumite categorii de persoane care, prin lege, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar, de cel puțin trei zile lucrătoare, stabilit prin contractul colectiv de muncă:

●     salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare;

●     nevăzătorii;

●     alte persoane cu handicap;

●     tinerii care au până în 18 ani.

Care este durata concediului de odihnă

Concediul de odihnă are o durată minimă de 20 de zile lucrătoare, însă durata efectivă poate fi negociată și menționată clar în contractul individual de muncă, ținându-se cont de prevederile legale și de contractele colective de muncă aplicabile. Angajatorul are libertatea de a stabili durata concediului de odihnă (de peste 20 de zile), în funcție de vechimea în muncă a salariatului, nu de cea pe care acesta o are în cadrul companiei respective.

De reținut este faptul că sărbătorile legale în care nu se lucrează și zilele libere plătite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în concediul de odihnă anual. Nici zilele de recuperare sau de repaus pentru weekendurile lucrate, de exemplu, nu se adaugă la durata concediului. 

De asemenea, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, în următoarele situații, este vorba despre activitate prestată:

●     incapacitate temporară de muncă (concediu medical);

●     concediul de maternitate;

●     concediul de risc maternal;

●     concediul pentru îngrijirea copilului bolnav. 

Dacă vreuna dintre situațiile de mai sus survine în timpul concediului de odihnă, atunci acesta se întrerupe, iar salariatul își va lua restul zilelor de concediu după ce a încetat perioada respectivă. În cazul în care nu există această posibilitate, zilele neefectuate sunt reprogramate.

Cum se acordă concediul de odihnă - drepturile și obligațiile angajatului și ale angajatorului

În ceea ce privește concediul de odihnă, există mai multe drepturi și obligații atât pentru salariat, cât și pentru angajator. Mai jos, sunt cele mai importante dintre ele.

Drepturile și obligațiile angajatului

Potrivit legii, ca salariat ai dreptul la concediu de odihnă în fiecare an, iar angajatorul nu te poate concedia în timpul acestuia.

Printre altele, ai obligația de a efectua concediul de odihnă în natură și doar în perioada în care a fost programat. Excepție fac situațiile care sunt expres prevăzute de lege sau cazurile în care, din motive obiective și justificate, nu ai putut să-ți iei zilele de concediu în intervalul respectiv.

În cazul în care este vorba despre evenimente familiale deosebite, ca angajat ai dreptul la zile libere plătite, care nu vor fi incluse în durata concediului de odihnă. Definiția unor astfel de evenimente și numărul zilelor care se acordă în acest context sunt menționate în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul de ordine interioară.

De asemenea, pe lângă concediul de odihnă, mai ai dreptul la concedii cu sau fără plată pentru participarea la cursuri de formare profesională sau pentru rezolvarea unor probleme personale. Durata unui astfel de concediu este stabilită prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern.

Dacă angajatorul nu îți respectă dreptul de a-ți lua concediul anual de odihnă, poți face sesizare către Inspectoratul Teritorial de Muncă. Ulterior, poți acționa în justiţie compania.

Drepturile și obligațiile angajatorului

Dacă salariatul s-a aflat în situația de incapacitate temporară de muncă timp de un an calendaristic, atunci, ca angajator ai obligația să-i acorzi concediul de odihnă anual în cel mult 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta a fost în concediu medical.

Același lucru este valabil și în cazul în care, din motive justificate, angajatul nu a putut să-și ia concediul de odihnă anual, integral sau parțial. Perioada exactă în care salariatul poate lipsi de la serviciu este stabilită de comun acord.

Concediul de odihnă se efectuează în baza unor programări care trebuie respectate atât de salariat, cât și de tine, în calitate de angajator, cu excepția situațiilor prevăzute de lege. Dacă un salariat îți solicită zile de concediu de odihnă în afara perioadelor programate și agreate, ai dreptul să-i refuzi cererea. În cazul în care angajatul insistă și pleacă, totuși, în concediu, fără să aibă acordul companiei la care lucrează, îl poți sancționa disciplinar.

În ciuda acestor condiții destul de stricte, dacă politica firmei tale pune accent pe motivarea angajatilor, poți să-i dai posibilitatea salariatului de a-și lua concediul de odihnă când dorește, dar numai după o discuție în prealabil cu șeful de departament și colegii. Aceasta, din două motive importante: pentru a nu se suprapune concediile și pentru că îți dorești ca angajații să fie la muncă în anumite perioade de activitate intensă sau când se implementează proiecte vitale pentru firmă.

Concediul de odihnă - efectuare și întrerupere

Concediul de odihnă se efectuează anual și poate fi întrerupt, în anumite condiții, atât de către salariat, cât și de către angajator.

Cum se efectuează concediul de odihnă

Concediul de odihnă se efectuează numai dacă există o programare în prealabil, care este făcută pentru tot anul calendaristic. Din acest punct de vedere, pot fi două situații:

●     programare colectivă - stabilită de angajator după consultarea cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților; se pot conveni perioade de concediu care nu pot fi mai mici de trei luni, pe categorii de personal sau locuri de muncă; salariatul poate solicita concediul cu cel puțin 60 de zile înainte de efectuarea acestuia;

●     programare individuală - stabilită de angajator, după consultarea cu salariatul; este convenită data efectuării concediului sau perioada în care salariatul are dreptul de a-și lua concediul de odihnă și care nu poate fi mai mare de trei luni; salariatul poate solicita concediul cu cel puțin 60 de zile înainte de efectuarea acestuia.

Dacă programarea concediilor este realizată fracționar, compania are obligația să organizeze concediile astfel încât fiecare salariat să poată avea, într-un an calendaristic, cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. 

Întreruperea concediului de odihnă

Concediul de odihnă poate fi întrerupt fie de salariat, fie de angajator, numai din motive obiective. Ca salariat, trebuie să depui o cerere în acest sens și ai nevoie de acordul angajatorului.

Concediul de odihnă nu poate fi întrerupt de către angajator decât în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența neapărată a salariatului la locul de muncă. În astfel de situaţii, compania are obligația să plătească angajatului toate cheltuielile acestuia și ale familiei sale, necesare pentru revenirea la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite în urma întreruperii concediului.

Cum se plătește concediul de odihnă

În ceea ce privește plata zilelor de concediu, este de reținut că, în această perioadă, ca angajat nu primești salariu, ci ai dreptul la o indemnizație de concediu. Aceasta nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, care sunt menționate în contractul individual de muncă. Indemnizația reprezintă media zilnică a drepturilor salariale din ultimele trei luni anterioare celei în care este efectuat concediul, înmulțită cu numărul de zile de concediu. Angajatorul plătește indemnizația de concediu de odihnă cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu a salariatului.

Dacă salariatul nu a efectuat toate zilele de concediu de odihnă, compensarea în bani pentru acestea este permisă numai în momentul în care încetează contractul individual de muncă.

Indemnizația de concediu este prevăzută de lege. Pot exista, însă, și bonusuri, în funcție de fiecare angajator, care nu sunt menționate în Codul Muncii. Acestea pot fi numite prime de concediu și sunt impozabile.

Este important de știut, de asemenea, că în timpul efectuării concediului de odihnă nu se primesc tichete de masa, acordate exclusiv pentru zilele lucrate. 

Concediul de odihnă are o durată de cel puțin 20 de zile lucrătoare și poate fi efectuat numai în baza unei programări sau a unei cereri către angajator. Pe toată durata concediului, angajatul nu primește salariu, ci indemnizație de concediu. În cazul nerespectării prevederilor legale, poate fi sesizată Inspecția Muncii și este posibil să se ajungă chiar la soluționarea situațiilor în instanță.

Sursa foto: Shutterstock

Potrivit art. 41 din Constituția României, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Totodată, Codul Muncii și alte legi speciale impun ca relațiile dintre angajat și angajator să se bazeze pe principii morale și bună-credinţă. Contractul individual de muncă este documentul care certifică respectarea acestor norme de corectitudine reciprocă și include reglementările de bază, acceptate de ambele părți contractante.

●     Ce este contractul individual de muncă

●     Ce prevede legislația

●     Tipuri de contracte de muncă

●     Drepturile și obligațiile angajatului

●     Drepturile și obligațiile angajatorului

Ce este contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă (CIM) este un act juridic, recunoscut de părțile contractante, terți şi instituţiile competente. Conform art. 10 din Codul Muncii, acesta reprezintă documentul care certifică relațiile dintre angajat și angajator și confirmă acceptul angajatului de a presta o activitate pentru şi sub autoritatea unui angajator (persoană fizică sau juridică), în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Încheierea contractului individual de muncă este posibilă doar cu respectarea prevederilor legale specifice. Mai mult, un contract de muncă valabil va fi modificat în conformitate cu eventualele noi dispoziții legale, dacă acestea sunt adoptate pe parcursul perioadei în care CIM îşi produce efectele.

Valabilitatea contractului este condiţionată de respectarea formei scrise (în limba română), obligaţie ce revine angajatorului. Ulterior, prin intermediul anumitor clauze, conținutul acestuia poate fi adaptat de angajator, în funcție de situația particulară a fiecărui salariat.  Întrucât relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii,  actul juridic menţionat  se încheie în baza acordului de voinţă al părţilor.

Ce prevede legislația

Codul Muncii și o serie de dispoziții și ordine ale Ministerului Muncii reglementează conținutul necesar și obligatoriu al contractului individual de muncă. Astfel, Codul Muncii sintetizează aspectele esențiale pe care trebuie să le conțină CIM și face referire expresă la drepturile și obligațiile celor două părți contractante (angajat și angajator), după cum urmează:

●     contractul individual de muncă nu poate conține prevederi contrare sau drepturi care să fie plafonate sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă;

●     sunt interzise și lovite de nulitate contractele individuale de muncă pentru prestarea unor activități ilegale, ilicite, imorale sau care implică persoane inapte de muncă ori minore, chiar dacă părțile își dau acordul;

●     angajatorul are obligația de a respecta drepturile angajaților, iar salariații nu pot renunța la acestea în nicio circumstanță;

●     tranzacțiile care urmăresc pierderea sau doar limitarea unor drepturi ale salariatului, prin compensarea cu bani, sunt ilegale și lovite de nulitate;

●     CIM trebuie încheiat între părți cel târziu în ziua anterioară începerii activității:

●     la momentul semnării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația legală de a informa angajatul referitor la:

○     identitatea părților;

○     locul de muncă și sediul angajatorului;

○     funcția/ocupația angajatului conform nomenclatorului de clasificare a ocupațiilor din România;

○     fișa postului și atribuțiile exprese ale angajatului; criteriile de evaluare ale activității profesionale; riscurile specifice postului; durata contractului – în cazul CIM pe durată determinată;

○     durata concediului de odihnă;

○     condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;

○     durata normală a muncii, în ore pe zi și pe săptămână;

○     clauze (confidențialitate, formare profesională, neconcurenţă, mobilitate și altele) – acestea pot fi stabilite în funcție de profilul angajatorului și nu sunt limitative.

●     CIM trebuie să conțină un paragraf clar definit cu privire la toate detaliile legate de salarizare. Acesta se va referi la salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și la periodicitatea plății salariului, dar și la alte beneficii extrasalariale (cazare, masă, bonusuri de performanță, tichete cadou sau vouchere de vacanta, prime și așa mai departe); salariul nu poate fi mai mic decât valoarea celui minim stabilit pe economie, raportat la numărul de ore lucrate, și nu trebuie să facă discriminare în funcție de sex sau vârstă; Codul Muncii specifică expres că salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor;

●     pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară, prevăzut de lege;

●     angajatorul are obligația de a plăti salariul cel puțin o dată pe lună, la dată fixă;

●     contractele individuale de muncă trebuie să includă și să respecte prevederile contractelor colective de muncă, doar dacă prevederile din acestea sunt mai avantajoase pentru angajat; CIM poate conține prevederi diferite de cele din contractul colectiv de muncă, numai dacă acestea sunt în folosul angajatului.

Angajatorul este obligat să transmită angajatului un exemplar al contractului individual de muncă și să-i pună la dispoziție contractul colectiv de muncă, dacă acesta a fost redactat. Este important de precizat că orice angajator ce are mai mult de 21 de angajați este obligat să negocieze și să redacteze un contract colectiv de muncă.

Potrivit legii, toate modificările ulterioare ale CIM trebuie aduse la cunoștință angajatului prin redactarea unui act adițional. Modificările care privesc stabilirea altor clauze sau drepturi exprese ale angajatului nu pot fi făcute de angajator fără acordul angajatului.

Vezi AICI ultima formă standard a contractului individual de muncă

Tipuri de contracte de muncă

Sunt mai multe tipuri de contracte de muncă, fiecare având aceleași caracteristici esențiale: respectarea drepturilor și obligațiilor părților contractante și stabilirea unui echilibru între munca prestată și beneficiile salariale.

1. Contract de muncă pe durată nedeterminată – potrivit Codului Muncii, acestea reprezintă regula în materie. Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres prevăzute de lege.
2. Contract pe durată determinată – este contractul ce implică stabilirea unui termen cu privire la desfăşurarea activității. Acesta nu poate avea o durată mai mare de 36 de luni. Între aceleaşi părți se pot încheia cel mult trei contracte pe durată nedeterminată succesive, iar perioada contractuală pentru fiecare nu poate să fie mai mare de 12 luni. Codul Muncii stabileşte reguli clare pentru contractele de muncă pe durată determinată, respectiv, acestea pot fi încheiate între angajat și angajator doar în anumite situații specifice (înlocuirea unui salariat, modificarea temporară a activității angajatorului, munci care au caracter sezonier).
   
3. Munca la domiciliu este genul de activitate care se desfășoară la domiciliul salariatului. Acesta beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege. În plus, are posibilitatea de a-și stabili singur programul de lucru, în condițiile unei munci normale, și are dreptul de a primi la domiciliu materialele necesare activității sau plata unor costuri pe care le implică munca efectuată.
   
4. Munca temporară este activitatea prestată de un salariat temporar, ce efectuează o anumită activitate în favoarea unui utilizator. Cel ce prestează muncă temporară este pus la dispoziția unui angajator. Acesta poate apela la munca temporară pentru executarea unei sarcini temporare precise. La finalul unei misiuni, salariatul temporar se poate angaja la firma la care a lucrat. Acest contract respectă clauzele de stabilitate întâlnite în contractele de muncă pe durată nedeterminată. Prevederile Uniunii Europene impun limitarea acestui gen de activitate, pentru a preveni abuzurile din partea angajatorilor.
   
5. Contractul de muncă parțial este cel în care salariatul realizează activităţi de muncă mai mult de două ore pe zi sau zece ore pe săptămână (dar sub 40 de ore), salariul fiind corespunzător duratei de muncă prestate.
6. Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă cu un regim special, conform prevederilor din Legea 279/2005. Are o durată determinată și are ca scop pregătirea profesională. Salarizarea se face în condiții specifice, iar angajatorul are o serie de beneficii suplimentare din partea statului.
   
7. Contractul de voluntariat este reglementat prin Legea voluntariatului 195/2001, cu modificările ulterioare. Caracteristic este faptul că munca este neremunerată, fiind prestată în interes public.
   
8. Reglementarea statutului funcționarilor publici. Activitatea acestora nu este supusă prevederilor Codului Muncii, ci Legii speciale 188/1999 și Statutului funcționarilor publici.

În unele situaţii, legea permite ca un angajat să încheie simultan diverse contracte de muncă.

Drepturile și obligațiile angajatului

Contractul individual de muncă nu prevede explicit care sunt drepturile angajatului, dar, prin menționarea unor aspecte legate de condițiile de muncă, salarizare, formarea și perfecționarea profesională, programul de muncă și repaus, concediul de odihnă și garanția siguranței și protecției la locul de muncă, acestea sunt subînțelese și asumate ca atare de angajator.

Tot în categoria drepturi ale angajatului intră și acela de a fi asistat și consiliat la semnarea contractului individual de muncă de un reprezentant legal, dar și dreptul de a cere respectarea normelor de salarizare conform pregătirii, calificării și normelor în vigoare.  

La capitolul obligații ce decurg din contractul individual de muncă, acestea se referă la necesitatea respectării tuturor clauzelor impuse de angajator, la care se adaugă secretul de serviciu, precum și obligația de a realiza norma de muncă sau atributele ce revin conform fișei postului. Totodată, sunt considerate a fi obligații ale angajatului față de angajator, chiar dacă acestea nu sunt expres menționate în contractul colectiv sau individual de muncă, disciplina muncii, respectarea normelor de siguranță și fidelitatea față de angajator.

Drepturile și obligațiile angajatorului

Angajatorul are dreptul de a coordona și norma activitatea angajatului, respectând legalitatea demersului. Acesta poate controla, sancționa sau premia activitatea angajatului, conform regulamentului intern și prevederilor din contractul colectiv și cel individual de muncă. Printre drepturile angajatorului se numără și acela de a întocmi regulamentul de ordine interioară.

Totodată, acesta poate decide reducerea activității, concedierea sau modificarea unor prevederi din CIM, atâta vreme cât acestea sunt determinate de evoluția activității economice și nu contravin legii.  

Angajatorul are obligația de a respecta plata salariilor, la termenele stabilite în CIM, precum și a beneficiilor suplimentare, dacă acestea au fost menționate în contractele colective și individuale de muncă (inclusiv a cardului de masă, a tichetelor cadou sau voucherelor de vacanță și altele din această categorie, ca modalitate de motivatie si fidelizare a angajatilor), să asigure angajaților condiții sigure și igienice de muncă, echipamente de protecție, să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă.

Respectarea tuturor strategiilor referitoare la motivarea forței de muncă vor avea un impact pozitiv în special asupra creșterii nivelului de satisfacție profesională a angajaților. Pe lângă oferirea unei recompense financiare fixe, organizațiile trebuie să țină cont de respectarea tuturor angajamentelor făcute pentru asigurarea satisfacției în muncă a personalului.

Totodată, acesta are obligația de a asigura confidențialitatea informațiilor personale ale angajaților și de a acorda acestora drepturile ce decurg din concediile de odihnă, zile libere, compensarea acestora și altele asemenea.

Corectitudinea relațiilor dintre angajați și angajatori, modul în care sunt redactate și respectate prevederile din contractele colective, dar mai ales din cele individuale de muncă, sunt verificate de Inspectoratele de Muncă. Neregulile, abuzurile sau nerespectarea prevederilor din CIM pot fi semnalate direct de angajați inspectoratelor competente teritorial.

Sursa foto: Shutterstock.com

O pauză de la ritmul vieții de zi cu zi, fie pentru câteva zile, un weekend sau o săptămână, are numeroase avantaje pentru starea noastră de bine și pentru calitatea vieții. De la reducerea stresului, până la descoperirea unor locuri interesante, călătoriile ne deschid noi orizonturi, ne oferă o altă perspectivă asupra vieții și ne ajută să ne relaxăm și să revenim din vacanță mult mai motivați.

Oferta turistică a României este mai bogată decât poate părea la prima vedere. Nu este de mirare că din ce în ce mai multe publicaţii renumite din străinătate, precum ziarul britanic The Guardian, au inclus ţara noastră pe lista celor care ar trebui vizitate în 2021. Pădurile virgine, arhitectura medievală, satele tăcute, desprinse parcă din basme de demult şi minunata Deltă a Dunării sunt doar câteva dintre motivele pentru care din ce în ce mai mulţi străini aleg să îşi petreacă vacanţele în România.

Regulament pentru acordarea voucherelor de vacanță: tichetele acordate in 2019 si 2020, încă valabile

Guvernul României, la solicitarea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a aprobat în data de 26 martie 2020, Ordonanța de Urgență privind modalitatea de emitere și prelungire a valabilității voucherelor de vacanță, în contextul situaţiei epidemiologice de răspândire a virusului COVID-19.

Conform actului normativ, valabilitatea voucherelor de vacanță acordate în 2019 și în 2020 a fost prelungită până la 31 decembrie 2021. Așadar, voucherele de vacanță acordate în această perioadă, care nu au putut fi utilizate ca urmare a restricțiilor sanitare, vor putea fi folosite până la sfârșitul anului în curs.

Aşadar, dacă ai un card Edenred Vacanţă, verifică valabilitatea sumelor disponibile şi foloseşte-le pentru rezervări până pe 31 decembrie 2021, pentru a evita expirarea acestora.  

Îţi propunem în continuare câteva sfaturi pentru planificarea unui concediu în ţara noastră, dar şi idei de locaţii pe care, poate, nu le-ai luat în considerare până acum.

Cazare cu vouchere de vacanță 2019 si 2020: Verifică ofertele early booking

Agenţiile de turism au pregătit în această perioadă o serie de oferte pentru sejururile din România, la preţuri avantajoase, iar tu îţi poţi planifica astfel concediile de anul viitor într-un mod sigur şi convenabil financiar. Şi pentru ca tu să îţi organizezi cât mai bine concediile în România, am pregătit pentru tine o selecţie de parteneri ce acceptă plata cu Edenred Vacanţă, printre care Ana Hotels, Teleferic Brasov, Balvanyos Resort sau Forest Retreat & Spa.

Şi cum pentru anul viitor sunt deja disponibile oferte de vacanță la prețuri avantajoase, în numeroase locații speciale din toată România, acum este momentul perfect pentru a face rezervări în avans, pentru o vacanță relaxantă în decorul tău preferat, la preţuri speciale de early booking, plătind cu voucherele de vacanţă Edenred.

Unde cheltui voucherele de vacanță pe final de an?

Ia în calcul vacanțele last minute!

În cazul ofertelor last minute poţi să mergi mai departe de destinaţiile considerate „clasice”, precum Poiana Braşov, oraşele mari ori mănăstirile din nordul Moldovei. Aceste locuri sunt în general foarte populare, deci aglomerate, iar, chiar şi pentru ofertele last minute, transportul şi cazarea rămân destul de scumpe. Poţi să te îndrepţi spre destinaţii la care în mod obişnuit nu te-ai gândi, precum Fundătura Ponorului, din Parcul Naţional Grădiştea Muncelului-Cioclovina, sau Satul lacustru Berzasca din Caraş-Severin.

Vacanțele all inclusive, o bună soluţie last minute

Există sisteme de oferte de călătorie all-inclusive, pe care le poţi găsi la preţuri foarte bune. Astfel de pachete includ transport, cazare, tururi ghidate, excursii cu barca (de exemplu, în Delta Dunării) ori agroturism (de la olărit la plimbări cu trăsura sau pe cai şi degustări de preparate specifice). Important este să îl găseşti pe cel care se potriveşte cel mai bine preferinţelor tale şi ale celor alături de care vei călători.

Cum aleg destinaţia potrivită de vacanţă 

În alegerea următoarei tale destinaţii de vacanţă sunt câteva aspecte pe care trebuie să le iei în considerare, astfel încât să poţi face alegerea potrivită. În primul rând, decide-te cu ce vrei să călătoreşti. Unele dintre destinaţiile pe care ţi le-am propus anterior sunt accesibile doar cu maşina, deci, dacă nu ai un autoturism sau nu este mijlocul tău de transport preferat, alege un loc în care poţi ajunge cu trenul sau cu autocarul.

În al doilea rând, gândeşte-te ce fel de vacanţă ar satisface nevoile tale şi ale însoţitorilor tăi. Poate tu vrei să stai la soare, să te relaxezi în timp ce prietenii tăi vor să meargă cu bicicleta prin pădure. Ca să împaci pe toată lumea, orientează-te spre o destinaţie care poate corespunde tuturor gusturilor.

Dacă ai copii, ia în considerare locurile care sunt prietenoase cu cei mici sau care propun activităţi potrivite vârstei lor şi de care ei ar putea să se bucure. În cele din urmă, dar nu cel mai puţin important, alege şi în funcţie de bugetul pe care îl ai la dispoziţie şi vezi care dintre aceste frumoase destinaţii turistice din România s-ar potrivi cel mai bine disponibilităţilor tale financiare.

De ce să cumperi o vacanţă în România

Diversitatea ofertei turistice a României poate răspunde nevoilor de relaxare sau de explorare ale oricărui turist. Dacă îţi doreşti un concediu liniştit, departe de tumultul oraşului, în mijlocul naturii, atunci trebuie să ştii că, potrivit Convenției privind diversitatea biologică, România este cea mai diversă țară din punct de vedere biogeografic din Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că deţine cea mai mare varietate de forme geografice decât oricare altă țară din Europa, deci indiferent că vrei să explorezi Delta sau să leneveşti pe marginea unui lac, cu o superbă pădure în apropiere, România îţi poate oferi exact ce îţi doreşti. Dacă preferi ca în vacanță să-ți lași liber spiritul de aventură, ai la dispoziţie numeroase trasee montane, de diferite grade de dificultate, care îți vor dezvălui peisaje încântătoare şi o experienţă de neuitat. Dacă relaxarea şi luxul reprezintă ideea ta de vacanță perfectă, staţiunile balneo-climaterice îți stau la dispoziţie cu oferte SPA şi nu numai.

Dacă vrei să călătoreşti cu familia, o vacanţă în ţară poate fi ocazia cea mai bună de a le prezenta copiilor frumuseţile ţării lor. Mai mult decât atât, pot trăi experienţa lucrurilor despre care au învăţat la şcoală sau pe care le-au văzut doar în fotografii.

De asemenea, o călătorie în România poate fi o întoarcere în trecut. Este ceea ce spunea şi Prințul Charles de Wales, moștenitorul tronului Regatului Unit, cu ocazia uneia dintre numeroasele sale vizite la Viscri, acolo unde deţine şi o casă. Departe de a fi o critică la adresa stadiului actual de dezvoltare a ţării, este o invitaţie de a descoperi o viaţă mai simplă, nealterată de modernizarea uneori agresivă pe care o vedem în marile oraşe din ţară, dar şi de întoarcere la semnificaţia adevărată a comunităţii.

Pentru iubitorii de gastronomie, România încă mai are multe surprize. Fiecare regiune are particularităţile sale şi diversitatea culinară este la ea acasă. Indiferent că vrei să încerci legume care au gustul copilăriei tale, să te bucuri de preparate tradiţionale sau să descoperi restaurante unde gastronomia moleculară transformă reţete clasice în delicii care par desprinse dintr-un film SF, o vacanţă în România poate fi o adevărată aventură pentru papilele gustative.

Castelele din România, peste o sută, multe situate în regiuni feerice, sunt o destinație turistică extrem de populară, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Deși nu toate castelele românești sunt la fel de cunoscute la nivel mondial, ca „Bran-ul lui Dracula”, numeroase dintre ele merită să fie luate în considerare atunci când îți planifici o vacanță în țară.

De asemenea, ele pot fi decor pentru concerte în aer liber, proiecții de filme, spectacole de teatru și demonstrații militare ori pentru filmări pentru cinema și TV. Și pentru că este aproape imposibil să le vizitezi pe toate într-o singură călătorie, am pregătit un top al celor mai frumoase castele din România, care nu ar trebui să lipsească din lista ta de destinații pentru o vacanță de vis.

Indiferent care este bugetul sau stilul tău de a călători, suntem siguri că poţi găsi printre propunerile noastre câteva idei pentru următorul tău sejur, pe care îl poţi achiziţiona cu voucherele de vacanţă. 

În ultimii ani, așteptările angajaților din România s-au modificat, iar motivația financiară este considerată doar o parte a beneficiilor pe care le caută la un loc de muncă. Recompensele de ordin financiar sunt importante, însă nu mai reprezintă singurul impuls pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu și pentru a fi productivi, aprecierea și oferirea de beneficii suplimentare pentru sarcinile reușite fiind esențiale pentru atragerea și retenția angajaților.

Richard Branson, fondatorul Virgin Group, spunea: „Dacă ai grijă de angajații tăi, aceștia vor avea grijă de afacerea ta”. În lipsa unor angajați motivați și mulțumiți, o afacere nu va avea succes și nu se va dezvolta, pentru că oamenii responsabili cu derularea operațiunilor nu au niciun motiv să fie productivi și să obțină rezultate bune. De asemenea, în lipsa unei viziuni comune și a unor manageri competenți, care știu să lucreze cu oamenii, rezultatele vor fi întotdeauna sub așteptări, iar atmosfera de lucru nu va fi una plăcută.

De ce este importantă motivarea angajaților

Motivarea angajaților a devenit, în ultimii ani, o preocupare constantă a companiilor din toate domeniile, care au observat că angajații care sunt motivați au o productivitate mai mare, sunt mult mai eficienți și își doresc să rămână în compania respectivă, fără a căuta sau a accepta un alt loc de muncă mai bine remunerat.

Angajații sunt factorii esențiali pentru succesul unei companii. De aceea, este important ca resursa umană să fie susținută și motivată, pentru ca salariații să fie mai implicați și să își dorească atingerea obiectivelor.

Investiția în oameni reprezintă cea mai eficientă soluție pentru ca o companie să se dezvolte constant și pentru a-și menține succesul pe piață. Procesul de motivare a angajaților face parte din strategia de resurse umane a unei companii, iar managerii au responsabilitatea de a menține echilibrul ideal între responsabilități și beneficiile pe care le oferă salariaților.

Oricare ar fi modalitatea aleasă pentru motivarea angajaților, indiferent că vorbim despre participarea la programe de pregătire sau traininguri, oferirea de carduri cadou pentru ocazii speciale (de Crăciun, Paște sau la diverse ocazii cu însemnătate pentru companie), teambuilding-urile, asigurările medicale, cursurile de dezvoltare, tichetele de masă sau reducerile la anumite magazine, acestea sunt investiții necesare, cu beneficii pe termen lung pentru dezvoltarea companiei.

Care sunt cele mai de impact strategii de motivare a angajaților

Fiecare companie își adaptează strategiile de motivare a angajaților în funcție de atitudinea pe care o observă în comportamentul acestora și analizând strategiile de resurse umane ale altor companii de pe piață.

Dezvoltarea tehnologică, automatizarea și schimbările la nivel global de pe piața muncii reprezintă, pentru angajați, motive reale de îngrijorare. Aceștia se tem că își vor pierde locul de muncă sau că sarcinile lor vor fi diminuate, ceea ce va duce la scăderea salariului. De aceea, au fost create numeroase strategii de motivare și retenție a angajaților, pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea companiilor.

Recompensele pentru fiecare an de vechime în cadrul companiei sunt o practică obișnuită în ultimii ani, ritmată de tendința angajaților de a fi atrași de un alt loc de muncă la scurtă vreme după ce au fost angajați într-o companie. În trecut, recompensarea avea loc doar după o perioadă lungă în cadrul firmei, însă fluctuațiile de personal de pe piața muncii au dus la necesitatea acordării de bonusuri chiar și după o perioadă mai scurtă de timp.

Stimulentele financiare au un rol important în satisfacția la locul de muncă. Pe lângă salariu, care trebuie să reflecte eforturile depuse de angajat și performanțele obținute, bonusurile și beneficiile sunt modalități excelente de motivare a angajaților. Acestea pot fi oferite sub diferite forme: vouchere, carduri cadou, carduri de vacanta, participarea la diverse evenimente, călătorii, reduceri la anumiți comercianți.

Siguranța locului de muncă este esențială pentru angajați. Piața muncii este dinamică, în continuă transformare, iar stabilitatea joacă un rol important în mecanismele motivării. Indiferent de nivelul de carieră sau de vechimea într-o companie, angajații au nevoie de confirmarea stabilității pentru a fi eficienți și pentru a-și îndeplini sarcinile.

Aprecierea abilităților și rezultatelor este o strategie abordată de un număr mare de companii, fiind o modalitate la îndemână și cu bune rezultate de a motiva angajații, chiar dacă aceștia nu sunt de foarte mult timp în companie. Recunoașterea calităților și a valorii pe care angajații o aduc în echipă are efecte pe termen lung și contribuie considerabil la loializarea acestora. 

Evoluția în cadrul companiei este o modalitate accesibilă de a crește gradul de motivație al angajaților. Comunicarea deschisă și transparența sunt elementele importante ale unei relații de succes între angajați și manageri. Acest lucru se poate dobândi prin comunicarea tuturor schimbărilor care au loc în cadrul companiei, prin oferirea de programe de pregătire și prin susținerea angajaților care își doresc să îndeplinească și alte obiective profesionale, în afara celor din fișa postului sau pentru care au fost angajați inițial.

Susținerea ideilor inovatoare și a creativității angajaților este o strategie de motivare cu rezultate pe termen lung, care nu implică eforturi mari din partea angajatorului. Salariații care se simt ascultați și ale căror idei sunt puse în practică sunt mult mai productivi și doresc să contribuie şi mai mult la rezultatele companiei.

Rolul strategiilor de motivare a angajaților

Strategiile de motivare, indiferent de natura acestora sau de frecvența cu care sunt aplicate, au ca prim efect încurajarea angajaților. Implicarea în luarea deciziilor, consultarea, flexibilitatea și independența sunt necesare și motivante pentru angajați, indiferent care este poziția acestora în cadrul companiei și dacă participă sau nu în mod direct la luarea deciziilor.

Strategiile de motivare și recompensare a angajaților sunt esențiale pentru a echilibra nivelul salarial, mai ales în situațiile în care acesta este perceput ca fiind necorespunzător sau insuficient. De asemenea, aceste strategii au rolul de a îndeplini nevoile de ordin social ale angajaților, cum ar fi respectul și recunoașterea meritelor și capabilităților.

Responsabilizarea angajaților este importantă pentru funcționarea eficientă a unei companii, încurajarea spiritului de echipă fiind o strategie de motivare care funcționează indiferent de funcția sau poziția pe care o ocupă angajații. Apartenența la un grup ce are aceleași valori și urmărește același obiectiv este o componentă socială esențială, iar motivația vine din dorința de a participa în mod activ la atingerea obiectivelor alături de echipă. 

Motivația este în strânsă legătură cu productivitatea, iar angajații care se simt apreciați și respectați colaborează mult mai bine în echipa din care fac parte, având rezultate mai bune. Salariații care sunt motivați și care știu că eforturile le vor fi răsplătite sunt cei care contribuie la evoluția echipei și a companiei.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care un angajator trebuie să le aibă în vedere este motivarea angajaților, un element esențial pentru buna funcționare a operațiunilor pe care le conduce. Investițiile în resursa umană sunt benefice pe termen lung, loializarea angajaților fiind un obiectiv urmărit de toate companiile, pentru a se putea dezvolta și pentru a-și consolida poziția pe piață.

Sursa foto: Shutterstock

Chiar dacă sunt deschise pe tot parcursul anului, poate cel mai potrivit moment pentru a vizita cramele din România este toamna. Peisajele minunate ale podgoriilor care îşi schimbă culoarea sub soarele toamnei, aerul proaspăt şi, evident, degustările de vin pot face din vizita unei crame un moment plăcut de relaxare cu familia şi prietenii.România este unul dintre cei mai importanţi producători de vin din Uniunea Europeană, ocupând poziţia a şasea în acest clasament, la finalul anului 2020. Tradiţia viticolă din ţara noastră este bogată, aşa că vei descoperi, pe lângă vinuri extraordinare, unele premiate la competiţii internaţionale de specialitate, conace superbe, poveşti interesante, restaurante cu meniuri tradiţionale, dar mai ales o atmosferă prietenoasă şi plăcută.   

Murfatlar

Murfatlar este, probabil, una dintre cele mai celebre podgorii şi crame din România. Cultivarea viţei-de-vie în această regiune are o tradiţie care datează încă din Antichitate, primele mărturii în acest sens aparţinând cunoscutului poet latin Ovidiu, trimis în exil pe coasta Mării Negre, în Dobrogea de astăzi.

În prezent, pe podgoriile Murfatlar se culeg anual aproximativ 25.000 de tone de struguri, din care se produc 18 milioane de litri de vin. Atracţia principală a domeniului Murfatlar este crama, care are o tradiţie de 40 de ani. Aici găseşti vinuri pentru toate gusturile. Dacă ajungi să vizitezi această celebră cramă într-o vacanta in zona, poţi degusta aici până la nouă sortimente de vinuri, dar şi mâncăruri tradiţionale. Ca orice cramă care se respectă, Murfatlar are şi un muzeu, unde vei descoperi lucruri interesante din istoria domeniului viticol, dar şi despre vinurile produse aici.

De asemenea, poţi vizita şi staţiunea de cercetare Murfatlar, care are o istorie de peste un secol. Primele plantații experimentale au fost înființate în Pepiniera Murfatlar, în anul 1907, plantându-se câteva soiuri franțuzești, dintre care trei au fost un succes: Chardonnay, Pinot gris si Pinot noir. După ani de căutări, a fost definită vocaţia podgoriei, şi anume, producerea vinurilor licoroase, de înaltă calitate.

Recaş

Una dintre cele mai cunoscute zone viticole din vestul țării, Recaşul are o istorie foarte interesantă. Izvoarele istorice scrise menţionează pentru prima dată domeniile Recaş în anul 1447, într-un document notarial. De la această primă menţiune istorică, podgoriile Recaş şi-au schimbat de mai multe ori proprietarii. Indiferent că au fost unguri, austrieci, români, sârbi sau şvabi, toţi au înţeles valoarea acestor podgorii, care au devenit, de-a lungul timpului, un simbol al Banatului.

Compania care deţine astăzi brandul „Cramele Recaş”, înfiinţată în 1991, îşi doreşte să ducă mai departe tradiţia domeniului, punând accent şi pe inovaţie, mai ales în ceea ce priveşte producţia de vinuri.

Cu siguranţă nu vei regreta o vizită în acest loc încărcat de istorie şi pasiune pentru viticultură. Cramele au fost reamenajate în ultimii ani şi includ colecţii preţioase de vinuri din anii cu cele mai bune recolte. Evident, poţi participa la o degustare şi să te relaxezi într-un peisaj de poveste. 

Dealu Mare

Această zonă viticolă are, la rândul său, o tradiţie îndelungată, fiind atestată documentar încă din secolul al XIV-lea. Despre podgoria Dealu Mare, izvoarele istorice străine consemnează că producea un vin „uleios, tare şi durabil”, asemănându-l cu cele mai bune vinuri produse în alte ţări. Cele mai cunoscute centre viticole din zonă sunt Ceptura, Valea Călugărească, Pietroasele şi Tohani.

Aceasta poate fi destinaţia perfectă pentru tine, dacă eşti pasionat şi de sport, mai ales de ciclism. Amatorii de cicloturism pot descoperi frumuseţile zonei, pedalând printre vii, pe unul dintre traseele din regiune. Nici măcar nu este nevoie să vii cu bicicleta de acasă, poţi închiria una de aici. Pentru cei care vor o zi sau chiar un week-end de relaxare, există aici şi conace boiereşti (cum este Conacul Nucu) ce pot fi vizitate şi care organizează diferite evenimente şi brunch-uri delicioase, care însoţesc degustările de vinuri.

Cotnari

Regiunea viticolă Dealurile Moldovei este una dintre cele mai renumite din România. Există dovezi istorice care atestă cultivarea viţei-de-vie în această regiune încă de pe vremea lui Burebista, în secolul I î.Hr. Cotnariul, al cărui nume se pare că vine de la meșteșugul cotitului butoaielor (a coti- a măsura) este menţionat prima oară ca podgorie încă din secolul al XVIII-lea.

Aşadar, daca vizitezi această podgorie, primeşti şi o valoroasă lecţie de istorie. Poţi petrece un weekend întreg în această regiune, poţi merge la o degustare, poţi vizita vinoteca Cotnari, dar şi unele obiective turistice interesante, printre care Cătălina, o cetate traco-getică din secolul IV înainte de Hristos, un edificiu deosebit, cu elemente de fortificații din piatră. Tot în zonă, poţi vizita necropola de la Cucuteni, care a impresionat atât de mult comunitatea ştiinţifică, încât se vorbeşte inclusiv despre o „artă cucutiană”.

Avereşti

Rămânem în aceeaşi regiune viticolă, pentru a ne orienta atenţia asupra domeniilor Avereşti.

Printre însemnările despre vinurile din zonă, se numără inclusiv cele ale cronicarilor moldoveni. În 1874, boierul Ştefan Negruzzi și oenologul francez René Faure îşi dau seama că zona Huşi ar putea fi una aparte şi au început sa integreze aici concepte şi practici de viticultură modernă. Lui René Faure se datorează renașterea unor soiuri vechi românești, precum Zghihara şi Busuioaca. Tot meritul lui este introducerea unor soiuri franţuzeşti de prestigiu, precum  Merlot, Cabernet sau Aligote.

Dacă vei participa la o degustare la domeniile Avereşti, vei putea să guşti celebrul vin de Zghihara, autentic românesc, un vin alb sec, ușor, cu un gust uşor acrișor. Vinul Zghihara de Huși sau Poama voioasă de Huși, cum îi mai spun localnicii, se consumă tânăr, deoarece nu se pretează la învechire. Este un vin cu aciditate ridicată, ceea ce îl face perfect pentru a fi servit împreună cu preparate pe bază de fructe de mare și salate.

Niculițel

Podgoria Sarica Niculițel se află în apropiere de partea vestică a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, aşa că, dacă plănuieşti o excursie sau o vacanţă în zonă, te poţi opri şi la această celebră cramă. Casa Niculițel se află în plaiul Sarica al localității Niculiţel, deci la kilometrul zero al acestei podgorii. Iniţial, podgoria Sarica Niculițel era delimitată în jurul satului Niculițel, cu plaiurile Sarica, Bădila şi Cocoş, dar arealul a fost extins.

Din nou, avem de-a face cu o podgorie cu o bogată istorie. Aproape toate vestigiile istorice medievale şi chiar descoperirile arheologice antice, din zona podgoriei Sarica Niculițel, au încrustate sau pictate pe ele motivele viței-de-vie. Unul dintre primele documente istorice, care atestă vinul ca fiind unul dintre principalele produse ale nord-dobrogenilor, datează din anul 1412. Pe 6 septembrie 1803, domnitorul Alexandru Moruzi menționează vinul adus în Moldova de la Niculiţel.

La Niculiţel, poţi descoperi ce anume face această podgorie atât de specială - de la sol la vaporii de apă ce se degajă din Dunăre, în timpul zilelor de vară caniculară - şi poţi degusta vinuri precum Sarica, Sarica Essentia Cuvee 4 Sfinți, Via Viticola Aligote, Sarica Black Label, Caii de la Letea.

Indiferent că te pasionează istoria, vinurile, cicloturismul sau, pur şi simplu, vrei să te bucuri de un weekend relaxant cu prietenii şi familia, o vizită la una dintre cramele româneşti despre care am vorbit mai sus poate fi o idee excelentă în orice anotimp, dar cu precădere toamna.

Sursă foto: Shutterstock

Edenred România lansează cardurile eco, realizate din PVC reciclat în proporție de 85,5%, și devine primul furnizor de beneficii extrasalariale din România care va oferi carduri prietenoase cu mediul pentru soluțiile sale începând din decembrie 2021.

Una dintre cele mai importante cauze pe care Edenred le susţine atât la nivel global, cât şi local este protecţia mediului înconjurător. Am ales să oferim soluţiile noastre pe carduri eco, prin care să reducem consumul de plastic şi să contribuim, alături de clienţii şi partenerii noştri, la un mediu mai curat şi mai sănătos.

Odată cu implementarea noilor carduri, Edenred România își va aduce aportul la reducerea poluării cu plastic cu peste 3 tone în viitorul apropiat.

Primele carduri eco emise de Edenred vor fi disponibile în luna decembrie a acestui an pentru soluția Edenred Ticket Restaurant. Începând din ianuarie 2022, toate noile carduri de beneficii Edenred vor fi emise în versiune eco-friendly și vor păstra toate funcţionalităţile celor existente.

Cardurile eco Edenred marchează o premieră pe piaţa de beneficii extrasalariale din România şi vor avea un design inovator vertical. Clienții vor beneficia, în continuare, de flexibilitate în personalizarea cardurilor cu elemente specifice de branding şi crearea unor vizualuri perfect adaptate nevoilor lor. Noile carduri în format fizic emise de Edenred România sunt realizate din PVC reciclabil în proporție de 85,5% și sunt imprimate cu cerneală reciclabilă.

În premieră, banda magnetică va fi eliminată, noile carduri eco se aliniază, astfel, ultimelor tendinţe în materie de securitate a tranzacţiilor. Produsul este dezvoltat împreună cu Mastercard, partenerul strategic al Edenred România.

Accelerând digitalizarea industriei de beneficii, Edenred România anunță inclusiv lansarea de carduri virtuale ce pot fi utilizate pentru plăți online și cu telefonul. Cardurile virtuale de beneficii Edenred vor putea fi adăugate în Apple Pay și Edenred Pay și vor permite plăți contactless cu telefonul.

Edenred România aduce în piața locală un produs ce anticipează viitorul plăţilor nu doar în industria de beneficii, ci la nivel general, după ce am studiat cu atenţie comportamentul de consum al beneficiarilor soluţiilor noastre şi am observat o accelerare a plăților contactless și direct cu telefonul, de la începutul pandemiei.

Codruț Nicolau, Director General, Edenred România: „Ultimul an și jumătate a adus plățile online în prim plan, iar consumatorii au devenit foarte orientaţi spre tehnologie şi cu un apetit crescut pentru cele mai noi soluții care să le îmbunătățească viața. Lansarea cardurilor virtuale de beneficii este un pas major în piața locală și reconfirmă poziţia Edenred România ca lider în oferirea de soluţii adaptate la cele mai noi tehnologii.”

Edenred România continuă, astfel, să fie lider al inovației în ecosistemul beneficiilor extrasalariale. Lansarea cardurilor eco și a celor virtuale completează seria de premiere din acest an, când compania a lansat Felicia, primul chatbot din industria de beneficii extrasalariale și, în parteneriat cu tazz by eMAG, a implementat prima soluție de plată online cu carduri de masă într-o aplicaţie de livrări rapide, pentru comenzi de mâncare.

Un restaurant pare a fi una dintre cele mai bune idei de afaceri. În ciuda dificultăților prin care a trecut în ultima perioadă, acest gen de antreprenoriat este unul cu șanse foarte mari de succes. Pe de altă parte, provocările ce pot afecta profitabilitatea sunt diverse. Unele pot fi anticipate, altele nu, dar reușita pleacă de la ceea ce, în esență, înseamnă un restaurant: o combinație între mâncare bună și interacțiune umană. Dacă la aceasta se adaugă o bună organizare a operațiunilor comerciale, câștigurile sunt garantate. 

Un plan în continuă perfecționare

Când este vorba despre un restaurant, cel mai bine funcționează un plan în continuă adaptare la nevoile și dorințele clienților. Disponibilitatea de adaptare rapidă la cerințe, indiferent de natura lor, este unul dintre secretele unei afaceri care merge bine, iar asta presupune, printre altele, un meniu variat, dar și posibilități multiple de plată, de la plata cash până la cea prin card de masă. 

Baza unui model de afacere care să fie apreciat și să aducă beneficii este, fără doar și poate, meniul propus, care are un impact major asupra capacității de a atrage clienți și de a-i face să revină. Totodată, selectarea și stabilirea meniului reprezintă un element esențial ce contează în proiecțiile financiare ale unui restaurant, regăsindu-se în costuri, venituri și profitabilitate.

Gusturile și așteptările clienților sunt foarte diverse, iar tendința acestora este de a ridica ștacheta din ce în ce mai sus. Cu alte cuvinte, un restaurant al cărui meniu se limitează la carne la grătar, cartofi prăjiți, clătite și papanași nu are foarte mari șanse de a rezista într-un segment al serviciilor din ce în ce mai concurențial și mai diversificat. Pentru a face lucrurile și mai complicate, este obligatoriu ca preparatele menționate să se regăsească în meniu, fie reinventate, fie cu rețetele originale, dar preparate cu maximă măiestrie (pe principiul restaurantelor cu stele Michelin, care au în meniu burgeri), accentul fiind pus pe gust și rafinamentul prezentării, nu neapărat pe diversitate. 

Tendința pieței, publicul țintă și concurența

Modul în care evoluează piața și preferințele publicului țintă sunt criterii extrem de importante, dar care merg mână în mână și se influențează reciproc. Pe de altă parte, fără a te adresa unui public țintă, afacerea nu poate avea succes. Este ca și cum ai produce ceva, fără ca acel ceva să fie cunoscut sau cerut pe piață. Din fericire, fiind vorba despre mâncare, este foarte posibil ca mereu să fie cineva amator să guste… Și totuși, o afacere nu poate rezista pe piață, dacă nu este stabilit clar cui se adresează și dacă nu urmărește, în mod constat, calculat și premeditat, extinderea publicului consumator. 

Identificarea potențialilor clienți trebuie să urmărească o serie de date esențiale (vârsta, veniturile, stilul de viață), să se adapteze la tendințe și să evolueze în același ritm cu aceștia. Testarea pieței trebuie făcută pe eșantioanele ce reprezintă grupul cel mai numeros de clienți.

Nimic nu este mai periculos pentru un restaurant decât concurența, iar monitorizarea competitorilor direcți este vitală pentru a menține o afacere în segmentul profitabil. Există mai multe elemente cheie, pe care proprietarii de restaurante le pot învăța de la concurență: identificarea punctelor slabe și a celor de forță ale competitorilor direcți și adaptarea afacerii proprii în sensul corect, prin oferta de servicii, diversitatea meniului și adaptarea prețurilor. 

Strategia de marketing 

Aceasta este planul prin care restaurantul își poate atinge publicul țintă și, prin urmare, își poate îndeplini obiectivele financiare și de recunoaștere a mărcii. Strategia de marketing include publicitate, promoții, oferte și alte stimulente care să aibă ca scop atragerea de clienți și fidelizarea acestora, dar și cultivarea bunului renume al localului.

Marketingul în restaurante poate include, de asemenea, activități generatoare de venituri suplimentare, cum ar fi cateringul, meniurile fixe, livrările la dată și oră prestabilite și așa mai departe.

Există o mulțime de instrumente disponibile, care pot face ca restaurantul să fie mereu plin: un software de rezervare online, un sistem bun de avertizare al personalului cu privire la rezervări, anulări și neprezentări, o listă de așteptare, o prezentare provocatoare și apetisantă a meniului, online și offline, servicii speciale, capacitatea de a organiza evenimente și diferite parteneriate, toate sunt strategii de piață care funcționează. Acestea, însă, trebuie să fie în acord fin cu tendințele generale ale pieței, cu dorințele și așteptările clienților fideli sau potențiali. 

Castelele din România, peste o sută, multe situate în regiuni feerice, sunt o destinație turistică extrem de populară, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. Deși nu toate castelele românești sunt la fel de cunoscute la nivel mondial, ca „Bran-ul lui Dracula”, numeroase dintre ele merită să fie luate în considerare atunci când îți planifici o vacanță în țară. Cea mai practică metodă pentru a le vizita este închirierea unei mașini. Multe dintre aceste monumente se află în Transilvania, iar dacă nu deții o mașină, poți să închiriezi una dintr-un oraș mai mare, precum Brașov, Sibiu ori Cluj-Napoca, și să îți cauți acolo cazare, pe care o poți plăti inclusiv cu cardul de vacanţă. Castelele din România sunt pline de istorie și sunt înconjurate de peisaje naturale uluitoare. Multe sunt, în prezent, centre ale istoriei vii, unde vizitatorii pot urmări demonstrații ale stilului de viață, cu artizani care prezintă forme de artă, meșteșuguri și abilități de zi cu zi, vechi de sute sau chiar o mie de ani. De asemenea, ele pot fi decor pentru concerte în aer liber, proiecții de filme, spectacole de teatru și demonstrații militare ori pentru filmări pentru cinema și TV. Și pentru că este aproape imposibil să le vizitezi pe toate într-o singură călătorie, am pregătit mai jos un top al celor mai frumoase castele din România, care nu ar trebui să lipsească din lista ta de destinații pentru o vacanță de vis.

• Castelul Peleș (județul Prahova)
• Castelul Bran (județul Brașov)
• Castelul Corvinilor/Huniazilor (județul Hunedoara)
• Castelul Cantacuzino (județul Prahova)
• Castelul Bethlen-Haller (județul Alba)
• Castelul Banffy (județul Cluj) 

Castelul Peleș (județul Prahova)

Parte a Muzeului Național Peleș, care mai include Pelișorul și alte anexe, Castelul Peleș din Sinaia a fost construit la inițiativa primului rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, care, în 1874, sub porunca acestuia, a primit numele de Sinaia. Un an mai târziu, au fost construite în zonă primele case boierești, iar în 1876, calea ferată Ploiești – Predeal. Castelul a fost construit între anii 1873 şi 1875, pentru a-i servi regelui drept reşedinţă de vară, și a căpătat, de-a lungul timpului, funcţii politice, culturale şi simbolice. Ca un amănunt interesant, Castelul Peleș a fost primul complet electrificat din Europa și primul din lume cu încălzire centrală prin pereți și pardoseli. După 1914, a avut funcție de reședință şi muzeu, fără a mai fi locuit șase luni pe an, aşa cum obişnuia suveranul fondator. Până în 1947, a găzduit vizite oficiale și ceremonii cu caracter militar, iar în 1948, castelul a fost închis de comuniști; bunurile de patrimoniu - colecţii de pictură, mobilier, textile, piese de artă decorativă şi cărţi - au fost transferate la Muzeul de Artă din București, dar și la alte instituţii de cultură din România. În 1953, castelul a fost deschis ca muzeu naţional, găzduind, până în 1989, și vizite ale unor şefi de stat. În 2007, statul român şi Casa Regală au ajuns la un acord potrivit căruia domeniul Peleş a reintrat în proprietatea regelui Mihai I, dar în administrarea Ministerului Culturii. Accesul la Castelul din Sinaia se face ușor, cu mașina personală ori cu trenul. Sinaia însăși este o localitate superbă, deci te poți opri aici câteva zile pentru a vizita și împrejurimile. Fiind oraș turistic, locurile de cazare sunt numeroase și, indiferent de preferințele culinare, poți găsi un restaurant pe placul tau, unde poți plăti inclusiv cu cardul de masă.

Castelul Bran (județul Brașov)

Bran este unul dintre cele mai vizitate castele din România, fiind o destinație populară și datorită asocierii cu legenda lui Dracula. Inițial, a fost o unitate militară de apărare, construită de cavalerii teutoni stabiliți în zonă, începând din anii 1226. Pe 19 noiembrie 1377, cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare a emis un act prin care acorda locuitorilor Brașovului privilegiul construirii unui castel. Documentul îndemna sașii din zonă să participe la construcția castelului Bran. Un an mai târziu, castelul, ridicat pe stânca dintre Măgura şi Dealul Cetăţii, era finalizat, având rol de vamă la granița Transilvaniei, dar și de fortăreață. În anul 1427, Castelul Bran a trecut din proprietatea Brașovului în cea a Coroanei Ungariei, care a finanțat lucrări de fortificare și de extindere. În 1498, Cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către Scaunul Brașovului. Patru secole mai târziu, pe 1 decembrie 1920, castelul era donat Reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la realizarea Marii Uniri. După moartea acesteia, în 1938, castelul a fost moștenit de principesa Ileana, fiica sa, care a și locuit aici cu familia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înființând un spital pentru victimele conflictului. După 1948, Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român, fiind deschis ca muzeu de istorie și artă feudală. În 2006, castelul a fost retrocedat legal moștenitorilor principesei Ileana. În paralel, în 1897, Bram Stoker lansa volumul „Dracula”, despre un conte transilvănean vampir, ce l-a avut ca sursă de inspirație pe  Vlad Țepeș, însă acesta nu are aproape nimic de-a face cu castelul. Monumentul este situat la intrarea în pasajul Rucăr-Bran, iar peisajul din zonă este foarte frumos. Și, deși Dracula este doar un personaj fictiv, o vizită la Castelul Bran este încă o modalitate excelentă de a afla mai multe despre istoria medievală a României și, în special, a regiunii Transilvaniei. 

Pentru o vacanță reușită, resursele cu care pleci la drum sunt extrem de importante. Informațiile despre locurile pe care vrei să le vizitezi, spațiile de cazare, restaurante sunt doar câteva dintre lucrurile pe care este util să le ai în vedere. Dacă ai de la job un card de vouchere de vacanță, viața ta va fi și mai simplă, pentru că există o listă generoasă de unități de cazare care le acceptă. 

Dacă nu, poate este momentul să faci un demers în acest sens și să îi propui angajatorului să verifice cât de avantajoase sunt voucherele de vacanţă, atât pentru companie, cât şi pentru angajaţi. Iar oferta noastră de carduri de vacanță este una cel puțin interesantă, deci, merită să o aduci în discuție. 

Castelul Corvinilor/Huniazilor (județul Hunedoara)

Turiștii atrași de Evul Mediu românesc pot vizita castelul (considerat un monument singular la noi în țară) celui mai strălucit rege al Ungariei acelei epoci, Matia Corvin. Bazele edificiului au fost puse în secolul al XIV-XV-lea, cu castrul regal. Ioan de Hunedoara a inițiat, după 1440, construcții care vizau transformarea cetății într-un castel, lucrările fiind finalizate în jurul anului 1480. La acel moment, monumentul, cu turnuri, bastioane și un donjon, era comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare și fast. Pe parcursul secolelor, diverșii proprietari au făcut modificări, adăugând turnuri și săli. În aripa Matia a castelului se mai deslușește vag o pictură care face referire la legenda corbului, de la care se spune că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara, Corvinii. De asemenea, în curtea castelului se află o fântână foarte adâncă. Aceasta, potrivit legendelor, ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la apă. După 15 ani de muncă, după ce au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. În prezent, Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România, care nu a ajuns o ruină. Acesta este inclus frecvent în topurile destinațiilor de basm din Europa. Legenda spune că Vlad Țepeș a petrecut șapte ani închiși în temnițele lui Corvin, perioadă despre care se presupune că l-a dus la nebunie și a alimentat nevoia sa de răzbunare extrem de brutală împotriva turcilor. Astăzi, castelul este un muzeu deschis zilnic publicului, fiind cel mai ușor accesibil într-o excursie de o zi sau cu mașina.

Castelul Cantacuzino (județul Prahova)

Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit „Nababul”, fost ministru al României în perioadele 1899-1900 și 1904-1907. Construit în stil neoromânesc, castelul este înconjurat de un parc cu cascade, fântâni arteziene și o grotă. Clădirea, construită după planurile arhitectului Grigore Cerchez, este bogat decorată în stil romantic și prezintă o colecție de heraldică, reprezentând blazoanele familiilor de boieri înrudiți cu Cantacuzinii. Dispunând de o avere colosală, prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913) a mai construit două edificii similare: Palatul Cantacuzino din București, care adăpostește, în prezent, Muzeul Național „George Enescu”, și pe cel de la Florești, supranumit și „Micul Trianon”, aflat în prezent în ruină. În afară de vizitarea propriu-zisă a castelului din Bușteni, turiștii se pot delecta cu diverse evenimente culturale, precum concerte și festivaluri de operă, sau pot servi masa la restaurantul castelului, de unde pot admira panorama orașului.

Castelul Bethlen-Haller (județul Alba)

În comuna Cetatea de Baltă din județul Alba, între Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, se află un castel mai puțin promovat pentru turism: Bethlen-Haller. Castelul datează de la sfârșitul sec. al XVI-lea – prima jumătate a sec. al XVII-lea și nu se știu prea multe despre începuturile sale, dar se știe că, la momentul când a fost finalizat, în jurul anului 1624, domeniul îi aparținea lui István (Ștefan) Bethlen de Iktár, fratele principelui Transilvaniei, Gábor (Gabriel) Bethlen de Iktár. Castelul are un plan tipic renascentist, fără curte interioară, cu cinci turnuri acoperite. Ultimul proprietar din familia Bethlen a fost Márkus Bethlen, care l-a vândut sau l-a pierdut la cărţi, după cum menţionează niște surse, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, familiei Haller, în posesia căreia a rămas până în momentul exproprierii din 1948. În perioada comunistă, castelul a avut diverse funcțiuni, până când a fost transformat în secție de șampanizare aferentă IAS Jidvei, perioadă în care au și dispărut piesele originale de mobilier și decorațiuni. După 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller, care l-a vândut, mai departe, familiei Necşulescu, proprietarii Jidvei. În prezent, castelul este asociat cu vinul Jidvei, fiind proprietate privată, dar se poate vizita la cerere, contactând compania în prealabil, pentru a obţine permisiunea de a vizita. Castelul a păstrat atât principalele elemente arhitecturale renascentiste, cât și o parte din cele baroce, datând de la renovarea din 1773. 

Castelul Banffy (județul Cluj)

Castelul Bánffy din comuna Bonțida este un complex de clădiri în stil renascentist - completat, din secolul al XVIII-lea, cu elemente în stil baroc și apoi romantic - fiind, în zilele sale de glorie, cunoscut ca Versailles-ul Transilvaniei. În secolul al XVIII-lea, un cunoscut arhitect vienez a modificat structura domeniului, adăugând un parc, alei, statui și fântâni arteziene în stil baroc. Domeniul de la Bonțida a intrat în posesia familiei Bánffy de Losonc în anul 1387, când regele Sigismund de Luxemburg l-a donat lui Dionisie, fiul lui Toma Losonci. În 1944, castelul a fost transformat în spital de campanie, dar a fost jefuit și devastat de trupele germane, în semn de represalii împotriva proprietarului său. În timpul regimului comunist, a servit ca școală de șoferi, fermă și spital pentru copii. Din 2001, este în proces de reabilitare. În ultimii ani, locul a devenit cunoscut și datorită festivalului de muzică Electric Castle, fondat în 2013. Porțiuni din castel sunt deschise turiștilor pentru vizitare. Castelul este accesibil cu mașina, fiind situat la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca. 

Castelele sunt unele dintre cele mai importante monumente naționale din România, o parte dintre ele fiind cunoscute la nivel mondial. Fiecare dintre ele este unic și poate oferi experiențe turistice complexe, de la aspectul istoric, arhitectural, artistic ori inedit, până la cel gastronomic. Așadar, nu ezita să le incluzi pe lista planurilor tale de vacanță.

De la cascade spectaculoase la palate de poveste şi peisaje de neuitat, oferta turistică a României este mai bogată decât poate părea la prima vedere. Nu este de mirare că din ce în ce mai multe publicaţii renumite din străinătate, precum ziarul britanic The Guardian, au inclus ţara noastră pe lista celor care ar trebui vizitate în 2021. Pădurile virgine, arhitectura medievală, satele tăcute, desprinse parcă din basme de demult şi minunata Deltă a Dunării sunt doar câteva dintre motivele pentru care din ce în ce mai mulţi străini aleg să îşi petreacă vacanţele în România. 

Dacă şi tu vrei să descoperi sau să redescoperi România, îţi propunem o listă a celor mai interesante locuri pe care le poţi vizita în următorul tău concediu.

• De ce să alegi o vacanţă în România 
• Cele mai frumoase locuri de vizitat în România 
• Sfaturi practice pentru alegerea destinaţiei de vacanţă

De ce sa alegi o vacanţă în România

Diversitatea ofertei turistice a României poate răspunde nevoilor de relaxare sau de explorare ale oricărui turist. Dacă îţi doreşti un concediu liniştit, departe de tumultul oraşului, în mijlocul naturii, atunci trebuie să ştii că, potrivit Convenției privind diversitatea biologică, România este cea mai diversă țară din punct de vedere biogeografic din Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că deţine cea mai mare varietate de forme geografice decât oricare altă țară din Europa, deci indiferent că vrei să explorezi Delta sau să leneveşti pe marginea unui lac, cu o superbă pădure în apropiere, România îţi poate oferi exact ce îţi doreşti. Dacă preferi ca în vacanță să-ți lași liber spiritul de aventură, ai la dispoziţie numeroase trasee montane, de diferite grade de dificultate, care îți vor dezvălui peisaje încântătoare şi o experienţă de neuitat. Dacă relaxarea şi luxul reprezintă ideea ta de vacanță perfectă, staţiunile balneo-climaterice îți stau la dispoziţie cu oferte SPA şi nu numai. 

Dacă vrei să călătoreşti cu familia, o vacanţă în ţară poate fi ocazia cea mai bună de a le prezenta copiilor frumuseţile ţării lor. Mai mult decât atât, pot trăi experienţa lucrurilor despre care au învăţat la şcoală sau pe care le-au văzut doar în fotografii. 

De asemenea, o călătorie în România poate fi o întoarcere în trecut. Este ceea ce spunea şi Prințul Charles de Wales, moștenitorul tronului Regatului Unit, cu ocazia uneia dintre numeroasele sale vizite la Viscri, acolo unde deţine şi o casă. Departe de a fi o critică la adresa stadiului actual de dezvoltare a ţării, este o invitaţie de a descoperi o viaţă mai simplă, nealterată de modernizarea uneori agresivă pe care o vedem în marile oraşe din ţară, dar şi de întoarcere la semnificaţia adevărată a comunităţii. 

Pentru iubitorii de gastronomie, România încă mai are multe surprize. Fiecare regiune are particularităţile sale şi diversitatea culinară este la ea acasă. Indiferent că vrei să încerci legume care au gustul copilăriei tale, să te bucuri de preparate tradiţionale sau să descoperi restaurante unde gastronomia moleculară transformă reţete clasice în delicii care par desprinse dintr-un film SF, o vacanţă în România poate fi o adevărată aventură pentru papilele gustative.

Indiferent care este bugetul sau stilul tău de a călători, suntem siguri că poţi găsi printre propunerile noastre câteva idei pentru următorul tău concediu.  

Cele mai frumoase locuri de vizitat în România 

Dacă te-ai decis să îți petreci concediul în România, cu siguranță ai la dispoziție numeroase destinații pe care, poate, ți-ai dorit deja de multă vreme să le vizitezi și nu ai avut ocazia. Ca să venim în ajutorul tău, ți-am pregătit o listă cu unele dintre cele mai populare și mai frumoase destinații de vacanță din România.

Viscri, județul Brașov 

Satul Viscri din judeţul Braşov a devenit celebru mai ales în urma vizitelor destul de frecvente ale prinţului Charles al Marii Britanii. Locul este mai curând retras de la drumul care leagă Brașovul de Sighișoara, deci nu este foarte accesibil. Totuşi, frumuseţea acestui sat săsesc a fermecat mii de turişti prin simplitatea sa. Casele colorate, îngrijite, dar mai ales  biserica fortificată, care este una din cele numai şase înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, îi atrag pe toţi cei care vor să redescopere magia satului românesc. Biserica în stil săsesc fortificată, înconjurată de ziduri de apărare, două turnuri şi două bastioane, datează din secolul XIII şi a fost construită în locul unei foste biserici romane. Biserica, dar şi alte case din zonă au fost renovate prin intermediul fundaţiei prinţului Charles şi şi-au recăpătat frumuseţea de altădată. Dacă ajungi la Viscri, nu uita să cumperi nişte şosete sau pulovere împletite de la femeile din sat sau poate nişte gemuri sau zacuscă. Aceste bijuterii rurale ale României vor dăinui, dacă pot găsi un model economic viabil care să le asigure supraviețuirea, deci, dacă poţi, contribuie la acest tip de economie sustenabilă.

Cascada Cailor, munții Rodnei 

Un loc cu multe legende, care cu siguranţă te va încânta, Cascada Cailor din Munţii Rodnei este situată în apropiere de stațiunea turistică Borșa, în partea de nord-est a Munților Rodnei. Este cea mai mare cascadă din România şi are cea mai înaltă cădere de apă, de 90 de metri, ceea ce o face cu adevărat spectaculoasă şi un obiectiv turistic important pentru vizitatorii din ţară sau străinătate. Apa adunată într-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit „Podul Cailor”, în mai multe trepte, ceea ce face căderea de apă şi mai impresionantă. Potrivit ghizilor turistici şi oamenilor din zonă, cel mai bun moment pentru a vizita Cascada Cailor este primăvara, când topirea zăpezilor de pe creste duce la creşterea volumului apei acesteia. Zona este împânzită de legende despre denumirea acestei cascade. Unele spun că o herghelie de cai a fost încolţită de lupi, până a ajuns la marginea ei şi s-a aruncat în gol. Alte legende spun că, demult, demult, caii aveau şi ei aripi. Fugăriţi de lupi, aceștia au ajuns la cascadă şi au crezut că o pot traversa în zbor, dar, nu se ştie de ce, exact atunci Dumnezeu le-a luat aripile. Pentru frumuseţea peisajului natural sau pentru spiritualitatea locului, Cascada Cailor merită să fie pe lista ta de locuri frumoase de vizitat în România. 

 Lacul Sfanta Ana şi Tinovul Mohoş, județul Harghita

Lacul Sfânta Ana nu este doar singurul lac vulcanic din România, ci și o rezervație naturală, geologică și florală, deci este o destinație perfectă pentru cei care iubesc să-și petreacă timpul liber în natură. Zona este legată de Băile Tușnad prin poteci turistice, așadar și cei cărora le place să facă drumeții vor fi mulțumiți. Situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, lacul se află în partea de jos a craterului unui vulcan dispărut, iar frumusețea peisajului care îl înconjoară reușește să îi surprindă de fiecare dată chiar și pe turiștii care au mai vizitat locul. Înconjurat de păduri și de munți, lacul Sfânta Ana pare desprins din povești și sunt multe legendele care circulă pe seama numelui său. Una dintre ele spune că o fată pe nume Ana, disperată pentru că părinții doreau să o mărite cu un bărbat pe care nu-l iubea, s-a aruncat în acest lac, iar trupul său nu a fost găsit niciodată. Indiferent că îți plac sau nu astfel de povești, lacul Sfânta Ana este una dintre cele mai frumoase destinații de vacanță din România. Mai puțin cunoscut, dar cel puțin la fel de spectaculos este Tinovul Mohoș, adică „lacul cu mușchi”. Tinovul Mohoș este, de fapt, o mlaștină formată într-un crater vulcanic, care a fost acoperit cu mușchi. Peisajul este de o frumusețe singulară, dar nu lipsit de pericole. Este preferabil să vizitezi această zonă împreună cu un ghid, mai ales că, atunci când plouă, locul devine periculos din cauza mușchiului de turbă care devine asemeni unui „burete” plin de apă.

Mănăstirea Voroneț, Gura Humorului, județul Suceava

Inclusă pe lista patrimoniului UNESCO și supranumită „Capela Sixtină a Estului”, Mănăstirea Voroneț reprezintă, de fapt, un complex monahal medieval și este una dintre cele mai renumite ctitorii ale Voievodului Ștefan Cel Mare. Această mănăstire este una dintre cele mai  cunoscute și apreciate destinații atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini, fermecați de picturile sale care au făcut-o cunoscută dincolo de granițele țării.  O destinație atât pentru cei care își doresc o reconectare cu propria spiritualitate, cât și pentru iubitorii de frumos în general, mănăstirea Voroneț impresionează mai ales prin frescele considerate un exemplu de mare valoare al artei feudale moldovenești. Exteriorul mănăstirii, renumit pentru albastrul său emblematic, este caracterizat de tablourile biblice, care par a avea o viață proprie. Picturile din interiorul bisericii s-au păstrat în mare parte din perioada lui Ștefan cel Mare și printre ele se disting mai ales Cina cea de taină și Ciclul patimilor. Dacă ți-ai propus să vizitezi mănăstirea Voroneț, poți face un tur al mănăstirilor din zonă, în patrimoniul UNESCO fiind incluse alte șapte din nordul Moldovei: Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevița și Humor.

Castelul de lut de la Valea Zânelor, județul Sibiu

Cu siguranță l-ai văzut de zeci de ori pe Instagram și pe alte rețele de socializare. Dacă ți-ai propus să vizitezi Castelul de lut din Valea Zânelor, trebuie să știi că acesta este un proiect privat, care a luat naștere în 2014 și care include o unitate de cazare, un restaurant, un magazin de suveniruri și locuri de joacă pentru copii.  Poate deloc surprinzător, dacă privești cu atenție acest castel, ideea care a dus la această construcție interesantă, potrivit proprietarilor, a fost o „reproducere” a căsuței piticilor din basmul Albă ca Zăpada.  Designul inedit a pornit de la conceptul de integrare în peisajul natural. Nimic strident, nimic în plus, totul gândit în conformitate cu frumusețea naturală a zonei Porumbacu de Sus. Trebuie să știi că este una dintre cele mai populare destinații turistice din România, deci dacă ai de gând să îți petreci vacanța aici, trebuie să faci rezervări din timp. Este un loc ideal pentru o vacanță liniștită cu familia. Pentru cei care își doresc ceva inedit, aici se pot lua lecții de echitație, iar pentru cei care vor mai multă adrenalină, există trasee minunate de mountain bike.

Delta Dunării

Emblematică pentru orice ghid turistic care prezintă România, Delta Dunării, intrată în patrimoniul mondial UNESCO din 1991, reprezintă cu adevărat o bijuterie a naturii, de o frumusețe și o diversitate care nu încetează niciodată să ne surprindă. Delta Dunării găzduiește o mare varietate a florei și faunei, peste 1.200 de soiuri de plante, 300 de specii de păsări și 45 de specii de pești de apă dulce. Ca să nu mai vorbim de milioanele de păsări migratoare care vin aici în fiecare an. Spectaculoase pentru turiști sunt mai ales stolurile de pelicani, pasăre care este, de altfel, și simbolul deltei. Peste 2.500 de cupluri de pelicani poposesc aici din martie până în octombrie, pentru ca mai apoi să se îndrepte spre Delta Nilului și Africa. Dacă vizitezi Delta în această perioadă, cu siguranță nu vei regreta. Deși pus sub semnul întrebării, deoarece nu au fost puțini cei care au criticat dezvoltarea infrastructurii în această zonă, turismul în Deltă s-a dezvoltat mult în ultimii ani. Acum poți să te bucuri de confort și chiar lux în pensiunile din satele pescărești, care se întrec în a oferi turiștilor excursii în deltă, relaxare la piscină și la SPA-uri și delicii culinare din diferite tipuri de pește. Dacă nu ai vizitat încă Delta Dunării, nu ezita să o faci cât mai curând. Peisajul impresionant și numeroasele activități care te îmbie să explorezi această regiune fascinantă îți vor face vacanța una de neuitat.

Orașul Sibiu

Situat în inima României, orașul Sibiu încântă orice turist cu aerul său de burg medieval. Un veritabil muzeu în aer liber, în Sibiu poți să mai vezi case care datează din 1380. Aleile înguste, cu scări care coboară în „orașul de jos” și podurile fermecătoare fac din Sibiu o destinație perfectă pentru îndrăgostiți. Îmbinarea dintre rigoarea germană și spiritul latin au făcut din Sibiu un oraș cu un stil de viață original și pitoresc. Când spunem Sibiu, spunem și Muzeul Brukenthal. Creat de baronul Samuel von Brukenthal și inaugurat în 1817, muzeul are o galerie de artă remarcabilă și colecții de arheologie, istorie, etnografie și științe naturale. Acest mic oraș a devenit foarte popular ca destinație turistică mai ales după ce, în 2007, a fost desemnat Capitala Culturală Europeană pentru un an. La acel moment, această alegere a fost una cu un puternic simbolism, deoarece a fost pentru prima dată de la căderea Zidului Berlinului, când un oraș din Europa de Est a primit o astfel de titulatură. Orașul a devenit din ce în ce mai cunoscut, turiștii fiind impresionați de farmecul acestei așezări transilvănene care te poate surprinde la fiecare colț cu câte un detaliu arhitectural neașteptat. Nu este de mirare că anul trecut a fost gazda Summit-ului Consiliului European. Mulți dintre liderii politici care au participat și-au exprimat deschis admirația pentru acest oraș interesant. Este o destinație perfectă pentru o vacanță liniștită, petrecută în tihnă, în care să te pierzi pe străduțele labirintice.

Cimitirul vesel, județul Maramureș

Cimitirul Vesel de la Săpânța este un muzeu în aer liber și, în același timp, un bun exemplu al talentului românilor de a râde în orice situație, chiar și în fața morții și este, într-un oarecare fel, o radiografie a satului românesc cu toate arhetipurile sale, bune și rele. Una dintre cele mai cunoscute destinații din România, un loc unic în Europa, Cimitirul Vesel este celebru pentru crucile sale vopsite în culori vii și decorate cu scene de pictură naivă, însoțite de versuri amuzante, reprezentative pentru viața celor care nu mai sunt printre noi. Povestea acestui loc cu totul inedit a început în anul 1933, atunci când Stan Ioan Pătraș, artist popular, sculptor, pictor și poet, a început să facă astfel de cruci. Primul epitaf vesel datează din 1935. După moartea acestui meșter popular, care s-a gândit că e mai bine să îți aduci aminte zâmbind de cei care nu mai sunt, opera lui a fost continuată de un alt meșter popular, Dumitru Pop Tincu, ucenicul lui Pătraș. În prezent, în cimitir sunt peste 800 de cruci, care au atras turiști din întreaga lume. Dacă vizitezi Maramureșul, cu siguranță trebuie să te oprești în acest loc.

Salina Turda, județul Cluj

Desprinsă parcă dintr-un film SF, salina Turda este cu siguranță una dintre cele mai spectaculoase destinații turistice din România. Exploatările de sare de aici datează din secolul al II-lea și pe toată durata funcționării sale a furnizat estimativ peste trei miliarde de tone de sare, creând astfel o uriașă lume subterană. Ceea ce este cu adevărat remarcabil este că niciodată nu s-au folosit explozibili în exploatările miniere de aici, totul a fost făcut manual sau cu ajutorul mașinilor, ceea ce face ca dimensiunile sale să fie cu atât mai impresionante. Una dintre numeroasele sale „camere” are o înălțime de 49 de metri. După ce a fost abandonată în 1932, mina a fost redeschisă pentru turiști în 1992. Datorită unei renovări de circa cinci milioane de euro, salina este acum un obiectiv turistic important, în special pentru haloterapie (terapia cu sare), un tratament pentru alergii și astm. Beneficiile pentru sănătate ale minelor de sare au fost atestate medical, deci iată un alt motiv să vizitezi Salina de la Turda.

Cazanele Dunării

Considerată una dintre cele mai frumoase zone din România, Cazanele Dunării reprezintă, poate, cel mai interesant traseu pe care Dunărea îl creează în România. Relieful spectaculos atrage foarte mulți turiști în fiecare an în această zonă, pentru a se bucura de croaziere pe Dunăre, de pescuit, de traseele montane spectaculoase sau de peșterile din zonă. Poate cel mai cunoscut obiectiv turistic din zonă este chipul lui Decebal, săpat în stâncă. Lucrarea are 55 de metri înălțime și 25 de metri lățime, este de trei ori mai mare decât Colosul din Rodos, una dintre minunile lumii antice, și doar cu șase metri mai mică decât Statuia Libertății. Lucrările la această operă impresionantă au durat zece ani și executarea ei s-a făcut sub îndrumarea sculptorului Florin Cotarcea. Diversitatea naturală a zonei îți permite să te orientezi spre nenumărate tipuri de activități. Pensiunile din zonă le asigură turiștilor echipamente pentru agrement nautic şi pescuit, le pun la dispoziție bărci pentru pescuit ori de croazieră, iar cei care vor să facă mișcare pot alege unul dintre traseele montane, care te duc suficient de sus încât să ai o priveliște incredibilă asupra Dunării.

Castelul Peleș

Una dintre cele mai populare destinații turistice din România, Castelul Peleș, dar și Pelișorul, rămân simbolurile României regale și ale rafinamentului de altădată. Castelul a fost construit la dorinţa Regelui Carol I, după cumpărarea cu fonduri personale a unui teren din apropierea Mănăstirii Sinaia, și poate fi considerat una dintre cele mai elegante clădiri din țara noastră. Valoarea sa istorică și artistică este recunoscută la nivel european, fiind, de-a lungul celor 137 de ani de existență, gazdă a numeroase capete încoronate și artiști. Una dintre particularitățile mai puțin cunoscute ale Peleșului este faptul că a fost primul castel electrificat din Europa. În prezent, este din ce în ce mai căutat de producătorii de film, mai ales datorită decorurilor sale variate și farmecului său desprins parcă din basme. Turiștii pot vizita circa 35% din Castel, suficient încât să-și facă o idee despre strălucirea unei epoci apuse.

Transalpina

Transalpina este șoseaua situată la cea mai mare altitudine din România, cel mai înalt punct al acestui drum impresionant fiind în Pasul Urdele, la 2.145 de metri. Cu o lungime de 148 de km, Transalpina a fost inițial un drum de munte, numit „Poteca Dracului", pe care o foloseau ciobanii din Marginimea Sibiului pentru a trece cu turmele lor de oi în Țara Românească. Ulterior, a fost denumită „drumul Regelui”, deoarece a fost amenajată ca șosea la cererea regelui Carol al II-lea, care, de altfel, a și participat în 1939 la inaugurarea sa oficială. În prezent, este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, fapt dovedit de numeroasele emisiuni TV cu temă auto care se filmează aici. De asemenea, în fiecare toamnă, între localitățile Novaci și Rânca, pe o porțiune de drum cu multe serpentine,  are loc Campionatul Național de drift. Transalpina străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba, deci nu e de mirare că pe acest traseu sunt multe obiective turistice. Una dintre opririle care merită făcute este la Lacul Oașa, în județul Alba. Frumusețea naturală a zonei cu siguranță te va impresiona. Un alt obiectiv turistic este Cetatea Căpâlna, construită de daci ca obiectiv militar și strategic, în perioada războaielor cu romanii.

Transfăgărășan

Transfăgărășanul sau „Drumul printre nori”, așa cum mai este numit, este cu siguranță cea mai spectaculoasă șosea din România, așa că nu este de mirare că de foarte multe ori oamenii își planifică vacanțele în jurul acestui drum impresionant. Construcția șoselei a fost finalizată și inaugurată în toamna anului 1974, după patru ani de lucrări dificile care au însemnat printre altele: 20 de tone de dinamită, trei milioane de tone de rocă dislocate și 41.000 de metri cubi de rocă excavați în vederea construirii tunelului Capra-Bâlea, care este cel mai mare din România. Pe parcursul acestui traseu, poți vizita numeroase obiective turistice precum Cetatea Curtea de Argeș, barajul Vidraru, cascada Capra sau Bâlea Lac.  Frumusețea naturală a peisajului, numeroasele obiective turistice, dar și frumusețea șoselei în sine fac din Transfăgărășan una dintre cele mai importante atracții turistice ale României. Dacă te-ai gândit să faci acest traseu, trebuie să știi că circulația este deschisă doar în perioada 1 iulie – 31 octombrie.

Castelul Bran

În mod evident, nu poți vorbi despre România și obiectivele sale turistice fără a include pe listă și castelul Bran, al cărui nume este automat legat de legenda lui Dracula. Acest castel, inițial o cetate militară de apărare, are o reputație care îl precede și care îmbină mitul, legenda, dar și frumoase adevăruri istorice. Dincolo de a fi castelul sângerosului conte Dracula, așa cum a fost el închipuit de Bram Stoker, a fost și castelul Reginei Maria, care a dispus realizarea unor importante lucrări de restaurare. Numeroase fotografii ale Reginei Maria o înfățișează îmbrăcată în ie, alături de copiii săi, în curtea castelului Bran. Astfel, personalitatea luminoasă a Reginei a înlocuit o parte din legendele tenebroase care au circulat pe seama Castelului. Este o destinație de neratat pentru orice turist care vrea să cunoască România.

Sfaturi practice pentru alegerea destinaţiei de vacanţă 

În alegerea următoarei tale destinaţii de vacanţă sunt câteva aspecte pe care trebuie să le iei în considerare, astfel încât să poţi face alegerea potrivită. În primul rând, decide-te cu ce vrei să călătoreşti. Unele dintre destinaţiile pe care ţi le-am propus anterior sunt accesibile doar cu maşina, deci, dacă nu ai un autoturism sau nu este mijlocul tău de transport preferat, alege un loc în care poţi ajunge cu trenul sau cu autocarul. În al doilea rând, gândeşte-te ce fel de vacanţă ar satisface nevoile tale şi ale însoţitorilor tăi. Poate tu vrei să stai la soare, să te relaxezi în timp ce prietenii tăi vor să meargă cu bicicleta prin pădure. Ca să împaci pe toată lumea, orientează-te spre o destinaţie care poate corespunde tuturor gusturilor. În al treilea rând, dacă ai copii, ia în considerare locurile care sunt prietenoase cu cei mici sau care propun activităţi potrivite vârstei lor şi de care ei ar putea să se bucure. În cele din urmă, dar nu cel mai puţin important, alege şi în funcţie de bugetul pe care îl ai la dispoziţie şi vezi care dintre aceste frumoase destinaţii turistice din România s-ar potrivi cel mai bine disponibilităţilor tale financiare. 

Indiferent ce destinaţie ai alege, lasă-te surprins de frumuseţea locurilor pe care le vizitezi şi vezi dacă nu te poţi întoarce din această vacanţă cu o apreciere nouă în inima ta pentru pentru tot ce are mai frumos România. 

Sursa foto: Unsplash