Concediul medical: durată, cine poate beneficia, mod de calcul

Care este cadrul legal pentru concediul medical?

Concediul medical este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Acesta este actul normativ de bază care stabilește condițiile de acordare, tipurile de concedii medicale, bazele de calcul și procentele de indemnizație.

Această ordonanță de urgență prevede că, pentru ca un angajat să beneficieze de dreptul la concediu medical, trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni anterioare perioadei în care se acordă concediul medical.

De-a lungul timpului, OUG 158/2005 a fost modificată succesiv. Cea mai importantă actualizare recentă este OUG nr. 91/2025 (publicată în Monitorul Oficial la 31 decembrie 2025), care aduce schimbări semnificative valabile în 2026.

Care sunt modificările legislative aduse de OUG nr. 91/2025?

👉 Descoperă cum să gestionezi, ca antreprenor, modificările fiscale din 2026 și găsește soluții practice la provocările tale de zi cu zi pe platforma BIZTRO Club dezvoltată de Edenred. Indiferent că este vorba de taxe și legislație, finanțare sau dezvoltarea afacerii, aici vei descoperi materiale utile care să te ajute să iei cele mai bune decizii pentru businessul tău.

Cu cât se impozitează concediul medical în 2026?

Important: CASS se aplică exclusiv pentru codurile de indemnizație 01 (boală obișnuită), 07 (carantină) și 10 (reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru). Alte categorii, precum maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, riscul maternal, tuberculoza, afecțiunile oncologice sau urgențele medico-chirurgicale, sunt exceptate de la CASS, și, în unele cazuri, chiar și de la impozitul pe venit, conform art. 62 lit. c) din Codul Fiscal.

În ce condiții se acordă concediul medical?

Pentru a beneficia de concediu medical, o persoană trebuie să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României și să fie asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu un stagiu de cotizare de minimum 6 luni realizat în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul.

Activitatea profesională trebuie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, a unui act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege. Se încadrează aici și persoanele angajate de firme din afara UE/SEE, precum și beneficiarii indemnizației de șomaj.

Concediul medical poate fi acordat și dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite prin angajare clasică: persoanele care realizează venituri din activități independente sau care au încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații (asigurare voluntară) pot beneficia, la fel, de acest drept, cu condiția plății contribuțiilor aferente.

În ce situații se acordă concediu medical?

Cele mai comune situații în care se acordă concediu medical sunt cele în care angajatul se află în incapacitate temporară de muncă sau a suferit un accident de muncă. De asemenea, se mai acordă concediu medical pentru risc maternal, sarcină și lăuzie, pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru carantină.

Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este una dintre cele mai comune forme utilizate. Se acordă în cazul unor boli obișnuite și al unor răni apărute în timpul liber, iar plata se face acum diferențiat, în funcție de durata episodului de boală: 55% din baza de calcul pentru primele 7 zile calendaristice, 65% pentru zilele 8-14, respectiv 75% pentru episoadele de 15 zile sau mai mult.

Pentru afecțiuni speciale, perioada de concediu medical poate fi prelungită, fiind plătită 100%, pentru boli precum:

• Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare: concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară: se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii:  de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, dar poate ajunge și până la 18 luni.

Potrivit OUG nr. 158/2005, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este suportat astfel: prima zi nu se plătește (regulă valabilă pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027), zilele 2-6 sunt suportate de angajator, iar de la ziua a 7-a plata trece în sarcina bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la încetarea incapacității de muncă.

După a 90-a zi de concediu medical, acesta poate fi prelungit până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Concediul de 183 de zile poate fi prelungit ulterior cu maximum 90 de zile suplimentare, ajungând la un total maxim de 273 de zile, după care se pot face propuneri pentru pensionare de invaliditate.

În cazuri excepționale, dacă incapacitatea persistă, se poate iniția procedura de pensionare de invaliditate, conform evaluărilor medicale realizate de Casa Națională de Pensii Publice.

Concediu medical determinat de un accident de muncă

Concediul medical cauzat de un accident de muncă se acordă atunci când angajatul suferă un accident ca urmare a condițiilor sau activității de muncă. Spre deosebire de celelalte tipuri de concediu medical, acesta este reglementat printr-un act normativ separat, Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, și nu se supune regulilor din OUG 158/2005.

Concediul medical pentru accident de muncă poate avea durata maximă de 180 de zile într-un an calendaristic și este plătit cu un procent fix de 80% din baza de calcul (media veniturilor brute din ultimele 6 luni). Fiind reglementat separat, acest tip de concediu nu este afectat de regula neplății primei zile, introdusă prin OUG 91/2025 pentru celelalte tipuri de concedii medicale.

Indemnizația se acordă la propunerea medicului curant, cu aprobarea medicului din partea Asigurărilor Sociale, iar plata este suportată din bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Concediu medical pentru risc maternal

Concediul medical pentru risc maternal se acordă angajatelor însărcinate, celor care au născut recent sau care alăptează, atunci când condițiile de muncă prezintă riscuri pentru sănătatea lor sau a copilului (de exemplu, expunerea la substanțe toxice).

Acest concediu este eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30-31 de zile calendaristice, într-o singură etapă sau fracționat, până la un total de maximum 120 de zile calendaristice.

Se plătește cu 75% din baza de calcul (media salariilor brute din ultimele 6 luni) și este suportat integral din bugetul FNUASS. Un avantaj important: concediul de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de cotizare, spre deosebire de majoritatea celorlalte tipuri de concediu medical.

Concediul de risc maternal nu poate fi acordat simultan cu alte tipuri de concedii prevăzute de OUG 158/2005.

Concediu medical pentru sarcină şi lăuzie

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se acordă pe o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. Concediul de sarcină (prenatal) are, în mod obișnuit, o durată de 63 de zile înainte de naștere, iar concediul de lăuzie (postnatal), 63 de zile după naștere. Cele două perioade se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului, cu condiția ca durata minimă a concediului postnatal să fie de 42 de zile calendaristice.

Concediul pentru sarcină și lăuzie se plătește cu 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni și este suportat integral din bugetul FNUASS, plătindu-se din prima zi. Spre deosebire de alte tipuri de concediu medical, concediul pentru sarcină și lăuzie nu este afectat de regula neplății primei zile introdusă prin OUG 91/2025.

Femeile gravide cu handicap pot beneficia de concediu de maternitate începând cu luna a șasea de sarcină.

👉 Descoperă mai multe despre concediul și indemnizația pentru creșterea copilului: cât durează și ce sumă de bani poți primi.

Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

De concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav pot beneficia ambii părinți (la alegere), dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni de activitate profesională. Concediul are o durată de maximum 45 de zile calendaristice pe an, pentru fiecare copil.

Pentru acest tip de concediu se plătește o indemnizație în valoare de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din ultimul an de cotizare, cu baza de calcul plafonată la 12 salarii minime brute pe economie. Pe durata concediului, contractul individual de muncă se suspendă, dar salariatul nu poate fi concediat în această perioadă, iar durata concediului se ia în calcul la vechimea în muncă.

Se poate solicita concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav doar dacă acesta are până în 12 ani. Vârsta crește la 18 ani în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap, pentru afecțiuni intercurente.

Dacă minorul este diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unei intervenții chirurgicale, concediul poate fi prelungit până la 90 de zile, la recomandarea medicului specialist. O categorie aparte o reprezintă copiii cu afecțiuni grave (de exemplu leucemie sau boli neurologice severe), incluse pe o listă stabilită de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății. Pentru aceștia nu se aplică limita de 45 de zile, durata concediului fiind stabilită de medicul specialist în funcție de evoluția bolii, fără a fi necesar un certificat de handicap.

Concediu medical pentru carantină

Concediul de carantină se aplică în cazul persoanelor care se deplasează în interes personal într-o zonă în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic determinat de un agent înalt patogen. La întoarcerea în țară, aceste persoane intră în concediu de carantină, care va fi suportat cu o indemnizație plătită de FNUASS, în primele cinci zile de concediu medical.

Concediul de carantină este stabilit de către Direcția de Sănătate Publică, iar pe baza certificatului eliberat de această instituție, medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical pentru carantină. Completarea acestui certificat medical se realizează folosindu-se codul de indemnizație „07” (carantină) și codul de diagnostic „994” (persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile).

Spre deosebire de concediul medical pentru boală obișnuită, cel pentru carantină nu este afectat de regula neplății primei zile, introdusă prin OUG 91/2025.  De asemenea, concediul pentru carantină nu reduce din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un salariat.

Care este durata maximă a concediului medical?

Durata unui concediu medical acordat salariaților depinde de tipul de concediu. Medicul de familie poate elibera un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile calendaristice, într-una sau mai multe etape, pentru un episod de boală. Certificatul poate fi prelungit, la recomandarea medicului specialist, până la cel mult 90 de zile. Începând cu a 91-a zi, concediul medical se poate prelungi până la 183 de zile într-un interval de un an (calculat de la prima zi de îmbolnăvire), cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Este important de reținut că cele 183 de zile pot fi acordate în una sau mai multe etape pentru aceeași afecțiune, cu condiția ca între ele să nu existe o perioadă de revenire completă la muncă mai mare de 60 de zile. Astfel, se consideră un nou episod de boală, cu recalcularea perioadei.

După epuizarea celor 183 de zile, concediul medical poate fi prelungit, în situații temeinic motivate, cu încă maximum 90 de zile suplimentare, prin decizia medicului expert și cu avizul comisiei de expertiză medicală a capacității de muncă, ajungând astfel la un total maxim de 273 de zile. Dacă recuperarea nu e posibilă nici după această perioadă, se pot face propuneri pentru pensionare de invaliditate.

Există cazuri excepționale în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult, de exemplu, pentru bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave, care pot beneficia de un concediu medical de până la 18 luni în interval de 2 ani.

Care este modul de calcul al indemnizației pentru concediu medical?

Numărul de zile de concediu și valoarea indemnizației depind de tipul afecțiunii pentru care se acordă concediul medical. Calculul pornește de la baza de calcul lunară, care nu poate depăși 12 salarii minime brute pe țară.

Media zilnică se calculează împărțind suma veniturilor brute din ultimele 6 luni la numărul zilelor de stagiu din aceeași perioadă. Valoarea indemnizației rezultă din înmulțirea numărului de zile de concediu plătite cu media zilnică și cu procentul de acordare specific codului de indemnizație.

Coduri de concedii medicale plătite și procentul de acordare aferent

În funcție de tipul concediului medical, legislația prevede procente diferite de acordare a indemnizației.

Tabel cu principalele coduri de concedii medicale plătite și procentul indemnizației aferent fiecărui tip de concediu medical.

Dacă îți dorești un calcul pentru indemnizația aferentă concediului medical cât mai ușor și rapid, atunci poți să apelezi la un calculator concediu medical online / calculator indemnizație.

Care este stagiul de cotizare în cazul concediului medical?

Concediu medical fără stagiu de cotizare

 Nu este necesar stagiul de cotizare în următoarele cazuri:

Cine plătește concediul medical?

Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical?

Ca angajator, primul pas constă în primirea notificării din partea angajatului care dorește să obțină concediu medical, precum și motivarea sa.

Mai apoi, va trebui să se completeze o adeverință de plătitor (cu excepția cazurilor de boli infecto-contagioase din grupa A sau a urgențelor medico-chirurgicale), care poate fi descărcată de pe site-ul CNAS, care să demonstreze calitatea de asigurat a salariatului și numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

Pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului, medicul va elibera certificatul de concediu medical. Documentul poate fi eliberat de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau orice alt medic specialist care a încheiat o convenție cu o Casă de Sănătate și are drept de practică.

De regulă, certificatul de concediu medical se eliberează în aceeași zi în care are loc consultația medicală. Certificatul poate fi eliberat la o dată ulterioară, în următoarele cazuri: sarcină și lăuzie, internarea în spital, punerea sau scoaterea gipsului, îmbolnăvirea în străinătate, carantină.

În cazul în care este nevoie de prelungirea certificatului de concediu medical, sunt necesare următoarele documente:

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical?

Un salariat aflat în concediu medical nu este obligat, prin lege, să primească tichete de masă sau alte avantaje extrasalariale, cum ar fi voucherele de vacanță, pentru zilele de concediu medical. Tichetele se acordă strict pentru zilele efectiv lucrate. Astfel, dacă un angajat are, într-o lună, atât zile lucrate, cât și zile de concediu medical, va primi tichete doar proporțional, pentru zilele lucrate efectiv din acea lună.

👉 Potrivit Legii nr. 201/2025, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare la 1 decembrie 2025, plafonul maxim al unui tichet de masă a fost majorat la 45 lei. Dacă firma pentru care lucrezi nu vă acordă încă acest beneficiu ție și colegilor tăi și dorești să o recomanzi pentru o colaborare cu Edenred, completează formularul online și poți câștiga premii de până la 500 RON!

Întrebări și răspunsuri despre concediul medical

Deoarece concediul medical este un subiect complex, deseori există întrebări și aspecte mai puțin cunoscute care necesită clarificare. Iată câteva dintre cele mai importante care să te ajute, pe lângă informațiile prezentate pe parcursul acestui articol:

Pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizația se acordă pe cel mult 183 de zile într-un an, cu posibilitatea de prelungire cu cel mult 90 de zile suplimentare, ajungând la maximum 273 de zile. Important: pentru certificatele eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, prima zi a fiecărui episod de boală obișnuită nu se plătește, deși ea rămâne, în continuare, o zi de concediu medical valabilă și contează pentru stagiul de asigurare.

Concediul medical se plătește diferit, în funcție de codul de boală. Pentru boala obișnuită, procentul e progresiv, în funcție de durata episodului: 55% pentru primele 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile, cu recalcularea retroactivă a întregii perioade dacă boala continuă peste aceste praguri. Alte tipuri de concediu au procente fixe (de exemplu, 85% pentru maternitate, 100% pentru urgențe și boli grave).

Da, pentru urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA, carantină și risc maternal.

Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de medicul primar, medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu de specialitate sau din spital sau de către orice alt medic care a încheiat o convenție în acest sens cu o Casă de Sănătate și are autorizație de liberă practică.

Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical. Totuși, în situația imposibilității prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical „inițial”.

Da, există posibilitatea de a beneficia de concediu medical pentru depresie, cu cod boală înscris pe certificat: 321 - episod depresiv.

Nu există un număr de săptămâni stabilit în care să îți poți lua concediu de risc maternal. De aceea, o poți face chiar din momentul confirmării sarcinii, dacă activitatea pe care o desfășori prezintă riscuri pentru sănătatea ta sau a copilului.

Pentru prelungirea concediului medical, ai nevoie de adeverința de salariat, în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni, copie după certificatul de concediu medical inițial și de bilet de trimitere de la medicul de familie.

Concediul medical reprezintă o perioadă în care productivitatea firmei poate scădea. Însă oferirea de concediu medical încă de la primele semne ale bolii asigură recuperarea rapidă și revenirea într-un timp cât mai scurt la locul de muncă. Din acest punct de vedere, se poate spune că angajatorii investesc în bunăstarea angajaților și în menținerea unei productivități ridicate pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

• LEGE nr. 201 din 28 noiembrie 2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/304840, accesat la 18 iulie 2026.
• Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/66305, accesat la 18 iulie 2026.

• Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate , https://lege5.ro/Gratuit/ge3tomzxgezdq/ordonanta-de-urgenta-nr-91-2025-privind-stabilirea-unor-masuri-in-cadrul-sistemului-de-sanatate, accesat la 18 iulie 2026.

• OUG 158/2005, https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/66305, accesat la 18 iulie 2026.