Legislatie & Fiscalitate

O creanță sau o datorie neachitată poate fi recuperată de către un creditor prin procedura de executare silită. Poprirea pe salariu este una dintre modalitățile de recuperare a creanțelor, care se aplică în conformitate cu prevederile legale.

Dacă vrei să știi ce înseamnă poprirea pe salariu, cine este îndreptățit să-ți pună poprire pe salariu sau care este procentul din salariu care poate fi reținut lunar, am pregătit un articol care să-ți răspundă la toate întrebările.

• Ce este poprirea pe salariu
• Cum se realizează procedura de poprire pe salariu
• Ce procent din salariu poate fi reținut lunar
• Ce categorii de venituri nu pot fi poprite
• Cine poate pune poprire pe salariu

Ce este poprirea pe salariu

Poprirea pe salariu este măsura prin care creditorul, prin intermediul unui executor, solicită băncii sau angajatorului pentru care debitorul lucrează să plătească o sumă de bani în numele celui care s-a îndatorat.

Conform articolului 781 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile. Același articol precizează că sumele de bani din conturile bancare pot face obiectul urmăririi silite prin poprire, atât în ceea ce privește soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare.

Pentru a aplica poprire pe conturi, creditorul sau persoana care dorește să-și recupereze datoria trebuie să facă o solicitare unui executor judecătoresc. Legislația precizează că executorul va institui poprirea pe cont fără înștiințare sau somație, prin intermediul unei adrese care va conține și titlul executoriu în baza căruia s-a înfiinţat poprirea.

În termeni simpli, pentru a-și recupera datoria, creditorul se va îndrepta înspre un executor judecătoresc, care va emite o adresă cu titlu executoriu. În acest fel, banca va fi informată să indisponibilizeze o anumită sumă de bani din cuantumul pe care debitorul îl deține sau îl va deține pentru a achita datoria. Banca sau angajatorul debitorului, prin intermediul cărora se instituie poprirea executorie, funcționează pe post de intermediar în relația dintre creditor, executor judecătoresc și debitor.

Important de menționat este că cererea creditorului de recuperare a creanței se va adresa unui executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul, după cum precizează Codul de procedură civilă.

Ce poți să faci dacă ai poprire pe salariu

După ce debitorul a luat la cunoștință de existența popririi, acesta poate face o contestație la executare. Contestația pentru poprirea salariului se face în termen de 15 zile de la primirea înștiințării privind poprirea.

În cazul în care salariatul dorește să conteste decizia de poprire pe salariu, este important să se încadreze în termenul stabilit prin lege.

👉 Citește Ghid contributii salarii: ce este CAS, CASS si ce alte taxe platesti din salariu și află care este cuantumul taxelor pe care le plătești din veniturile brute lunare.

Cum se realizează procedura de poprire pe salariu

După solicitarea creditorului, poprirea pe cont pentru persoana fizică sau juridică se înființează fără somație. Totuși, debitorul este înștiințat prin intermediul unei adrese de înființare a popririi, primită în copie alături de încheierea de încuviinţare a executării şi titlul executoriu.

Adresa de înființare a popririi trebuie să conțină numele şi domiciliul debitorului, dar și codul numeric personal, dacă acesta este persoană fizică, ori denumirea, sediul acestuia şi codul unic de înregistrare sau de identificare fiscală, pentru persoane juridice.

Executarea silită prin poprire se realizează prin înștiințarea băncii la care debitorul are cont sau a angajatorului la care acesta lucrează. Scopul adresei este acela de a indisponibiliza suma de bani datorată și de a o restitui creditorului, prin intermediul executorului judecătoresc.

În cazul în care debitorul deține în cont întreaga sumă datorată, aceasta se va retrage pentru a achita datoria. În caz contrar, datoria se va retrage eșalonat, prin reținerea unei anumite părți din salariu, conform legislației în vigoare.

Ce procent din salariu poate fi reținut lunar?

Conform legii, în cazul în care pe salariu se aplică o poprire, suma indisponibilizată nu poate depăși un anumit procent din totalul veniturilor. Astfel, atunci când discutăm despre poprirea pe pensie, salariu sau oricare alt venit, este important de reținut că limitele popririi salariului, menționate în articolul 729 din Codul de procedură civilă, sunt:

• până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
• până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Totodată, dacă există mai multe popriri asupra aceleiași sume, aceasta nu poate fi mai mare de jumătate din venitul lunar net al debitorului. Dacă debitorul are o singură poprire pe salariu, se poate reține cel mult o treime din valoarea salariului lunar net. Pentru a identifica cât înseamnă o treime din salariu, se calculează drept referință 1/3 din salariul net încasat lunar.

În cazul în care, pe de altă parte, debitorul are poprire pe salariu de la mai mulți creditori, banca va reține jumătate din valoarea salarială exemplificată.

Dacă salariatul are poprire pe un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, legislația prevede ca veniturile din muncă mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie să fie urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

Exemplificând modalitatea de calcul pentru poprirea unui venit mai mic decât salariul minim pe economie, abordăm exemplul unui salariat care câștigă lunar 1800 de lei net. Salariul minim pe economie este de 2079 de lei net, iar jumătate din acesta este 1039,5 lei. Prin urmare, partea care depășește jumătate din acest cuantum este 760,5 lei (1800-1039,5 lei). Poprirea se va putea aplica pentru jumătate din cei 760,5 lei ai salariatului.

Ce categorii de venituri nu pot fi poprite?

Există o serie de venituri sau sume exceptate de la poprire, după cum amintește legislația în vigoare:

• alocațiile de stat;
• indemnizațiile pentru copii;
• ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav;
• ajutoarele de maternitate;
• ajutoarele acordate în caz de deces;
• bursele de studii acordate de stat;
• diurnele;
• orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii.

Articolul 729 din Codul de procedură civilă amintește că veniturile enumerate mai sus nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorie. Astfel, este de subliniat faptul că nu se poate aplica poprire pe indemnizația pentru creșterea copilului, pe alocații de stat sau alte venituri destinate îngrijirii copilului.

👉 Pentru a te bucura de un beneficiu extrasalarial care să-ți completeze veniturile lunare, discută cu angajatorul despre adoptarea cardului de tichete de masa Edenred. Acest beneficiu poate fi utilizat într-o rețea variată de comercianți parteneri și îți oferă accesul la un prânz nutritiv în fiecare zi.

Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţia acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă sau sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, pot fi poprite strict pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.

În această situație, este inclusă și poprirea pe concediul medical, ca ajutor pentru incapacitate temporară de muncă, care poate fi instituită strict pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, precum pensia alimentară, sau despăgubirea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale.

Cine poate pune poprire pe salariu

Discutând despre ce înseamnă poprirea pe cont, am clarificat că poprirea pe salariu este generată de o datorie. Prin urmare, poprirea poate fi solicitată atât de către instanțele de judecată sau executori judecătorești, în numele unui creditor, cât și de către ANAF. În cazul popririi pe cont de la ANAF, aceasta se validează printr-o adresă, cu înștiințarea debitorului.

Banca este obligată să pună în aplicare poprirea pe contul firmei sau al persoanei fizice, iar sumele de bani blocate nu vor mai putea fi retrase sau utilizate în niciun fel. În cazul în care a fost instituită poprirea la angajator și banca a blocat sumele din contul debitorului, aceasta poate fi înștiințată pentru a debloca sumele, făcând dovada faptului că angajatorul s-a obligat să facă reținerea datorată.

Pot deschide un alt cont dacă am poprire pe salariu

În cazul în care debitorul intenționează să deschidă un nou cont bancar decât cel pe care s-a instituit poprirea, este important de menționat că, potrivit Codului de procedură civilă, poprirea se va înființa pe toate conturile debitorului.

Salariații care doresc să știe dacă pot deschide cont, dacă au poprire, trebuie să aibă în vedere faptul că blocarea sumelor se poate institui pe oricare dintre conturile debitorului. Anumite bănci oferă facilitatea de verificare a popririi online sau înștiințează debitorul în momentul în care au fost nevoite să blocheze anumite sume ca urmare a popririi.

Totodată, în cazul în care debitorul intenționează să acceseze un împrumut, băncile oferă credit pentru cei cu poprire pe salariu. Totuși, de luat în calcul este faptul că împrumutul trebuie folosit mai întâi pentru a achita datoriile care au stat la baza instituirii popririi.

👉 Dacă ai poprire pe salariu, angajatorul îți poate oferi o serie de beneficii extrasalariale la alegere, corelate cu nevoile tale. Alege din platforma Benefit o gamă largă de beneficii și reduceri la nivel național.

După achitarea sumelor datorate creditorului, executorul va emite o adresă de sistare a popririi, care trebuie prezentată băncii. Aceasta figurează drept dovadă de stingere a datoriilor și coincide cu momentul când se ridică poprirea de pe cont.

Poprirea pe salariu este o măsură instituită, din punct de vedere legal, pentru neachitarea unor datorii. La înființarea unei popriri, debitorul sau salariatul al cărui cont va fi poprit trebuie înștiințat prin intermediul unei adrese de înființare a popririi. Important de reținut este faptul că poprirea va fi ridicată în momentul achitării datoriilor față de creditor, iar veniturile din salarii vor fi reținute în proporție de jumătate sau o treime, în funcție de tipul datoriei și numărul de creanțe.

Surse foto: Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock, Shutterstock.

Sănătatea este cea mai importantă, aflându-se la baza fericirii angajaților. Atunci când este pusă în pericol, și celelalte aspecte ale vieții sunt afectate, inclusiv evoluția la locul de muncă. Atunci când o problemă de sănătate implică vizite la medic, internare în spital, recuperare și îngrijire la domiciliu, acestea pot avea un efect negativ asupra productivității muncii.

În mod ideal, concediul ar trebui să fie o perioadă de relaxare pentru angajați, fără nicio zi de concediu medical. Însă, din motive diverse, pot apărea probleme de sănătate și este bine să fim pregătiți pentru ele.

Chiar dacă, momentan, angajații sunt sănătoși, ca angajator este important să fii informat în legătură cu legislația privitoare la concediul medical, în ce condiții îl poți acorda, care este durata sa maximă, precum și ce efect are acesta asupra beneficiilor extrasalariale.

• Cadru legal
• În ce condiții se acordă concediul medical
• Cazuri în care se acordă concediul medical
• Durata maximă a concediului medical
• Modul de calcul al indemnizației pentru concediul medical
• Stagiul de cotizare în cazul concediului medical
• Cine plătește concediul medical
• Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical
• Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical
• Întrebări și răspunsuri cu privire la concediul medical

Cadru legal

Concediul medical este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, actualizată și modificată prin Ordinul nr. 1139 din 2023.

Această ordonanță de urgență prevede că, pentru ca un angajat să beneficieze de dreptul la concediu medical, trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum 6 luni în ultimele 12 luni anterioare perioadei în care se acordă concediul medical.

Impozit concediu medical în 2024

Până la finalul anului 2023, angajatului i se reținea doar contribuția pentru asigurări sociale (CAS) de 25% și impozitul pe venit de 10% din cuantumul indemnizației aferente concediului medical, fără a i se reține contribuția pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. 

Dacă te întrebi ce contribuții se plătesc la concediu medical în acest an, ei bine, începând cu 2024, Guvernul impune o contribuție suplimentară de 10% din concediul medical pentru fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Totuși, nu toate tipurile de concedii medicale se impozitează cu cei 10% aferenți CASS. Conform legii concedii medicale actualizată, noile reguli afectează concediile pentru bolile obișnuite, accidentele în afara locului de muncă, prevenirea bolilor, maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, pacienții cu afecțiuni oncologice și risc maternal. Excepție fac indemnizațiile pentru concedii medicale acordate în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale.

👉Află mai multe despre modificarile legislative din 2024 și vezi cum te afectează.

Alte modificări legislative în 2024 aduse de Ordonanța „trenuleț”, OUG nr. 115/2023

Pe lângă contribuția suplimentară de 10% din concediul medical pentru fondul de asigurări sociale de sănătate (CASS) care influențează angajații, mai există câteva modificări legislative în 2024 care, de data aceasta, afectează firmele. Iată care sunt acestea:

• Se includ în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;
• Se elimină, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, exceptarea de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale pentru sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă, pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea.

👉Descoperă cum să gestionezi, ca antreprenor, modificările fiscale din 2024 și găsește soluții practice la provocările tale de zi cu zi pe platforma BIZTRO Club dezvoltată de Edenred. Indiferent că este vorba de taxe și legislație, finanțare sau dezvoltarea afacerii, aici vei descoperi materiale utile care să te ajute să iei cele mai bune decizii pentru businessul tău.

În ce condiții se acordă concediul medical

Pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin 6 luni din ultimele 12 luni.

De asemenea, activitatea sa profesională trebuie să fie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unor raporturi de serviciu, acte de detașare sau pe baza unui statut special, prevăzut în lege.

Se poate beneficia de concediu medical și dacă nu se îndeplinesc cele două condiții. Astfel, dacă angajatul realizează venituri din activități independente sau a încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații, poate beneficia de concediu medical.

Cazuri în care se acordă concediu medical

Potrivit legislației în vigoare, există mai multe tipuri de concedii medicale, în funcție de diverşi factori. Mai jos, puteți citi detalii despre fiecare în parte.

Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este una dintre cele mai comune forme utilizate. Se referă la acel concediu medical care se acordă în cazul unor boli obișnuite și al unor răni apărute în timpul liber și este plătit în cuantum de 75% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

Pentru unele afecțiuni speciale, perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungită cu 6-12 luni și este plătită 100% dacă este vorba de boli precum:

• Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare – concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară – se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;
• Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii – de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, însă poate ajunge și până la 18 luni.

Potrivit articolului nr. 12 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2020, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este suportat de angajator, din prima până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă.

Începând cu a șasea zi, concediul medical este suportat de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la încetarea incapacității de muncă,

După a 91-a zi de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, concediul poate fi prelungit până la 183 de zile, doar cu aprobarea medicului desemnat de Asigurările Sociale.

Dacă te întrebi ce se întâmplă dacă depășești zilele aferente concediului medical, ei bine, conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii Publice, concediul medical de 183 de zile poate fi prelungit cu maximum 90 de zile. Așadar, numărul maxim de zile pentru concediul medical ar fi de 273 de zile, ulterior făcându-se propuneri pentru pensionare de invaliditate.

Pentru pensionare în caz de boală, trebuie avut în vedere că evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se efectuează până la data împlinirii vârstei standard de pensionare, conform expertizei medicale specializate. Astfel, numărul de zile de concediu medical pentru pensionare pe caz de boală se calculează în baza evaluărilor medicale, respectând natura afecțiunii.

Concediu medical determinat de un accident de muncă

Concediul medical cauzat de un accident de munca se acordă atunci când angajatul a suferit un accident ca urmare a condițiilor de muncă. Poate avea o durată de maximum 180 de zile, în decursul unui an.

Concediul medical de acest tip este plătit cu 80% din media veniturilor salariului brut realizat în ultimele șase luni anterioare accidentului de muncă, sau cu 100%, dacă privește urgențe chirurgicale.

Indemnizația se acordă doar la propunerea medicului curant, cu aprobarea medicului din partea Asigurărilor Sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

Concediu medical pentru risc maternal

Concediul medical pentru risc maternal se acordă angajatelor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în condiții de lucru care pot afecta dezvoltarea fătului.

Acest concediu medical este acordat de către medicul de familie sau de medicul specialist, pe o perioadă de maximum 120 de zile, într-o singură etapă sau în mai multe. Se plătește cu 75% din media salariilor medii brute din ultimele șase luni.

Concediu medical pentru sarcină şi lăuzie

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se acordă pe o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. În general, concediul de sarcină are o durată maximă de 63 de zile, înainte de naștere, iar concediul de lăuzie, 63 de zile după naștere, durata minimă fiind de 42 de zile calendaristice.

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se plătește cu 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni din ultimele 12 luni de cotizare.

Femeile gravide care au handicap pot beneficia de concediu de maternitate începând cu luna a șasea de sarcină.

Este bine de știut că nu se poate pune egal între concediul medical de sarcină și lăuzie și concediul de creștere a copilului, numit concediu de maternitate, care este format din concediul prenatal și concediul postnatal.

👉Descoperă mai multe despre concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului: cât durează și ce sumă de bani poți primi.

Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

De concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav pot beneficia ambii părinți, dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni de activitate profesională. Concediul medical pentru copilul bolnav are o durată de maximum 45 de zile calendaristice.

Dacă minorul a fost diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă, este imobilizat sau supus unei intervenții chirurgicale, concediul pentru îngrijirea copilului poate fi prelungit până la 90 de zile, însă, pentru aceasta, este nevoie de recomandarea medicului specialist. Așadar, dacă te întrebi câte zile de concediu medical poate da medicul specialist, ai aici răspunsul.

Totodată, se poate solicita concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav doar dacă acesta are mai puțin de 12 ani. Vârsta crește la 18 ani, în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav se aplică inclusiv în cazul asiguraților care au copii adoptați, pentru care au calitatea de tutore, sau în cazul minorilor în plasament. Se plătește o indemnizație în valoare de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din ultimul an de cotizare.

Concediu medical pentru carantină

Concediul de carantină se aplică în cazul persoanelor care se deplasează în interes personal într-o zonă în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen. La întoarcerea în țară, aceste persoane intră în concediu de carantină, care va fi suportat cu o indemnizație plătită de FNUASS, în primele cinci zile de concediu medical covid sau cauzat de alt virus.

Această formă de concediu medical a fost instituită pentru a preveni și limita răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Concediul de carantină este stabilit de către Direcția de Sănătate Publică, iar pe baza certificatului eliberat de această instituție, medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical pentru carantină. Completarea acestui certificat medical se realizează folosindu-se codul de indemnizație „07” (carantină) și codul de diagnostic „994” (persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile).

De asemenea, concediul pentru carantină nu reduce din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un salariat.

Durata maximă a concediului medical

Durata unui concediu medical acordat salariaților depinde de tipul de concediu. Dacă te întrebi câte zile de concediu medical poate acorda medicul de familie, ei bine, potrivit legii, medicul de familie poate acorda un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile, în una sau mai multe etape. 

Cele două săptămâni de concediu medical acordat de medicul de familie pot fi prelungite de 2 ori, până la cel mult 90 de zile, însă doar la recomandarea medicului specialist.

După cele 90 de zile, concediul medical mai poate fi prelungit până la cel mult 180 de zile într-un an, cu avizul medicului de la Asigurările Sociale (în cazul concediului medical determinat de un accident de muncă).

Există cazuri excepționale, în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult. În această categorie intră bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave. Bolnavii cu tuberculoză pulmonară operată sau osteoartrită pot avea un concediu medical de până la 18 luni în 2 ani.

Modul de calcul al indemnizației pentru concediu medical

Numărul de zile de recuperare și valoarea indemnizației depind de problema pentru care se acordă concediul medical. Însă, dacă te întrebi cum se calculează concediul medical, ca regulă generală, calculul concediului medical pornește de la baza de calcul lunară, care nu trebuie să fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Media zilnică se calculează împărțind baza ultimelor 6 luni la numărul zilelor de stagiu din ultimele 6 luni. Mai apoi, valoarea indemnizației se calculează prin înmulțirea numărului de zile de concediu medical cu media zilnică și cu procentul de acordare.

Coduri concedii medicale plătite și procentul de acordare pentru aceste coduri medicale

Iată lista cu coduri concedii medicale plătite și procentul indemnizației care se acordă pentru fiecare dintre aceste coduri medicale:

• 01 – boală obișnuită – se plătește 75% din venitul brut obținut. Pentru acest cod de indemnizație concediu medical, valoarea indemnizației se calculează prin următoarea formulă: suma salariilor brute în ultimele șase luni / suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni x 0,75 x numărul de zile de concediu medical;
• 02 – accident în timpul deplasării la și de la locul de muncă spre casă – 80-100% din venitul brut lunar, în funcție de gravitate;
• 03 – accident de muncă – 80-100% din venitul brut obținut;
• 04 – boală profesională – 80-100% din venitul brut obținut;
• 05 – boală infecto-contagioasă din grupa A – 100% din venitul brut obținut;
• 06 – urgență medico-chirurgicală – 100% din venitul brut obținut;
• 07 – carantină - 100% din venitul brut obținut;
• 08 – sarcină și lăuzie – 85% din venitul brut obținut;
• 09 – îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de șapte ani, sau a copilului cu handicap sau boli grave, până la 18 ani – 85% din venitul brut;
• 10 – reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – 25% din venitul brut obținut;
• 11 – trecerea temporară la altă muncă – 25% din venitul brut obținut;
• 12 – tuberculoză – 100% din venitul brut obținut;
• 13 – unele boli cardiovasculare – 75% din venitul brut obținut;
• 14 – neoplazii sau SIDA – 100% din venitul brut obținut;
• 15 – risc maternal – 75% din venitul brut obținut.

Dacă îți dorești un calcul pentru indemnizația aferentă concediului medical cât mai ușor și rapid, atunci poți să apelezi la un calculator concediu medical online / calculator indemnizație.
 

Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

Stagiul minim de cotizare, pentru ca un salariat să beneficieze de concediu medical, este de șase luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, conform articolelor nr. 2 și 7 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Articolul nr. 8 din același act normativ prevede că stagiul de cotizare este format prin însumarea mai multor perioade, printre care:

• Perioada în care s-au plătit contribuțiile asiguratorii pentru muncă;
• Perioada în care angajatorul sau asiguratul a achitat contribuțiile de concediu, dar și contribuțiile la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor de șomaj.

Sunt considerate asimilate stagiului de cotizare următoarele perioade:

• Perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;
• Perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, fiind condiționate de absolvirea cu examen de licență sau de diplomă, organizat în prima sesiune;
• Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu de acomodare, conform Legii nr. 273/2004 privind procedura de adopție cu modificările ulterioare.

Concediu medical fără stagiu de cotizare

 Nu este necesar stagiul de cotizare în următoarele cazuri:

• Concediu de risc maternal;
• Concediu medical urgențe medico-chirurgicale;
• Concediu medical pentru tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infecto-contagioase din grupa A.

Cine plătește concediul medical

Dacă te întrebi cine plătește concediul medical, angajatorul sau statul, ei bine, plata concediului medical este efectuată astfel:

• Indemnizația de risc maternal, indemnizația de maternitate și cea pentru îngrijirea copilului bolnav sunt suportate integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS);
• Celelalte forme de concedii medicale sunt suportate de angajator. Angajatorul este obligat să plătească concediul medical în primele 5 zile calendaristice, plata celorlalte zile căzând în sarcina Casei de Sănătate sau a FNUASS. Mai mult, FNUASS plătește indemnizația în totalitate dacă firma își încetează activitatea atunci când angajatul este în concediu medical. Pe de altă parte, limita maximă a indemnizației este de 12 salarii minime brute pe țară, indiferent de valoarea salariului.

Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

Ca angajator, primul pas constă în primirea notificării din partea angajatului care dorește să obțină concediu medical, precum și motivarea sa.

Mai apoi, va trebui să se completeze o adeverință de plătitor (cu excepția cazurilor de boli infecto-contagioase din grupa A sau a urgențelor medico-chirurgicale), care poate fi descărcată de pe site-ul CNAS, care să demonstreze calitatea de asigurat a salariatului și numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

Pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului, medicul va elibera certificatul de concediu medical. Documentul poate fi eliberat de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau orice alt medic specialist care a încheiat o convenție cu o Casă de Sănătate și are drept de practică.

De regulă, certificatul de concediu medical se eliberează în aceeași zi în care are loc consultația medicală. Certificatul poate fi eliberat la o dată ulterioară, în următoarele cazuri: sarcină și lăuzie, internarea în spital, punerea sau scoaterea ghipsului, îmbolnăvirea în străinătate, carantină.

În cazul în care este nevoie de prelungirea certificatului de concediu medical, sunt necesare următoarele documente:

• Adeverința de salariat în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni;
• Copie după certificatul de concediu medical inițial;
• Bilet de trimitere de la medicul de familie.

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Tichetele de masă și voucherele de vacanță, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, se includ în baza lunară de calcul al CASS cu un procent de 10%.

Totuși, atunci când un salariat este în concediu medical, angajatorul nu este obligat de lege să ofere tichete de masă sau alte avantaje extrasalariale, cum ar fi voucherele de vacanță.

Mai mult, indiferent dacă indemnizația este plătită de angajator sau de FNUASS, salariații nu se pot bucura de beneficii extrasalariale pe durata concediului medical, indiferent de natura sa. Acestea se acordă doar pentru zilele în care angajații lucrează efectiv.

👉De la 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut la 40 de lei. Dacă firma pentru care lucrezi nu vă acordă încă acest beneficiu ție și colegilor tăi și dorești să o recomanzi pentru o colaborare cu Edenred, completeaza formularul și poți câștiga premii de până la 450 RON!

Întrebări și răspunsuri cu privire la concediul medical

Deoarece concediul medical este un subiect complex, deseori există întrebări și aspecte mai puțin cunoscute care necesită clarificare. Iată câteva dintre cele mai importante care să te ajute, pe lângă informațiile prezentate pe parcursul acestui articol:

1. Concediul medical se pune la vechime în muncă?

Nu, concediul medical nu se pune la vechime în muncă. Această noțiune reglementată în Codul Muncii reprezintă perioada de timp în care un angajat a prestat o anumită muncă, în baza unui CIM.

2. Câte zile de concediu medical ai pe an?

Dacă ne referim la concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă, atunci indemnizația se acordă pe cel mult 183 de zile în interval de un an, cu posibilitatea de prelungire concediu medical cu cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP,  împreună cu CNAS.

3. Cât se plătește concediul medical?

Concediul medical se plătește în funcție de diferite boli. Fiecare dintre acestea au atribuite coduri medicale și procente pe baza cărora se calculează indemnizația.

4. Se poate să am concediu medical fără stagiu de cotizare?

Da, poți să ai concediu medical fără stagiu de cotizare sau concediu medical după o lună de la angajare în caz de urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii, SIDA, carantină și risc maternal.

5. De la cine pot cere o eliberare concediu medical?

Certificatul de concediu medical poate fi eliberat de medicul primar, medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu de specialitate sau spital sau de către orice alt medic care a încheiat o convenție în acest sens cu o Casă de Sănătate și are autorizație de liberă practică.

6. Pot să beneficiez de concediu retroactiv?

Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical. Totuși, în situația imposibilității prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical „inițial”.

7. Pot să beneficiez de concediu medical pentru depresie?

Da, există posibilitatea de a beneficia de concediu medical pentru depresie, cu cod boală înscris pe certificat: 321 - episod depresiv.

8. De la câte săptămâni se poate lua concediu de risc maternal?

Nu există un număr de săptămâni stabilit în care să îți poți lua concediu de risc maternal. De aceea, o poți face chiar din momentul confirmării sarcinii, dacă activitatea pe care o desfășori prezintă riscuri pentru sănătatea ta sau a copilului.

9. Ce acte sunt necesare pentru prelungirea concediului medical?

Pentru prelungirea concediului medical, ai nevoie de adeverința de salariat, în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni, copie după certificatul de concediu medical inițial și de bilet de trimitere de la medicul de familie.

Concediul medical reprezintă o perioadă în care productivitatea firmei poate scădea. Însă oferirea de concediu medical încă de la primele semne ale bolii asigură recuperarea rapidă și revenirea într-un timp cât mai scurt la locul de muncă. Din acest punct de vedere, se poate spune că angajatorii investesc în bunăstarea angajaților și în menținerea unei productivități ridicate pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock

Acordarea voucherelor de vacanță pentru angajați s-a dovedit a fi o modalitate prielnică de a încuraja turismul românesc, dar și de a fideliza salariații printr-un beneficiu extrasalarial extrem de util.

Primirea unui voucher de vacanță permite angajaților să rezerve și să achite costurile de cazare, dar și alte facilități, precum transportul sau masa în cadrul unităților turistice aflate pe lista de parteneri ai emitentului voucherelor de vacanță.

Aceste tichete de vacanță pot fi utilizate numai pe teritoriul României, însă lista partenerilor care acceptă plata cu cardul de vacanță este extrem de vastă.

• Cadru legislativ pentru vouchere de vacanță
• Vouchere de vacanță - beneficii
• Cine primește vouchere de vacanță?
• Cum se impozitează voucherele de vacanță?
• Ce poți cumpăra cu voucherele de vacanță?
• Vouchere de vacanță - mod de acordare
• Prelungire valabilitate vouchere de vacanță. Ce poți face cu voucherele de vacanță nefolosite?
• Pierderea sau furtul cardului de vacanță
• Diferențe de preț între pachetele de servicii turistice plătite cu vouchere de vacanță și cele achitate cash
• Întrebări frecvente despre voucherele de vacanță

Cadru legislativ pentru vouchere de vacanță

Legea tichetelor de vacanță debutează în anul 2009, iar cele mai recente schimbări legislative au fost puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2024. Vezi, mai jos, care este cadrul legislativ pentru voucherele de vacanță. 

Ordonanța de Urgență nr. 8/2009 (cu actualizările și modificările ulterioare)

OUG nr. 8/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea turismului intern prevede obligativitatea acordării de vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei, pentru angajații din sectorul public. De asemenea, oferă angajatorilor din mediul privat opțiunea de a acorda vouchere de vacanță drept beneficiu extrasalarial. Același document definește categoriile de servicii și bunuri ce pot fi cumpărate cu voucherele de vacanță.

Legea nr. 165/2018

Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare include noi detalii cu privire la acordarea voucherelor de vacanță. În primul rând, oferă o definiție a biletului de valoare ca fiind un instrument pentru plata unor bunuri sau servicii, fiind emis de o unitate emitentă și acceptat de o unitate afiliată. 

Același document stabilește drepturile și obligațiile părților, precum și posibilitatea de a folosi voucherele de vacanță pentru a achiziționa pachete turistice cu transport inclus.

Codul Fiscal (cu actualizări și modificări) 

Codul Fiscal spune că voucherele de vacanță sunt considerate beneficii extrasalariale și sunt impozitate. Se impune și impozitarea voucherelor cu 10% (impozit pe venit). 

De asemenea, se prevede că voucherele de vacanță trebuie folosite doar pentru servicii și bunuri legate de turism (deci fără electrocasnice, alimente, benzină etc). Totodată, se prevede că voucherele de vacanță nu pot fi transformate în bani.

Codul Muncii (cu actualizări și modificări)

Angajatorul este obligat să acorde vouchere de vacanță salariaților din sectorul public. Acestea au valoarea de 1.450 de lei anual (în 2024, suma a crescut la 1.600 de lei). S-a menținut opțiunea ca voucherele să se acorde și în mediul privat, ca beneficiu extrasalarial. De asemenea, se prevede că voucherele sunt valabile un an de la emitere. 

Foarte important este și Ordinul de Ministru nr. 4.072/2023, publicat în Monitorul Oficial, pe 3 mai 2023. Acesta prevede că profesorii și alți angajați din învățământ vor primi vouchere de vacanță cel puțin în următorii patru ani. Condiția este ca acești angajați să aibă salariul brut mai mic de 14.000 de lei.

Legea nr. 296/2023

Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung prevedea continuarea acordării de vouchere de vacanță personalului din sectorul public, cel puțin până în anul 2026. 

Aceeași lege mai spune că statul va acorda vouchere de vacanță între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2026, în valoare de 1.600 de lei, doar personalului cu salariul net lunar mai mic de 8.000 de lei. Mai mult, Legea nr. 296/2023 mai spune că, de la 1 ianuarie 2024, voucherele de vacanță sunt impozitate, pe lângă impozitul pe venit în valoare de 10%, și cu CASS (10%). În același timp, legea prevede că scutirea de taxe salariale pentru decontarea serviciilor turistice nu se mai aplică, din ianuarie 2024, pentru angajații care beneficiază de vouchere de vacanță. 

Vouchere de vacanță - beneficii

Beneficiile de a primi vouchere de vacanță sunt multiple și implică, după cum afirmam, mai multe părți interesate. Pe de o parte, este benefic ca angajatul să aibă posibilitatea de a pleca într-o vacanță, având din start un buget alocat pentru astfel de activități. O astfel de inițiativă din partea angajatorului va contribui nu doar la fidelizarea angajatului, ci și la sporirea productivității acestuia.

Serviciile turistice care pot fi achitate cu vouchere de vacanță includ cazarea, alimentația publică, transportul, tratamentul balnear, dar și serviciile de agrement sau alte facilități oferite de unitatea de cazare.

Totuși, condiția obligatorie la achiziționarea unui pachet de servicii turistice pe teritoriul țării este ca acesta să includă servicii de cazare. Cu alte cuvinte, salariații pot utiliza voucherul pentru a acoperi și alte facilități, cu condiția ca acesta să acopere, mai întâi, cazarea la o unitate parteneră.

Totodată, după cum menționam mai sus, unitățile de turism partenere sunt multiple, astfel că angajații au posibilitatea de a vizita numeroase locuri de pe teritoriul țării, alegând să se cazeze la pensiuni sau hoteluri cu baze de tratament balnear și agrement, în orașe, stațiuni turistice de la munte sau de pe litoral, în funcție de tipul de concediu pe care doresc să-l organizeze.

Voucherele de vacanță aferente anului în curs vor fi emise pe card, conform legislației în vigoare. Suportul electronic facilitează o plată mai sigură, dar și mai igienică, lucruri extrem de importante, în contextul schimbărilor produse în ultimii patru ani.

Totodată, Edenred, unitate autorizată de Ministerul Finanțelor Publice pentru emiterea voucherelor de vacanță, își propune să se apropie de digitalizarea exclusivă. Acest lucru permite gestionarea mult mai facilă a tuturor beneficiilor pe care emitentul de oferă.

Cine primește vouchere de vacanță? 

Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 8/2009, angajații din instituțiile publice beneficiază de vouchere de vacanță în valoare de 1.450 de lei de angajat pe an, sumă care a crescut la 1.600 de lei, începând cu 1 ianuarie 2024. Mai mult, vor primi vouchere de vacanță doar acei angajați care activează în domeniul public și au un salariu de maximum 8.000 de lei. 

În plus, pentru o categorie specială de angajați din instituțiile publice se decontează serviciile turistice în limita a 1.600 de lei pentru salariat, pentru cei care au salariul net lunar mai mic de 8.000 de lei inclusiv. Aici intră:

• Personalul militar;
• Polițiștii, inclusiv polițiștii din penitenciare;
• Personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională. 

De asemenea, pot beneficia de vouchere de vacanță și angajații din mediul privat, însă acest lucru este opțional, la latitudinea angajatorului, caz în care ar fi vorba de un beneficiu extrasalarial. Aceeași ordonanță mai prevede că valoarea echivalentă a voucherelor este suportată în mod integral de angajator, în limita a maximum șase salarii minime brute per angajat. Deoarece, până în 2024, voucherele erau scutite de la plata CAS și CASS, acestea reprezentau o alternativă atractivă la primele de vacanță sau la alte bonusuri oferite în numerar.

Cum se impozitează voucherele de vacanță?

Conform Codului Fiscal, voucherele de vacanță sunt taxate cu impozit pe venit în valoare de 10% și cu CASS (10%), introdus de la 1 ianuarie 2024. Totuși, nu putem vorbi despre un impozit fix de 160 de lei (din impozitul pe venit), ci despre un calcul bazat pe grila de salarizare și pe deduceri. 

Sunt scutite de plata CAS pentru voucherele de vacanță persoanele care obțin maximum șase salarii de bază minime brute pe țară (19.800 de lei). 

De asemenea, angajații care beneficiază de vouchere de vacanță nu mai beneficiază de primă de vacanță sau de bilete de odihnă, în cursul anului fiscal respectiv. 

👉 Acordarea de vouchere de vacanță te ajută să contribui la menținerea echilibrului dintre viața profesională și personală a angajaților. Intră în BIZTRO Club, pentru a afla și alte informații utile de la experți în domenii dintre cele mai diverse, de la financiar și resurse umane la legal, marketing și comunicare. Descoperă soluții practice la provocări de zi cu zi, prin articole, video-uri, workshop-uri și training-uri online și offline. 

Ce poți cumpăra cu voucherele de vacanță?

Voucherele de vacanță nu se limitează la a acoperi doar costurile de cazare, deși aceasta este o cerință obligatorie pentru utilizarea lor. Pe lângă serviciile de cazare, angajații pot achita costurile de transport, mâncarea, anumite facilități de agrement sau tratamentul balnear.

Pentru sejururi lungi, voucherele vor acoperi, cel mai probabil, doar costurile de cazare, dar turiștii pot alege concedii pe perioade mai scurte, care să fie integral sau în mare parte achitate cu ajutorul acestor vouchere.

Vouchere de vacanță - mod de acordare

Voucherele de vacanță se emit pe suport electronic, potrivit OUG 8/2009, și numai de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice.

Sumele încărcate pe card sunt valabile timp de un an de la data încărcării și pot fi utilizate doar pentru achiziționarea serviciilor turistice, fără a permite operațiuni de retragere numerar.

Voucherele de vacanță nu sunt transmisibile și pot fi utilizate doar de către posesor, în baza actului de identitate. Cu alte cuvinte, voucherele nu se pot vinde, iar comercializarea lor aduce cu sine amenzi nu doar pentru persoanele implicate în tranzacție, ci și pentru unitățile de cazare care acceptă astfel de vouchere emise pe numele altei persoane.

După ce salariatul a intrat în posesia unui card de vacanță, acesta îl poate utiliza oricând pe parcursul unui an. Edenred pune la dispoziția beneficiarilor aplicatia MyEdenred, care permite gestionarea facilă a cardului de vacanta și, implicit, activarea acestuia, verificarea soldului disponibil și harta comercianților parteneri.

Având la dispoziție toate aceste facilități, angajatul nu mai trebuie decât să decidă asupra locului în care vrea să-și petreacă vacanța și să verifice care sunt acele hoteluri care acceptă vouchere de vacanță, alegând în funcție de nevoile și dorințele sale.

Prelungire valabilitate vouchere de vacanță. Ce poți face cu voucherele de vacanță nefolosite?

Important de menționat este faptul că voucherele nefolosite din perioada 2019-2020 pot fi utilizate indiferent de suportul pe care au fost emise, fie el electronic sau pe hârtie. Voucherele emise în intervalul 2022-2026, perioadă menționată în ordonanța citată, pot fi emise doar pe suport electronic. Totodată, când vine vorba despre valabilitate vouchere de vacanță 2022, legea menționează termenul de un an de la data emiterii.

Mulți dintre partenerii Edenred oferă posibilitatea de a utiliza voucherele de vacanță achitând serviciile și produsele turistice până la finalul termenului de valabilitate al acestora, sejurul propriu-zis având loc și după această dată. Achitând vacanța în avans, poți să profiți de voucherele nefolosite, chiar dacă nu ai posibilitatea de a pleca în concediu până la finalul lunii iunie. Dacă beneficiezi de un card de vacanță Edenred, consultă lista unitatilor de turism partenere care oferă posibilitatea de a plăti online, pentru a-ți achita vacanța în avans.

Pierderea sau furtul cardului de vacanță

În cazul cardurilor de vacanță pierdute sau furate, unitatea emitentă trebuie să ofere posibilitatea blocării lor temporare sau definitive.

Dacă angajatul consideră că există posibilitatea de a găsi cardul, acesta poate fi blocat temporar și deblocat în momentul găsirii. De asemenea, cardul poate fi reemis, costurile fiind suportate de către angajator.

Pentru utilizatorii Edenred, blocarea cardului în caz de pierdere sau furt poate fi făcută direct din aplicația mobilă. Totodată, pentru instituțiile publice, reemiterea cardului se face gratuit, la fel ca emiterea lui inițială, încărcarea și livrarea acestuia.

Diferențe de preț între pachetele de servicii turistice plătite cu vouchere de vacanță și cele achitate cash

Pachetele de servicii turistice pe care angajații doresc să le achiziționeze cu ajutorul voucherelor de vacanță nu pot fi mai scumpe decât cele pe care clienții le achiziționează din fonduri proprii. Cu alte cuvinte, agențiile de turism sau unitățile de cazare nu pot modifica ofertele în funcție de modalitatea de plată aleasă de client.

În cazul în care o astfel de neregulă este depistată, unitatea riscă retragerea licenței de funcționare. În cazul în care ești turist și soliciți o ofertă pentru cazare cu vouchere de vacanță, acordă atenție diferențelor de preț și sesizează orice nereguli autorităților competente. Ministerul Turismului pune la dispoziție, pe site-ul său, informații referitoare la depunerea plângerilor de acest fel.

Acordarea unor vacanțe cu vouchere susține atât industria turismului românesc, afectată puternic de restricțiile impuse în perioada pandemiei, cât și raporturile de muncă sănătoase și productive, cu angajați motivați. Conform OUG 8/2009, scopul acordării acestui beneficiu are în vedere „recuperarea și întreținerea capacității de muncă a personalului salarial”.

Dacă angajații din sectorul public beneficiază de aceste vouchere de vacanță, conform legislației în vigoare, și angajații din sectorul privat pot obține un astfel de beneficiu, dacă angajatorul decide să îl ofere. Este important de menționat, pentru companiile private care intenționează să acorde beneficii extrasalariale angajaților săi, că sumele alocate voucherelor de vacanță sunt deductibile și scutite de taxele fiscale pentru angajator.

Întrebări frecvente despre voucherele de vacanță

Dacă încă mai ai nelămuriri despre voucherele de vacanță, iată care sunt cele mai frecvente întrebări și răspunsuri. 

În ce condiții se poate face plata cu card de vacanță la restaurant?

Plata cu cardul de vacanță la restaurat este posibilă în două situații:

• Atunci când masa la restaurant face parte dintr-un pachet turistic și include minimum o noapte de cazare. Acest pachet poate fi achiziționat de la agenția de turism sau de la o unitate de cazare;
• Restaurantul face parte din unitatea de cazare - zona de servit masa se află în incinta unității de cazare (de exemplu, la parter) unde te-ai cazat minimum o noapte. Restaurantul respectiv trebuie să fie administrat de unitatea de cazare.

Cât sunt valabile tichetele de vacanță?

Tichetele de vacanță sunt valabile timp de 12 luni din momentul emiterii.

Pentru a evita expirarea voucherelor de vacanță, este recomandat să îți planifici vacanța din timp. Dacă alegi să folosești aplicația MyEdenred, poți avea acces inclusiv la informații legate de valabilitatea sumelor. 

Care sunt agenții care cumpără vouchere de vacanță?

Există multe agenții de turism care acceptă vouchere de vacanță, în România. Poți vedea aici o listă a partenerilor de vacanță Edenred. 

Care este lista de hoteluri care acceptă vouchere de vacanță?

Ai la dispoziție o mulțime de hoteluri care acceptă vouchere de vacanță. Iată aici comercianții parteneri Edenred. 

Ce poți cumpăra cu cardul Edenred de vacanță?

Cu cardul Edenred de vacanță poți achiziționa o gamă variată de servicii și bunuri care să îți îmbunătățească experiența concediului. Iată ce poți cumpăra:

• Cazare la:
  • Hotel;
  • Pensiune;
  • Vilă;
  • Cabană;
  • Camping.
• Masă la restaurant afiliat unui loc de cazare.
• Transport cu
  • Trenul;
  • Autocarul;
  • Avionul.
• Agrement
  • Pârtii de schi;
  • Telecabine;
  • Atracții turistice;
  • Excursii organizate.
• Servicii
  • Agenții de turism.
• Altele
  • Articole sportive;
  • Echipament de camping. 

Cu cardul de vacanță poți plăti benzina?

Din păcate, nu poți plăti benzina cu cardul de vacanță. Potrivit legislației în vigoare, cardul de vacanță poate fi folosit doar pentru a achita servicii turistice sau asociate turismului (cazare, masă, transport turistic, agrement, excursii organizate, agenție de turism etc.). 

Alimentarea cu benzină nu este considerată un serviciu turistic. Există, totuși, o excepție. Unele agenții de turism acceptă plata cu vouchere de vacanță pentru transportul turistic organizat cu autocarul. 

Ce prevede ordonanța pentru vouchere de vacanță pentru bugetari?

Din 2024, anumiți bugetari nu vor mai primi vouchere de vacanță. În această categorie intră persoanele care lucrează la stat și au un salariu mai mic sau egal cu 8.000 de lei pe lună net. Conform legii, între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2026, bugetarii vor primi vouchere de vacanță în valoare de 1.600 de lei. 

Cu cât se vând voucherele de vacanță?

Vânzarea voucherelor de vacanță este ilegală, potrivit legislației din România. Comercializarea voucherelor de vacanță atrage după sine plata unei amenzi de 26.600 de lei pentru cei care vând și 13.300 de lei pentru unitățile de cazare și agențiile de turism care acceptă vouchere de vacanță emise pentru o altă persoană. 

Este posibilă prelungirea valabilității voucherelor de vacanță?

Valabilitatea voucherelor de vacanță nu este posibilă. Singura excepție a fost perioada pandemică, în care s-a prelungit valabilitatea voucherelor emise între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2020 până la data de 30 iunie 2022 (conform Ordonanței de Urgență nr. 131/2021).

Unde poți mânca folosind cardul de vacanță?

Poți plăti masa în restaurante, cafenele și alte locații asociate unui punct de cazare. Este recomandat să verifici înainte, pentru a te asigura că poți plăti cu vouchere de vacanță. 

Pot face rezervări cu un card de vacanță?

Da, poți face rezervări folosind un card de vacanță. Ai la dispoziție două modalități:

• Online
  • Alege o agenție de turism online sau o unitate care acceptă cardul de vacanță;
  • Verifică disponibilitatea și prețurile;
  • Selectează opțiunea de plată pe bază de card de vacanță;
  • Introdu datele cardului de vacanță;
  • Confirmă rezervarea.
• La telefon sau fizic
  • Contactează o agenție de turism sau o unitate de cazare care acceptă vouchere de vacanță;
  • Spune că dorești să plătești cu un card de vacanță;
  • Oferă detaliile rezervării și datele cardului de vacanță;
  • Confirmă rezervarea. 

Poți plăti cu cardul de vacanță la restaurant?

Depinde. Multe persoane sunt confuze în legătură cu folosirea voucherelor de vacanță la restaurant. Poți plăti un pachet turistic care să includă și masa. Însă, dacă mergi personal la restaurant și dorești să plătești cu cardul de vacanță, nu ți se va accepta plata. 

Este posibilă plata online cu card de vacanță?

Poți plăti fără probleme servicii turistice online, folosind cardul de vacanță. Totuși, trebuie să îndeplinești câteva condiții:

• Cardul de vacanță trebuie să fie activat;
• Site-ul comerciantului să fie autorizat pentru plățile cu card de vacanță;
• Alegerea de servicii sau bunuri turistice: cazare, bilete de tren/avion, sejur balneoclimateric, excursii.

Cum se activează cardul de vacanță?

Poți activa cardul de vacanță la telefon, dacă urmezi instrucțiunile din meniul vocal pentru activarea cardului, sau din aplicație, din MyEdenred. Tot ce ai de făcut este să instalezi aplicația din App Store sau Google Play, să îți creezi un cont, să introduci datele cardului și codul PIN primit prin SMS. Cardul se va activa automat. 

Este indicat să îți notezi într-un loc sigur numărul cardului și PIN-ul, în eventualitatea pierderii sau a furtului. 

Există aplicație vouchere de vacanță?

Da. Poți folosi aplicația MyEdenred. Din aplicație, ai posibilitatea de a realiza mai multe acțiuni:

• Verificarea soldului disponibil pe card;
• Vizualizarea istoricului tranzacțiilor;
• Activarea cardului;
• Schimbarea codului PIN;
• Găsirea de locații unde poți folosi cardul;
• Blocarea cardului în caz de pierdere sau furt. 

Poți cumpăra mâncare cu vouchere de vacanță?

Poți cumpăra mâncare folosind vouchere de vacanță, dacă acesta este un serviciu oferit de o unitate de cazare. Totuși, nu poți folosi vouchere de vacanță pentru a cumpăra băuturi alcoolice și tutun. 

Voucherele de vacanță se impozitează?

Voucherele de vacanță se impozitează. Încă de la introducerea lor, în 2009, voucherele se impozitează cu impozit pe venit (10%), iar de la 1 ianuarie 2024, și cu CASS (10%). Impozitarea se aplică la suma totală primită pe card, indiferent dacă folosești sau nu voucherele de vacanță. 

Poți face rezervări cu tichete de vacanță?

Poți face rezervări online, la agenția de turism, la unitățile de cazare sau la diverse magazine care oferă servicii ori bunuri turistice. 

Ce valoare au voucherele de vacanță?

De la 1 ianuarie 2024, voucherele de vacanță au o valoare fixă de 1.600 de lei an. Inclusiv voucherele oferite în mediul privat, drept beneficiu extrasalarial, nu pot depăși valoarea a șase salarii minime brute pe țară. 

Am pierdut cardul de vacanță. Ce să fac?

Dacă ai pierdut cardul de vacanță, este indicat să contactezi urgent, la telefon sau pe e-mail, emitentul cardului, pentru a fi blocat. Oferă, la cerere, următoarele informații:

• Numele și prenumele;
• CNP-ul;
• Numărul cardului pierdut;
• Data și locul pierderii. 

În general, reemiterea cardului de vacanță este suportată de angajator. 

Cine primește tichete de vacanță?

De la 1 ianuarie 2024, vor primi vouchere de vacanță doar angajații din sectorul public care au un venit net mai mic sau egal cu 8.000 de lei pe lună, așa cum arată Legea nr. 296/2023. În mediul privat, acordarea voucherelor de vacanță este opțională. 

Care sunt condițiile de decontare vouchere de vacanță?

Decontarea voucherelor de vacanță se aplică pentru militari, polițiști și alte categorii de angajați în apărare, în plafon de 1.600 de lei pe an. În anumite situații, beneficiază de acest avantaj doar angajații care au un venit de maximum 8.000 de lei. 

Pot să cumpăr tichete de vacanță?

Nu poți cumpăra tichete de masă în mod direct. Acestea sunt emise de către emitent, la cererea angajatorului și pe baza legislației în vigoare. Pot beneficia angajații din sectorul public, dacă au un venit de maximum 8.000 de lei, sau angajații la privat (opțional).

Ce se întâmplă cu voucherele de vacanță nefolosite?

Vestea bună este că voucherele de vacanță nefolosite pot fi utilizate pentru a programa vacanțe după depășirea termenului de valabilitate. De exemplu, dacă voucherele de vacanță au expirat pe data de 31 decembrie 2023, poți rezerva sejurul pe 30 decembrie 2023 pentru august 2024 sau chiar decembrie 2024. 

Alegerea unor vouchere de vacanta Edenred ca metodă de recompensare a angajaților implică o economie de până la 37% față de acordarea bonusurilor sau primelor de concediu în numerar, datorată scutirii de la plata taxelor sociale. Totuși, pe lângă avantajele economice, angajatorul se poate bucura de beneficii pe termen lung aduse companiei, cu angajați mulțumiți, fideli și mult mai productivi.

Sursă foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2, Shutterstock 3

În luna octombrie a acestui an a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. 

Unele dintre măsurile prevăzute de Legea nr. 296/2023 se aplică începând cu luna noiembrie 2023, în timp ce altele se aplică din luna ianuarie 2024. De aceea, este important să fii informat din timp, motiv pentru care ți-am pregătit în acest articol un sumar al celor mai importante măsuri fiscal-bugetare.

Modificări fiscale aplicabile începând cu noiembrie 2023

• Modificări fiscale privind plafoanele de încasări și plăți în numerar
• Modificări fiscale care afectează angajatorii și angajații din IT, construcții, sectorul agricol și industria alimentară

Modificări fiscale aplicabile începând cu ianuarie 2024

• Modificări fiscale privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
• Modificări fiscale privind veniturile din activități independente și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
• Modificări fiscale privind impozitul pe profit
• Alte noutăți legislative 2024: tichetele de masă și voucherele de vacanță - supuse CASS

Modificări fiscale aplicabile începând cu noiembrie 2023

Așa cum am menționat, unele modificări legislative sunt implementate chiar din luna noiembrie a acestui an, așa că e bine să fii la curent cu noutățile, pentru a-ți putea planifica activitatea în concordanță, atunci când ești antreprenor. Iată care sunt principalele modificări legislative de care să ții cont.

Modificări fiscale privind plafoanele de încasări și plăți în numerar

Printre principalele modificări fiscale aplicabile încă din 11 noiembrie 2023 se numără plafoanele de încasări și plăți în numerar. Iată care sunt acestea, conform OUG nr. 98/2023 pentru modificarea articolului LXIV din Legea nr.296/2023:

• Plafon zilnic de 1.000 de lei pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare;
• Plafon de 50.000 de lei (la finalul fiecărei zile) pentru sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice, PFA-urilor, II, IF-urilor. Tot ce depășește această sumă trebuie depus în conturile bancare în termen de 2 zile lucrătoare. Prin excepție, se admite depăşirea acestui plafon pe o perioadă de 3 zile lucrătoare numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi altor drepturi de personal, precum şi altor operaţiuni cu persoane fizice.

Deși inițial au fost propuse și alte modificări legislative, rămân nemodificate următoarele plafoane de încasări și plăți:

• Încasări în limita unui plafon zilnic de 5.000 de lei de la o persoană juridică, PFA, II, IF, liber-profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent;
• Plafon zilnic de 5.000 de lei/persoană, dar nu mai mult de 10.000 de lei/zi pentru plăți către persoane juridice/PFA, II, IF, liber-profesioniști sau persoane fizice care desfășoară activități în mod independent;
• Plafonul zilnic pentru magazinele cash and carry este de 10.000 de lei/persoană;
• În continuare rămân interzise încasările fragmentate în numerar pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 de lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry și în cazul prestărilor de servicii.

Modificări fiscale care afectează angajatorii și angajații din IT, construcții, sectorul agricol și industria alimentară

În cazul în care ești proprietarul unui business care activează în sectoarele de IT, construcții, agricol și alimentar, trebuie să știi că, începând cu noiembrie 2023, au loc unele modificări fiscale. 

Iată care sunt modificările legislative aplicabile începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023:

• Scutirea de impozit pe venit pentru veniturile salariale - aplicabilă pentru angajații din domeniul tehnologiei informației (IT) - va fi limitată la un cuantum de 10.000 de lei din veniturile salariale și asimilate salariilor obținute lunar. 
• Scutirea de la impozitul pe venit pentru angajații din domeniul IT, construcțiilor, în sectorul agricol și industria alimentară, în limita a 10.000 RON - se aplică la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile obținute în baza unui singur contract de muncă având normă întreagă sau timp parțial de muncă. Totodată, veniturile pentru care se aplică scutirea sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de lege pentru domeniul/sectorul relevant
• Angajații din aceste domenii vor putea opta pentru reducerea cotei de contribuție de asigurări sociale (CAS) cu procentul corespunzător contribuției la Pilonul II de pensii (procent prevăzut în Legea nr. 411/2004 și care va crește la 4,75%, începând cu data de 1 ianuarie 2024). 
• Se reintroduce obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în procent de 10% pentru angajații din domeniul construcțiilor și din sectorul agricol și industria alimentară, indiferent de nivelul veniturilor salariale și asimilate salariilor obținute. De asemenea, s-a uniformizat regimul fiscal aplicabil salariilor din IT cu cel din construcții și sectorul agroalimentar, astfel că și angajații din acest prim sector să plătească CASS în procent de 10%.
• Se revine la cota standard de 2,25% în ceea ce privește contribuția asiguratorie de muncă (CAM) pentru angajatorii din domeniul construcțiilor și pentru cei din sectorul agricol, industria alimentară și IT. 

Și aici are loc o uniformizare a regimului fiscal, astfel că angajatorii din domeniul IT sunt responsabili pentru contribuția asiguratorie de muncă.

👉Menține-ți angajații motivați și oferă-le un card cadou Edenred, prin care să aibă acces la o rețea diversificată de comercianți din diverse domenii: IT, frumusețe, modă, restaurante etc. Solicita o oferta personalizata pentru businessul tau!

Modificări fiscale aplicabile începând cu ianuarie 2024

Începând cu anul 2024, vor avea loc și alte modificări fiscale, în special atunci când vorbim despre modul de calcul al impozitului. Descoperă mai multe detalii.

Modificări fiscale privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Printre modificările fiscale aplicabile din 2024 se numără modul de calcul al impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Concret, începând 1 ianuarie 2024, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor va fi de:

• 1% – dacă veniturile nu depășesc valoarea de 60.000 euro inclusiv și persoana juridică nu desfășoară activități economice încadrate în anumite coduri CAEN din industriile IT, HoReCa, unele activități juridice și activități de asistență medicală/stomatologică.
• 3% – dacă veniturile depășesc valoarea de 60.000 euro sau microîntreprinderea desfășoară activități încadrate în industriile amintite mai sus.

Bine de știut: dacă, la un moment dat în timpul anului financiar, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condițiile pentru aplicarea cotei de 1%, noua cotă de 3% va fi aplicată începând cu trimestrul în care înregistrează o astfel de situație. La fel se procedează și atunci când vorbim despre modificarea cotei de impozitare de la 3% la 1%, atunci când condițiile de aplicare justifică o astfel de modificare a cotei aplicabile.

👉Trecerea de la 1% impozit la 3% îți poate afecta semnificativ businessul.. De aceea, este important să înveți cum să gestionezi fluxul de numerar, pentru a evita situațiile neplăcute. Află cum sa-ti optimizezi cashflow-ul.

De asemenea, în cazul în care microîntreprinderea desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN din industriile menționate anterior și obține venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare acestor coduri CAEN, se aplică o cotă de impozitare de 3% și pentru veniturile din aceste alte activități.

Modificări fiscale privind veniturile din activități independente și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală

Nu numai microîntreprinderile sunt afectate de noile modificări fiscale, ci și persoanele care obțin venituri din activități independente sau din drepturile de proprietate intelectuală. Astfel:

• Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se va datora la o bază de calcul anuală egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, care nu poate fi mai mare decât nivelul de 60 salarii minime brute pe țară. La determinarea bazei anuale de calcul a CASS nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale.
• Suplimentar, pentru veniturile din activități independente, obținute din una sau mai multe surse, este impusă o bază minimă de calcul a CASS de 6 salarii minime brute pe țară. În cazul în care contribuția estimată sau reținută la sursă (în cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă) a fost determinată asupra unei baze de calcul mai mici decât 6 salarii minime brute pe țară, contribuabilul datorează o diferență de CASS până la nivelul celei corespunzătoare bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară. 

Modificări fiscale privind impozitul pe profit

O alta modificare, ce va intra în vigoare din 2024, este cea prin care se introduce impozitul minim pe cifra de afaceri pentru societățile comerciale a căror cifră de afaceri depășește 50 de milioane de euro. Concret, dacă impozitul pe profit pentru astfel de societăți se dovedește a fi mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, acestea sunt obligate să plătească impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cifra de afaceri nu este cea din situațiile financiare, ea determinandu-se conform unei formule specifice care ia în calcul veniturile totale din care se scad:

• anumite categorii de venituri (venituri neimpozabile, din producția de imobilizari, subventii, despăgubiri etc)
• valoarea imobilizărilor în curs de execuţie, înregistrate după data de 1 ianuarie 2024
• amortizarea contabilă aferentă activelor achiziţionate/ produse începând cu data de 1 ianuarie 2024

Procentul menționat în cadrul formulei de calcul a impozitului pe cifra de afaceri este de 1%. În cazul în care, din aplicarea formulei de calcul pentru determinarea impozitului pe cifra de afaceri, rezultă o valoare negativă, impozitul minim este zero.

Bine de știut: această regulă nu se aplică pentru instituțiile de credit și nici pentru operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Alte noutăți legislative 2024: tichetele de masă și voucherele de vacanță - supuse CASS

În prezent, tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate de angajatori sunt supuse numai impozitului pe venit.

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024, voucherele de vacanță și tichetele de masă se includ în baza lunară de calcul al CASS, astfel, pe lângă impozitul pe venit de 10%, se va datora și contribuția la sănătate de 10%, reținută din venitul angajaților. 

Bine de știut: tichetele culturale și tichetele de creșă își vor păstra tratamentul fiscal de până acum, astfel că sunt supuse doar impozitului pe venit.

👉Oferă angajaților tăi un card de tichete culturale Edenred, pentru a le susține dezvoltarea profesională și culturală. Având în vedere că tratamentul fiscal pentru tichetele culturale nu se schimbă, poți obține economii semnificative pentru businessul tău. Solicita o oferta personalizata și te vom contacta în cel mai scurt timp!

Așa cum ai văzut, există multiple modificări legislative la care trebuie să fii atent, atunci când ești antreprenor, pentru a te asigura că îți desfășori activitatea conform legislației în vigoare. Este important să te informezi la timp, din surse sigure, și să îți planifici activitatea și strategia financiară astfel încât nici businessul tău și nici angajații să nu resimtă efecte negative.

sursă foto: shutterstock.com, shutterstock.com

Concediul fără plată reprezintă un interval de timp în care angajatul își întrerupe activitatea profesională, fără a primi o remunerație pentru perioada respectivă. Art 54 din Codul Muncii prevede că, în cazul concediilor fără plată, contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților.

Orice angajat poate să beneficieze de concediu fără plată în anumite situații specifice, prevăzute în legislație.

• Concedii fără plată - în ce condiții se acordă
• Care este durata concediului fără plată
• Cum poți să soliciți concediu fără salariu
• Avantaje și dezavantaje ale concediului fără plată
• Prevederi legislative referitoare la concediul fără plată - ce trebuie să știe angajatorii
• Concediu fără plată pentru bugetari
   

Concedii fără plată - în ce condiții se acordă

Conform art. 153 Codul Muncii, concediul fără plată se acordă pentru rezolvarea unor situații personale. Important de menționat este faptul că perioada pentru care angajatul solicită concediu neplătit pentru situații personale nu constituie vechime în muncă.

Totodată, concediul fără plată se poate acorda și în vederea participării la programe de formare profesională. Potrivit art. 154 Codul Muncii, acest concediu pentru studii poate fi acordat cu sau fără plată, la solicitarea salariatului.

Concediul pentru formare profesională se acordă pe perioada în care angajatul urmează, din proprie inițiativă, un program de școlarizare sau formare profesională. Totodată, dreptul la concediu fără plată pentru formare profesională poate fi respins de către angajator numai în situația în care absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.

Concediul de studii cu plată se acordă, conform art. 157 din Codul Muncii, în situația în care angajatorul nu a respectat obligația de a asigura, pe cheltuiala sa, participarea unui salariat la formare profesională în condițiile prevăzute de lege. Prin urmare, angajatul poate beneficia de concediu pentru formare profesională plătit de către angajator. Limita acestui concediu este de 10 zile lucrătoare sau până la 80 de ore, caz în care salariatul va primi o indemnizație de concediu.

Care este durata concediului fără plată

Durata concediului fără plată pentru rezolvarea unor situații personale se stabilește prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern aplicabil. Legislația nu impune o limită de zile libere neplătite, astfel că angajatul poate negocia perioada maximă de concediu fără plată cu angajatorul său.

Pentru concediu de studii, Codul Muncii prevede ca angajatul să notifice angajatorul referitor la durata stagiului de formare profesională și la data de începere a acestuia, cu cel puțin o lună înainte de desfășurarea lui.

De asemenea, concediul fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat, pe parcursul anului, în cazul în care salariatul urmează o formă de învățământ superior. Astfel, angajatorul poate acorda concediu fără plată pentru susținerea examenelor de absolvire sau a examenelor de promovare în anul următor.

Cum poți să soliciți concediu fără salariu

Pentru solicitarea concediului fără plată, angajatul trebuie să se adreseze angajatorului, notificându-l în scris. De reținut este că, înainte de a solicita concediu neplătit, salariatul trebuie să consulte reglementările interne cu privire la acordarea zilelor libere fără plată pentru formarea profesională sau pentru rezolvarea unor situații personale.

Cerere concediu fără plată pentru formare profesională

După cum prevede Codul Muncii, concediul fără plată pentru formare profesională trebuie anunțat cu cel puțin o lună înainte, prin notificare scrisă.

Cererea de concediu fără plată trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare, domeniul în care se desfășoară, durata perioadei de instruire, dar şi denumirea instituţiei de formare profesională.

Cerere concediu fără plată motive personale

Pentru a depune o cerere de concediu fără plată pentru motive personale, legislația nu prevede un termen limită de înaintare a acesteia către angajator.

Important de reținut este că notificarea de concediu fără plată trebuie să conțină motivul pentru care salariatul solicită concediu neplătit, dar și durata acestuia. În situații particulare, angajatorul poate solicita și alte documente justificative care să însoțească cererea de concediu.

În cazul în care organizația utilizează un anumit model de cerere de concediu fără plată, acesta poate fi solicitat de la departamentul de resurse umane sau de la superiorul direct.

Avantaje și dezavantaje ale concediului fără plată

Avantajele și dezavantajele concediului fără plată sunt strâns legate de situația personală și profesională a fiecărui angajat.

Beneficiul major al concediului fără plată este acela că, fără a-și scădea din zilele de concediu de odihnă, angajatul se poate concentra pe rezolvarea unor situații personale sau poate investi în dezvoltarea sa.

Concediul fără plată oferă flexibilitate în ceea ce privește perioada și durata absenței. Dacă atât angajatul, cât și angajatorul au negociat și au căzut de acord asupra anumitor condiții pentru concediu fără plată, agreate de ambele părți, salariatul își poate organiza zilele libere în funcție de necesități.

Pentru angajații care urmează cursuri ale învățământului superior sau programe de formare și perfecționare, concediul fără plată este o modalitate utilă de a-și păstra locul de muncă, dar și de a se concentra pe dezvoltarea personală și profesională pentru o perioadă mai lungă de timp.

Deși prezintă o serie de avantaje considerabile, concediul fără plată implică și anumite dezavantaje. Important de precizat este că perioada de suspendare a contractului de muncă în situația unui concediu fără plată nu constituie vechime în muncă. Excepție de la această regulă face concediul neplătit pentru formare profesională.

👉 Concediul neplătit poate avea repercursiuni nu doar asupra salariului, ci și asupra beneficiilor extrasalariale. Prin urmare, beneficii precum tichetele de masa nu vor mai fi acordate salariaților aflați în concediu fără plată.

În plus, pe perioada concediului fără plată, nu sunt reținute și virate contribuții către sistemul public de asigurări de sănătate. În cazul în care concediul depășește mai mult de 3 luni, asigurarea de sănătate este suspendată, fapt menționat în art. 2 din Ordinul nr. 617/2007 (drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei).

Nu în ultimul rând, concediul fără plată necesită o organizare și planificare riguroasă, pentru ca angajatorul să poată asigura o tranziție lină a responsabilităților în timpul absenței salariatului. Acesta este și motivul pentru care o cerere concediu fără plată model se completează și se înmânează angajatorului cu cel puțin o lună înainte pentru concediul de studii. Deși nu există un termen legal prestabilit, este recomandabil ca și pentru cerere de suspendare contract de muncă pe motive personale angajatul să aloce un timp suficient înștiințării angajatorului.

Prevederi legislative referitoare la concediul fără plată - ce trebuie să știe angajatorii

După ce am explicat ce înseamnă concediu fără plată și în ce condiții se poate acorda acesta, este important de subliniat că angajatorii trebuie să cunoască anumite prevederi legislative cu privire la aprobarea zilelor libere neplătite în situații particulare.

Se poate refuza un concediu fără plată?

Despre refuzul concediului fără plată am menționat în rândurile de mai sus. Reiterăm că angajatorul poate refuza concediul fără plată pentru formare profesională dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfășurarea activității.

Din acest motiv, este esențial ca angajatul să-și exprime dorința de a intra în concediu fără plată cu cel puțin o lună înainte, dând timp angajatorului să organizeze activitățile în consecință.

Totodată, Codul muncii precizează, în cadrul art. 158, că angajatorul nu poate deduce durata concediului pentru formare profesională din durata concediului de odihnă anual al salariatului, iar această perioadă este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul. Cu alte cuvinte, perioada concediului fără plată pentru formare profesională este considerată generatoare de vechime în muncă.

👉Dacă îți dorești să încurajezi angajații să utilizeze concediul de odihnă pentru a se recrea și pentru a se bucura de timpul personal, cardul de vacanta Edenred poate fi o modalitate potrivită de a le acorda o primă de vacanță care le poate acoperi cazarea, transportul, dar și mesele sau serviciile de agrement.

Se acordă concediu fără plată în preaviz?

Pe perioada preavizului, contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele. În consecință, dacă angajatul are nevoie de concediu fără plată în preaviz pentru rezolvarea unor situații personale, acesta poate solicita zile libere neplătite chiar și în această perioadă, conform legii.

Având în vedere că pe perioada concediului fără plată contractul individual de muncă este suspendat prin acordul părților, concediul fără salariu suspendă și perioada de preaviz, care urmează a fi reluată după încheierea perioadei de concediu.

Se justifică motivele personale pentru solicitarea concediului fără plată?

Legea nu impune o procedură fixă în situația solicitării concediului fără plată pentru motive personale. Prin urmare, angajatorul poate aproba concediul fără plată pentru rezolvarea unor situații personale fără a cere angajatului justificarea acelei situației personale. Totuși, dacă angajatorul dorește, poate solicita angajatului explicații referitoare la situațiile personale pentru care înaintează cererea de concediu.

Concediul medical și concediul fără plată

În cazul concediului medical, este important de menționat că acesta poate întrerupe atât concediul de odihnă, cât și concediul fără plată, conform prevederilor OUG 158/2005. Mai exact, în cazul în care incapacitatea temporară de muncă survine în timpul concediului fără plată, salariatul beneficiază de indemnizație, iar concediul fără plată este întrerupt, urmând a fi reluat la încheierea concediului medical.

Această prevedere legală este de interes, în special în ceea ce privește indemnizația acordată salariatului. Deși salariatul aflat în concediu fără plată nu beneficiază de remunerație pe perioada acestuia, dacă un concediu medical survine în timpul zilelor libere neplătite, angajatorul trebuie să ofere indemnizația de incapacitate temporară de muncă, în baza întreruperii concediului fără plată de concediul medical.

Concediu fără plată pentru bugetari

Salariații din administrația publică și din unitățile bugetare au dreptul la concediu fără plată pentru funcționar public în vederea formării profesionale, în limita a 90 de zile lucrătoare pe an.

Aceste zile libere neplătite pot fi utilizate pentru susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere într-o formă de învățământ superior, a examenelor de an universitar sau a examenului de diplomă, dar și pentru susținerea examenului de admitere la doctorat sau a tezei de doctorat.

Totodată, concediul fără plată se acordă și funcționarilor publici care intenționează să participe la examenul pentru ocuparea unui loc de muncă în altă unitate din sistemul public.

Durata concediului fără plată pentru soluționarea unor probleme personale se stabilește de comun acord cu angajatorul și se acordă pentru tratamente medicale efectuate în străinătate, în cazul în care salariatul nu are dreptul la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, pentru însoțirea unei rude la tratament în străinătate sau pentru îngrijirea copilului bolnav, cu vârstă mai mare de trei ani.

Dacă durata concediului fără plată este mai mare de 30 de zile, instituția poate încadra o altă persoană, pe perioada determinată. Această situație este justificată, spre exemplu, pentru salariații care solicită concediu fără plată în învățământ sau într-o altă instituție care nu poate funcționa optim în lipsă de personal.

După cum prevede articolul 54 Codul muncii, pe perioada concediului fără plată contractul individual de muncă poate fi suspendat. Acest lucru permite salariatului să urmeze programe de formare profesională sau să gestioneze situațiile personale, fără a-și afecta parcursul profesional. Pentru a solicita concediu fără salariu, angajatul trebuie să analizeze atent avantajele și dezavantajele pe care această intenție le implică, alegând varianta cea mai potrivită pentru nevoile sale individuale și pentru contextul său profesional.

Sursă foto: Shutterstock

Termenul de TVA deductibil este un element de fiscalitate pe care antreprenorii ar trebui să-l cunoască, indiferent de domeniul în care aceștia activează. Taxa pe Valoare Adăugată se aplică în cazul majorității produselor sau serviciilor comercializate în România. Totuși, în anumite situații, acest TVA se poate deduce.

• Ce înseamnă TVA deductibil?
• În ce condiții se aplică deductibilitatea TVA-ului
• Pentru ce tipuri de cheltuieli se aplică TVA deductibil
• Cum se deduce TVA-ul
• Care sunt afacerile pentru care se aplică decontare TVA

Ce înseamnă TVA deductibil?

TVA sau Taxa pe Valoare Adăugată este o taxă pe bunuri și servicii care se aplică fiecărei etape a lanțului de aprovizionare sau producție, cu anumite excepții prevăzute de lege. Firmele colectează TVA de la clienți și plătesc, la rândul lor, TVA furnizorilor. 

TVA-ul în România are valoarea de 19%, reprezentând cota standard, dar și 9% și 5%, cotele reduse.

Dacă, spre exemplu, clienții plătesc această taxă vânzătorului, acesta va plăti, la rândul său, TVA pentru achizițiile pe care le are cu afacerea. Deducerea TVA-ului se referă la recuperarea taxei aferente achizitiilor societății din TVA-ul facturat clienților.

Ce spune legislația despre TVA deductibil și TVA colectat?

Deductibilitatea TVA-ului este reglementată în Codul Fiscal, care precizează că orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA are dreptul să scadă din suma totală a taxei pe care o colectează de la clienți suma totală sau parțială, după caz, a taxei înscrise pe facturile pentru bunurile și serviciile pe care le-a achiziționat în aceeași perioadă.

Această deducere se face cu respectarea regulilor stabilite în Codul Fiscal, în cadrul articolelor 297-306.

De asemenea, Codul Fiscal mai precizează că, dacă firma nu îndeplinește condițiile și formalitățile pentru deducerea taxei în perioada fiscală de raportare sau nu a primit documentele justificative necesare, aceasta poate deduce taxa mai târziu, în următoarea perioadă fiscală sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripție stabilit de Codul de procedură fiscală.

Deducerea TVA-ului se aplică în general pentru a evita cumulul de taxe pe parcursul lanțului de aprovizionare sau al producției. Acest lucru înseamnă că o companie poate deduce TVA-ul pe care l-a plătit furnizorilor săi (cunoscut sub numele de TVA deductibil) din TVA-ul pe care l-a colectat de la clienții săi (cunoscut sub numele de TVA colectat). Astfel, diferența dintre TVA-ul colectat și TVA-ul deductibil este cea care trebuie să fie plătită către autoritățile fiscale.

În ce condiții se aplică deductibilitatea TVA-ului

Nu orice companie poate beneficia de deductibilitatea TVA-ului, la fel cum nu orice cheltuială pe care o firmă o are poate să fie deductibilă. Prima condiție pentru a beneficia de deductibilitatea TVA-ului este ca societatea sa fie înregistrată în scop de TVA, adică să fie plătitoare de TVA.

La înființarea unei firme, aceasta poate să opteze pentru a plăti TVA sau pentru a se înregistra ca neplătitor de TVA până în momentul în care cifra de afaceri depășește un anumit plafon. Este important de menționat, în acest context, faptul ca plafonul actual prevăzut în Codul Fiscal este de 300.000 RON.

De asemenea, deductibilitatea TVA-ului se aplică doar pentru activitățile economice efectuate de o persoana impozabila. Astfel, TVA-ul achitat în legătură cu achizițiile necesare pentru desfășurarea activității economice poate fi dedus. Deducerea nu se aplică pentru bunurile sau serviciile utilizate în scopuri personale sau nelegate de activitatea economică.

Pentru ce tipuri de cheltuieli se aplică TVA deductibil

Pe scurt, TVA poate fi dedus pentru achizițiile care sunt făcute în scopul desfășurării activității economice a unei companii plătitoare de TVA. Câteva dintre achizițiile pentru care TVA-ul poate fi dedus sunt:

• Achiziții de bunuri și servicii utilizate în scopuri economice: TVA-ul plătit la achiziționarea de bunuri sau servicii necesare pentru desfășurarea activității economice este, în general, deductibil.
• Cheltuieli cu servicii profesionale: Taxa plătită pentru serviciile furnizate de avocați, contabili, consultanți, agenții de publicitate și alte servicii profesionale poate fi dedusă, dacă aceste servicii sunt utilizate în scopuri economice.
• Costurile cu transportul și logistica: TVA-ul aferent cheltuielilor cu transportul și logistica poate fi deductibil, dacă aceste costuri sunt legate de activitatea economică.
• Cheltuieli de marketing și publicitate: TVA-ul plătit pentru serviciile de marketing și publicitate poate fi dedus, dacă acestea sunt destinate promovării și desfășurării activității economice.

Limitări ale dreptului de deducere TVA

Potrivit art. 298 din Codul Fiscal, dreptul de deducere TVA se limitează la 50% pentru cumpărarea, achiziția intracomunitară, importul, închirierea sau leasingul de vehicule, dacă acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.

În cazul în care plănuiești viitoare tranzacții intracomunitare și ai o firmă neplătitoare de TVA, află ce inseamna TVA intracomunitar (VAT number) si cum se achita.

Această limitare se aplică și taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele respective, cum ar fi cele cu carburantul, întreținerea, asigurările etc. Desigur, și această limitare cunoaște o serie de excepții, precum vehiculele rutiere care depășesc 3500 de kg sau care au mai mult de 9 scaune, inclusiv cel al șoferului.

În plus, limitarea nu se aplică nici vehiculelor folosite pentru situații de urgență, servicii de pază sau curierat, vehiculelor folosite pentru serviciul de taximetrie sau școală de șoferi ori vehiculelor care se închiriază.

Cheltuieli cu TVA nedeductibil

După cum precizează art. 297 al Codului Fiscal, nu reprezintă TVA deductibil:

• suma achitată în contul și în numele altei persoane, care apoi se decontează acesteia;
• suma încasată în numele și în contul altei persoane, care nu este inclusă în baza de impozitare a livrărilor sau prestărilor efectuate;
• taxa aferentă achiziției de băuturi alcoolice și produse din tutun, excepție făcând cazul în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau utilizate pentru prestări de servicii.

👉 Dacă ești în căutarea unei soluții moderne de recompensare și motivare a angajaților, Cardul Cadou Edenred oferă facilități fiscale precum deductibilitate și scutirea de la plata taxelor sociale. Acest card cadou poate fi oferit angajaților cu ocazia sărbătorilor legale, oferind acces la o rețea vastă de comercianți din domenii precum frumusețe, modă, sport, cultură, IT sau restaurante.

Cum se deduce TVA-ul

Pentru a deduce TVA-ul, compania trebuie să primească facturi valide și documente justificative de la furnizorii de bunuri sau servicii. Aceste documente atestă achizițiile efectuate și TVA-ul aferent acestora. 

Pentru fiecare perioadă de raportare, compania depune declarația de TVA (D300), cu detalii despre TVA-ul colectat (pe care l-a facturat clienților) și TVA-ul deductibil (înscris pe facturile de achiziții).

Diferența dintre TVA-ul colectat și TVA-ul deductibil determină suma de TVA de plată către autoritățile fiscale sau, dacă TVA-ul deductibil este mai mare, suma de TVA de recuperat. 

Care sunt afacerile care intră sub incidența TVA

TVA-ul este un impozit care se aplică pentru companiile care desfășoară activități economice și sunt înregistrate în scopuri de TVA (plătitoare de TVA). În general, acest lucru include majoritatea companiilor care furnizează bunuri sau servicii în schimbul unei plăți și sunt obligate să colecteze TVA de la clienții lor.

Specific, pentru a beneficia de posibilitatea deducerii TVA, o companie trebuie sa indeplineasca cumulativ următoarele condiții:

• Sa fie înregistrată în scopuri de TVA: Orice firmă care depășește pragul de cifră de afaceri stabilit de legislație pentru înregistrare trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA; alternativ, o firma poate opta încă din momentul înființării pentru înregistrarea în scopuri de TVA;
• Să comercializeze bunuri și servicii supuse TVA. Doar companiile care vând bunuri și servicii care sunt impozabile cu TVA pot fi înregistrate în scopuri de TVA;
• Sa efectueze achiziții pentru activitatea lor economică: Companiile pot deduce TVA-ul înscris pe facturile de achiziție pentru bunuri și servicii, în măsura în care acestea sunt utilizate în scopuri economice și sunt aferente activității lor taxabile.

👉 Referitor la deductibilitate, în categoria cheltuielilor deductibile se încadrează acele cheltuieli asimilate salariilor, care includ beneficiile extrasalariale oferite angajaților. Prin urmare, pentru a motiva angajații, alege să le oferi tichete de vacanta, profitând de deductibilitate și scutirea de la plata taxelor sociale și economisind până la 37% față de acordarea primelor de vacanță în numerar.

Există numeroase exemple de afaceri care pot beneficia de deductibilitatea TVA. Printre acestea se numără:

1. Magazine de retail: Magazinele care vând bunuri direct către clienți, precum supermarketuri, magazine de haine, magazine de electronice, pot deduce TVA-ul aferent achiziționării bunurilor pe care le vând, precum și TVA-ul aferent altor bunuri și servicii necesare desfășurării activității lor;
2. Restaurante și cafenele: Restaurantele, cafenelele și alte afaceri din industria alimentară pot deduce TVA-ul aferent achiziționării ingredientelor și a altor bunuri și servicii necesare pentru desfășurarea activității lor;
3. Companii de producție: Companiile care produc bunuri pot deduce TVA-ul aferent achiziționarii materiilor prime și a echipamentelor utilizate în procesul de producție, precum și a altor bunuri și servicii necesare desfășurării activității lor;
4. Companii de servicii profesionale: Firmele care oferă servicii profesionale, precum avocatură, contabilitate sau consultanță pot deduce TVA-ul aferent bunurilor și serviciilor necesare desfășurării activității;
5. Companii de IT și tehnologie: Afacerile din industria IT și tehnologie pot deduce TVA-ul aferent achiziționării de echipamente, software și alte resurse necesare în activitatea lor.
6. Companii de transport și logistică: Companiile din domeniul transportului și logisticii pot deduce TVA-ul aferent achiziționarii autovehiculelor, pieselor de schimb și a altor servicii necesare desfășurării operațiunilor lor.

Acestea sunt doar câteva exemple de afaceri care pot deduce TVA-ul în cadrul activității lor economice. Este important de reținut că regulile de deducere a TVA-ului prezentate în acest articol au un caracter general și nu sunt aplicabile în toate situațiile întâlnite în practică. În Codul Fiscal se regasesc informațiile necesare tuturor antreprenorilor care doresc să afle ce înseamnă deducere TVA și în ce condiții se aplică pentru afacerea lor.

Prin urmare, dacă ai o societate plătitoare de TVA, poți beneficia de deducerea taxei pe valoare adăugată pentru achizițiile care îți servesc realizării obiectului de activitate. Pentru a beneficia de deducerea TVA-ului, companiile trebuie să identifice acele achiziții deductibile efectuate în scopul desfășurării activităților economice, depunând deconturile fiscale, în care declară atât TVA-ul colectat de la clienți, cât și TVA-ul deductibil pentru achizițiile efectuate.

Sursa foto: Shutterstock

Dacă ești un angajat la început de drum, este important să îți cunoști atât obligațiile, cât și drepturile, pentru a te asigura că-ți sunt respectate. De aceea, este important să citești cu atenție contractul individual de muncă înainte să îl semnezi, dar și fișa postului.

Descoperă în cele ce urmează ce este fișa postului, de ce este importantă, dar și alte detalii folositoare la început de carieră.

• Ce este fișa postului. Definiția fișei postului 
• Cui îi este adresată fișa postului
• De ce este importantă fișa postului pentru angajat
• Ce trebuie să cuprindă fișa postului
• Model fișa postului
• Cadru legislativ pentru fișa postului
• Întrebări frecvente despre fișe de post

Ce este fișa postului. Definiția fișei postului 

Fie că ești la începutul procesului de a-ți căuta un job, fie ai avut deja câteva interviuri, cu siguranță măcar o dată ai auzit de fișa postului. Ei bine, dacă îți dorești să afli mai multe detalii și să descoperi ce este fișa postului, îți oferim mai jos o explicație cât se poate de simplă.

Definiția fișei postului: document care detaliază responsabilitățile și sarcinile specifice fiecărei poziții din cadrul unei companii.

Cui îi este adresată fișa postului

Fișa postului este adresată în principal angajatului, însă este un instrument util și pentru managerii de resurse umane. Aceștia din urmă folosesc fișa postului în special pentru a determina nivelul de compensare adecvat pentru fiecare angajat și pentru a asigura conformitatea cu politicile și procedurile companiei. În ceea ce privește importanța fișei postului pentru angajat, aceasta are multiple avantaje pe care le explicăm în continuare.

De ce este importantă fișa postului pentru angajat

Fișa postului este un document important pentru fiecare angajat deoarece:

• Detaliază exact ce responsabilități și sarcini sunt asociate unui job. Aceste informații ajută angajatul să înțeleagă mai bine ceea ce are de făcut atunci când se angajează într-o anumită poziție.
• Ajută la identificarea oportunităților de dezvoltare. Fișa postului include cerințele de calificare pentru un anumit post. Aceste informații pot fi folosite de către angajat pentru a identifica unele lacune în competențele sale și pentru a găsi oportunități de dezvoltare personală și profesională.
• Stabilește așteptările clare în ceea ce privește performanța, cu ajutorul unor indicatori de performanță și al unor obiective. 
• Asigură o evaluare justă și obiectivă a performanței. Indicatorii de performanță și obiectivele sunt setate în conformitate cu responsabilitățile menționate în fișa postului. Acest lucru permite angajatorului să ofere o evaluare justă și obiectivă a performanței angajatului. 
• Ajută la stabilirea nivelului corect de compensare, care este stabilit în conformitate cu responsabilitățile trecute în fișa postului. 

Ce trebuie să cuprindă fișa postului

Fișa postului cuprinde informații importante referitoare la atribuțiile angajaților și nu numai. Iată ce conține fișa postului:

1. Titlul postului

Titlul postului sau denumirea poziției reflectă nivelul de responsabilitate al angajatului într-o companie. De aceea, în stabilirea titlului postului sunt luate în considerare aspecte precum: departamentul în care lucrează angajatul, abilitățile și experiența sa, dar și cultura organizațională a companiei.

2. Descrierea postului

Descrierea jobului include informații importante legate de specificațiile postului. Acestea constau în principalele responsabilități și sarcini ale angajatului. Deseori, sarcinile menționate în descrierea postului sunt trecute în fișa postului sub formă de bullet points. În acest mod, fișa postului este ușor de parcurs și de înțeles de către angajat.

3. Cerințele de calificare

Această secțiune din fișa postului cuprinde toate cerințele pe care angajatul trebuie să le îndeplinească pentru ocuparea unei poziții. Aici sunt incluse informații referitoare la nivelul de educație, experiența și abilitățile necesare pentru ocuparea poziției.

4. Obiectivele specifice

Acestea trebuie să fie legate de responsabilitățile și sarcinile specifice postului și să ajute la obținerea performanțelor așteptate. Pentru un angajat la început de drum, obiectivele trecute în fișa postului constau în principal în preluarea sarcinilor în timp util și în îndeplinirea sarcinilor într-un mod independent, de obicei, în primele 6-12 luni de la angajare.

5. Indicatorii de performanță

Indicatorii de performanță sunt măsurători stabilite pentru evaluarea performanței angajatului. Aceștia sunt menționați într-o secțiune separată în fișa postului și se bazează de obicei pe calitatea muncii, cantitatea muncii, timpul de finalizare a unor sarcini de serviciu, dar și pe abilitățile de comunicare.

👉 În funcție de nivelul de îndeplinire al indicatorilor de performanță, angajații pot să primească bonusuri, precum al 13-lea și al 14-lea salariu. Valoarea lor în bani poate să fie mai mică sau mai mare, în funcție de performanța angajatului sau cea obținută la nivel organizațional. Cu toate acestea, există și unele beneficii extrasalariale pe care angajații le primesc, indiferent de performanța lor. Unul dintre acestea este și cardul de tichete de masa. Valoarea maximă a unui tichet este de 40 de lei/ zi, începând cu 1 ianuarie 2024, însă aceasta se stabilește la nivelul fiecărei organizații. 

6. Raportarea și relațiile de lucru

Această secțiune din fișa postului include informații referitoare la superiorul direct al angajatului și la relațiile de lucru pe care acesta le are cu alte departamente sau colegi de echipă. Totodată, în cazul unor poziții de conducere, această secțiune cuprinde și informații referitoare la numărul persoanelor din echipa care va fi condusă de noul angajat.

7. Programul de lucru

Această secțiune din fișa postului include informații despre programul de lucru, indiferent că acesta este unul flexibil sau standard. În prezent, cele mai multe companii adoptă un program flexibil și un sistem hibrid, care permit angajatului să lucreze câteva zile de acasă și câteva zile la birou. Indiferent de situație, fișa postului trebuie să includă informații clare privind acest aspect.

👉 Flexibilitatea programului de lucru se numără printre principalele cerințe ale angajaților. Descoperă mai multe detalii despre acest subiect!

8. Politici și proceduri specifice ale companiei

Fișa postului include și informații despre politicile și procedurile companiei legate de postul respectiv. Iată câteva dintre cele mai populare exemple trecute în fișa postului: 

• politica de securitate a informațiilor; 
• politica de sănătate și siguranță la locul de muncă; 
• politica de diversitate și incluziune; 
• procedura de evaluare a performanței;
• procedura de gestionare a conflictelor.

Model fișa postului

Chiar dacă nu este în sarcina angajatului să întocmească fișa postului, poate fi util să vezi cum arată aceasta înainte de a te angaja. În acest mod, vei ști la ce să fii atent înainte să semnezi contractul individual de muncă.

Descoperă în cele ce urmează un model de fișă a postului, care îți demonstrează cum arată fișa postului completată. Acest exemplu de fișa postului include informații pentru un job de specialist marketing online, însă structura poate fi folosită și pentru fișa postului unui medic stomatolog, fișa postului de avocat, manager, fișa postului de recepționer medical, sau pentru a detalia ce face un magazioner.

Deși există mai multe modele de fișe de post, acesta este cel mai des întâlnit, deoarece cuprinde toate secțiunile menționate în acest articol. 

Cadru legislativ pentru fișa postului 

Deși nu se înregistrează la ITM odată cu înregistrarea contractului individual de muncă, fișa postului este obligatorie, conform Codului Muncii. Iată câteva articole din Codul Muncii, care fac referire directă la fişa postului:

• art. 17 alin. 2 lit. d) anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării, cu privire la funcția/ocupația ce urmează a o deține, conform COR sau altor acte normative, precum și atribuțiile postului;
• art. 39 alin. 2 lit. a) salariatul are obligația de a îndeplini atribuțiile ce îi revin, conform fișei postului;
• art. 40 alin. 1 lit. b) angajatorul are dreptul să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat (…);
• art. 40 alin. 1 lit. c) în completarea sarcinilor trasate prin fișa postului, angajatorul are dreptul sa dea dispoziții cu caracter obligatoriu sub rezerva legalității.

Întrebări frecvente despre fișe de post

Iată care sunt cele mai populare întrebări pe care angajații le adresează pentru a afla mai multe detalii despre fișa postului.

Cine întocmește fișa postului?

Dacă te-ai întrebat vreodată cine întocmește fișa postului, ei bine, află că fișa postului este elaborată de către departamentul de resurse umane al companiei sau de către managerul departamentului în care se află poziția respectivă. În orice caz, indiferent de situație, este important ca fișa postului să fie elaborată într-un mod obiectiv și corect, astfel încât să reflecte cu acuratețe responsabilitățile și cerințele postului, într-un mod clar și precis.

Ce se întâmplă dacă nu este respectată fișa postului?

Există situații în care fișa postului nu este respectată fie de angajat, fie de angajator. În ambele cazuri, există consecințe. 

De exemplu, dacă angajatul nu respectă fișa postului, acesta poate fi evaluat negativ în cadrul evaluărilor periodice ale performanței, poate fi sancționat disciplinar sau poate fi chiar demis din funcție.

În ceea ce privește angajatorul, dacă acesta nu respectă fișa postului, poate pierde încrederea și loialitatea angajaților și poate afecta negativ reputația sa pe piață.

👉 De obicei, angajatorul stabilește o perioadă de probă pentru a testa competențele angajatului și pentru a se convinge că acestea se potrivesc cu sarcinile menționate în fișa postului. La finalul acestei perioade, angajatorul, dar și angajatul au posibilitatea de a decide dacă doresc să prelungească pe o perioadă mai lungă contractul de muncă. Află tot ce trebuie să știi despre perioada de probă la job.

Când și cum se poate actualiza fișa postului?

Pentru a evita unele abuzuri în fișa postului sau nerespectarea atribuțiilor menționate în fișa postului, există posibilitatea de modificare a fișei postului. Iată care sunt cele mai întâlnite situații în care are loc modificarea fișei postului:

• atunci când se fac schimbări majore în ceea ce privește responsabilitățile și sarcinile postului;
• atunci când se adaugă sau se elimină cerințe de calificare sau experiență pentru postul respectiv;
• atunci când apar modificări în structura organizațională a companiei, care afectează responsabilitățile și sarcinile menționate inițial în fișa de post.

Concluzionând, fișa postului stabilește atribuțiile pe care trebuie să le îndeplinești în funcție de poziția pe care o ocupi în companie. În funcție de acestea, este setat sistemul de recompensare pe care îl primești pentru munca ta. În timp ce unele beneficii pot să difere în funcție de performanța ta, altele, cum ar fi și valoarea tichetelor de masă, rămân neschimbate, chiar și atunci când performanța ta se întâmplă să fie sub nivelul așteptărilor.

Sursă foto: shutterstock.com

Anul 2023 vine cu schimbări legislative în materie de salarizare și legislația muncii. Sistemul deducerilor din salariu suferă modificări, ca urmare a Ordonantei 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, iar plafonul cu privire la veniturile neimpozabile pe care le pot acorda angajatorii se schimbă.

●     Care sunt principalele noutăți legislative din domeniul legislației muncii?

●     Deducerea personală din salariu

●     Venituri neimpozabile acordate de angajatori

●     Noile știri legislative - cum afectează acestea angajatorul și angajatul?

Care sunt principalele noutăți legislative din domeniul legislației muncii?

Schimbările care vor avea loc începând cu anul 2023 sunt de interes atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Pe de o parte, sistemul deducerilor din salariu va avea două componente: deducerea personală de bază și deducerea personală suplimentară, acordate în limita venitului impozabil lunar realizat, iar numărul salariaților care vor putea beneficia de această facilitate va crește. Această modificare a fost reglementată la nivel legislativ prin intermediul OG 16/2022 și va fi aplicabilă începând din luna ianuarie a anului viitor.

👉 Intra pe BIZTRO Club pentru sfaturi, informatii si educatie antreprenoriala 

Pe de altă parte, aceeași ordonanță aduce modificări asupra plafonului de acordare a anumitor beneficii extrasalariale, oferite de către angajator. Pentru a nu fi impozitate, aceste venituri trebuie să însumeze cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Important de menționat este faptul că nu toate beneficiile extrasalariale pe care le poate acorda un angajator fac obiectul acestui plafon.

Legea Salarizării

Legea salarizării se referă la un act legislativ unitar pentru plata salariilor angajaților care activează în mediul public. Astfel, se stabilește o grilă unică de salarizare care are termen 1 ianuarie 2025, termenul PNRR fiind sfârșitul anului 2024 așa cum arată OUG nr. 57/2023. 

De la 1 ianuarie 2024 apar noi modificări legate de salarizare, stagiu minim de cotizare și pensionare, conform Legii nr. 127/2019:

• Cumularea pensiei cu salariul - pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă. Această pensie va fi cumulată cu salariile realizate pe baza contractului individual de muncă. În prezent, cei pensionați anticipat nu au dreptul să muncească; în caz contrar, se anulează pensia anticipată;
• Stagiul minim de cotizare - se consideră doar perioadele în care s-au plătit contribuțiile la asigurările sociale. Noula lege prevede că perioadele asimilate fac parte din stagiul minim de cotizare. De asemenea, perioadele de masterat sau doctorat nu intră la stabilirea pensiei pentru limita de vârstă;
• Asigurarea facultativă - cei care doresc o astfel de asigurare o pot realiza retroactiv pe o perioadă de 5 ani;
• Precizări pentru persoanele invalide - persoanele care primesc pensie de invaliditate vor avea dreptul să presteze anumite munci potrivit capacității lor de muncă. 

O altă noutate importantă pentru 2024 este actualizarea adusă Codului Muncii. Conform Legii nr. 52/2023 vor exista două zile libere suplimentare, 6 și 7 ianuarie pentru „Bobotează” și „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul”

Totodată, începând cu 1 octombrie 2023 a crescut salariul minim brut pe economie la valoarea de 3.300 de RON  iar de la 1 ianuarie 2024 la 3.750 de lei.  Salariul minim în construcții la 4.500 de lei de la tot de la 1 octombrie 2023.

Deducerea personală din salariu

 
 Spre deosebire de anul în curs, legislația muncii 2022 prevede schimbări în ceea ce privește deducerea personală din salariu, acordată în limita venitului impozabil lunar realizat. Deducerea personală de bază se acordă, conform legii, pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului minim brut. Pentru persoanele ce realizează venituri peste această limită, nu se acordă deducere personală de bază.

În cazul deducerii personale suplimentare, se acordă 15% din salariul de bază minim brut pe ţară pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, ce realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară sau 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, pentru fiecare părinte ce realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

De deducerea personală suplimentară în cuantum de 100 de lei acordată pentru fiecare copil în vârstă de până la 18 ani poate beneficia doar unul dintre părinți, în cazul în care minorul este în întreținerea ambilor. Acesta trebuie să facă dovada înscrierii copilului într-o instituție de învățământ și să completeze o declarație pe proprie răspundere, care să confirme că deducerea nu se aplică și în cazul celuilalt părinte.

De asemenea, în cazul în care părintele care solicită deducerea personală suplimentară lucrează pentru mai mulți angajatori, acesta poate obține deducere suplimentară de la un singur angajator. În această situație, pe lângă documentele menționate anterior, părintele este obligat să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri și de la un alt angajator, conform actului normativ.

Până în prezent, Codul Fiscal stabilea ca persoanele cu un salariu brut de până la 1950 de lei să beneficieze de o deducere personală între 510 și 1310 lei, în funcție de numărul de persoane pe care salariatul le are în întreținere. De asemenea, pentru persoanele cu venituri brute cuprinse între 1951 lei şi 3600 lei, cuantumul deducerii personale scade pe măsură ce veniturile cresc. Totodată, pentru salariații cu venituri brute de peste 3600 de lei nu se acordă deduceri personale.

Noua modalitate de calcul în ceea ce privește deducerile personale de bază și suplimentare va intra în vigoare din luna ianuarie a anului 2023.

Venituri neimpozabile acordate de angajatori

 
 O altă schimbare semnificativă a legislației muncii se referă la plafonul cu privire la veniturile neimpozabile pe care le pot acorda angajatorii. Reglementată deopotrivă prin OG 16/2022, această modificare are în vedere o parte dintre beneficiile extrasalariale acordate de către companii angajaților. Pentru a fi scutiți de plata impozitului, angajatorii pot acorda beneficii extrasalariale fără să depășească un plafon lunar de 33% din salariul de bază aferent postului.

Ordonanța enumeră și detaliază toate beneficiile care se încadrează în această categorie și pentru care angajatorii trebuie să respecte un anumit plafon, pentru a nu plăti impozit. De reținut este faptul că veniturile extrasalariale pe care companiile le pot acorda nu au fost eliminate sau interzise prin intermediul acestei ordonanțe, iar firmele pot lua în considerare să le implementeze ca factori motivatori pentru personalul din organizații, ținând cont de regula netaxării, impusă prin legislația în vigoare.

Prin urmare, pentru a nu fi impozitate, următoarele beneficii prevăzute în Ordonanță nu trebuie să depășească, însumat, puțin peste o treime din salariul de bază al postului:

●     sumele de bani suplimentare acordate angajaților în baza clauzei de mobilitate;

●     contravaloarea hranei acordate de către organizație angajaților;

●     cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare puse la dispoziţia angajaţilor de către angajatori;

●     contravaloarea serviciilor turistice şi de tratament pentru angajaţi şi membrii familiei acestora sau, cu alte cuvinte, banii de vacanță;

●     contribuţiile la un fond de pensii facultative - maxim 400 eur / an;

●     primele de asigurare voluntară de sănătate - maxim 400 eur / an;

Totuși, o parte dintre veniturile pe care angajatorii le acordă angajaților, cu rol de beneficii extrasalariale, nu sunt incluse în această categorie și, drept urmare, nu fac obiectul calculului pentru încadrarea în plafonul de 33%.

Astfel, după cum sunt reglementate în Codul Fiscal și în OG 16/2022, următoarele categorii de venituri nu sunt impozabile:

●     ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere sau adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăria proprie, ca urmare a calamităţilor naturale;

●     veniturile reprezentând cadouri în bani și în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora;

●     contravaloarea transportului la și de la locul de muncă al salariatului, acordată de către angajator;

●     tichetele de masa, tichetele de vacanta, cele culturale sau de creșă;

●     drepturile de hrană și hrana acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care, potrivit legislaţiei, este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;

●     indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili;

●     costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor;

●     cheltuielile efectuate de către angajatori pentru pregătire profesională şi perfecţionare.

În situația cadourilor acordate de către angajatori, veniturile nu sunt impozabile numai dacă valoarea acestora, pentru fiecare angajat în parte, nu depășește 300 de lei. Această limită este aplicabilă pentru fiecare dintre ocaziile pentru care angajatorul poate acorda cadouri pe parcursul unui an: Crăciun, Paște, alte sărbători similare ale altor culte religioase, cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sau cadouri oferite angajaților pentru copiii acestora, cu ocazia zilei de 1 iunie.

Scutirea de la plata impozitului pe venit reprezintă un avantaj major pentru angajatorii care doresc să-și susțină angajații, prin acordarea unor beneficii extrasalariale care să-i motiveze. Tichetele de masă sau cele de vacanță, dar și beneficiile extrasalariale flexibile, precum cardul cultural, au devenit parte din pachetul de motivare și recompensare a tot mai multe organizații. Prin urmare, angajații nu își mai doresc doar o ofertă salarială atractivă, ci și un pachet de beneficii avantajos, care să le întrunească nevoile și așteptările.

Noile știri legislative - cum afectează acestea angajatorul și angajatul?

În ceea ce privește beneficiile extrasalariale, companiile trebuie să acorde o atenție sporită pe două paliere. Pe de o parte, trebuie luate în considerare plafoanele individuale ale acestor venituri, după cum menționam anterior (se pot acorda, spre exemplu, cadouri în cuantum de 300 de lei pentru fiecare sărbătoare menționată în legislație, iar valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este de 40 de lei, începând cu 1 ianuarie 2024).

Pe de altă parte, companiile trebuie să verifice care dintre beneficiile pe care au decis să le acorde angajaților sunt neimpozabile și care dintre acestea fac obiectul plafonului de 33%. Pentru cea de-a doua categorie, atenția se îndreaptă spre respectarea plafonului de 33% din salariul de bază al postului respectiv.

Dacă angajații nu ar trebui să fie afectați de aceste schimbări legislative, angajatorii vor avea responsabilitatea de a revizui pachetele de beneficii pe care le oferă, pentru a se asigura că se încadrează în prevederile menționate și că sunt scutiți de la plata impozitului.

Tot angajatorii vor resimți în procesele de lucru și schimbarea modalității de calcul a deducerii personale de bază și suplimentare. Noua modalitate de calcul va fi implementată din luna ianuarie a anului viitor, fiind resimțită în special de către angajații cu venituri mici, dar și de către acei salariați care au copii înscriși într-o unitate de învățământ.

Dacă de deducerea personală de bază se pot bucura toate persoanele cu un venit lunar brut de până la 2000 de lei peste nivelul salariului minim, noua legislație implementează, totodată, o noțiune nouă, și anume deducerea personală suplimentară. Conform noii modalități de calcul, cea mai mare deducere va fi primită de către acei angajați cu un salariu cel mult la nivelul minimului pe economie și care au în întreținere patru sau mai multe persoane.

Piața muncii este în continuă schimbare, iar legislația suferă deopotrivă modificări. Important pentru angajați și angajatori este să țină pasul cu aceste schimbări, luându-le la cunoștință și implementându-le în sectoarele în care este necesar.

Sursă foto: Shutterstock

Potrivit art. 41 din Constituția României, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Totodată, Codul Muncii și alte legi speciale impun ca relațiile dintre angajat și angajator să se bazeze pe principii morale și bună-credinţă. Contractul individual de muncă este documentul care certifică respectarea acestor norme de corectitudine reciprocă și include reglementările de bază, acceptate de ambele părți contractante.

●     Ce este contractul individual de muncă

●     Ce prevede legislația

●     Tipuri de contracte de muncă

●     Drepturile și obligațiile angajatului

●     Drepturile și obligațiile angajatorului

Ce este contractul individual de muncă

Contractul individual de muncă (CIM) este un act juridic, recunoscut de părțile contractante, terți şi instituţiile competente. Conform art. 10 din Codul Muncii, acesta reprezintă documentul care certifică relațiile dintre angajat și angajator și confirmă acceptul angajatului de a presta o activitate pentru şi sub autoritatea unui angajator (persoană fizică sau juridică), în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Încheierea contractului individual de muncă este posibilă doar cu respectarea prevederilor legale specifice. Mai mult, un contract de muncă valabil va fi modificat în conformitate cu eventualele noi dispoziții legale, dacă acestea sunt adoptate pe parcursul perioadei în care CIM îşi produce efectele.

Valabilitatea contractului este condiţionată de respectarea formei scrise (în limba română), obligaţie ce revine angajatorului. Ulterior, prin intermediul anumitor clauze, conținutul acestuia poate fi adaptat de angajator, în funcție de situația particulară a fiecărui salariat.  Întrucât relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii,  actul juridic menţionat  se încheie în baza acordului de voinţă al părţilor.

Ce prevede legislația

Codul Muncii și o serie de dispoziții și ordine ale Ministerului Muncii reglementează conținutul necesar și obligatoriu al contractului individual de muncă. Astfel, Codul Muncii sintetizează aspectele esențiale pe care trebuie să le conțină CIM și face referire expresă la drepturile și obligațiile celor două părți contractante (angajat și angajator), după cum urmează:

●     contractul individual de muncă nu poate conține prevederi contrare sau drepturi care să fie plafonate sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă;

●     sunt interzise și lovite de nulitate contractele individuale de muncă pentru prestarea unor activități ilegale, ilicite, imorale sau care implică persoane inapte de muncă ori minore, chiar dacă părțile își dau acordul;

●     angajatorul are obligația de a respecta drepturile angajaților, iar salariații nu pot renunța la acestea în nicio circumstanță;

●     tranzacțiile care urmăresc pierderea sau doar limitarea unor drepturi ale salariatului, prin compensarea cu bani, sunt ilegale și lovite de nulitate;

●     CIM trebuie încheiat între părți cel târziu în ziua anterioară începerii activității:

●     la momentul semnării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația legală de a informa angajatul referitor la:

○     identitatea părților;

○     locul de muncă și sediul angajatorului;

○     funcția/ocupația angajatului conform nomenclatorului de clasificare a ocupațiilor din România;

○     fișa postului și atribuțiile exprese ale angajatului; criteriile de evaluare ale activității profesionale; riscurile specifice postului; durata contractului – în cazul CIM pe durată determinată;

○     durata concediului de odihnă;

○     condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;

○     durata normală a muncii, în ore pe zi și pe săptămână;

○     clauze (confidențialitate, formare profesională, neconcurenţă, mobilitate și altele) – acestea pot fi stabilite în funcție de profilul angajatorului și nu sunt limitative.

●     CIM trebuie să conțină un paragraf clar definit cu privire la toate detaliile legate de salarizare. Acesta se va referi la salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și la periodicitatea plății salariului, dar și la alte beneficii extrasalariale (cazare, masă, bonusuri de performanță, tichete cadou sau vouchere de vacanta, prime și așa mai departe); salariul nu poate fi mai mic decât valoarea celui minim stabilit pe economie, raportat la numărul de ore lucrate, și nu trebuie să facă discriminare în funcție de sex sau vârstă; Codul Muncii specifică expres că salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor;

●     pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară, prevăzut de lege;

●     angajatorul are obligația de a plăti salariul cel puțin o dată pe lună, la dată fixă;

●     contractele individuale de muncă trebuie să includă și să respecte prevederile contractelor colective de muncă, doar dacă prevederile din acestea sunt mai avantajoase pentru angajat; CIM poate conține prevederi diferite de cele din contractul colectiv de muncă, numai dacă acestea sunt în folosul angajatului.

Angajatorul este obligat să transmită angajatului un exemplar al contractului individual de muncă și să-i pună la dispoziție contractul colectiv de muncă, dacă acesta a fost redactat. Este important de precizat că orice angajator ce are mai mult de 21 de angajați este obligat să negocieze și să redacteze un contract colectiv de muncă.

Potrivit legii, toate modificările ulterioare ale CIM trebuie aduse la cunoștință angajatului prin redactarea unui act adițional. Modificările care privesc stabilirea altor clauze sau drepturi exprese ale angajatului nu pot fi făcute de angajator fără acordul angajatului.

Vezi AICI ultima formă standard a contractului individual de muncă

Tipuri de contracte de muncă

Sunt mai multe tipuri de contracte de muncă, fiecare având aceleași caracteristici esențiale: respectarea drepturilor și obligațiilor părților contractante și stabilirea unui echilibru între munca prestată și beneficiile salariale.

1. Contract de muncă pe durată nedeterminată – potrivit Codului Muncii, acestea reprezintă regula în materie. Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată, în condițiile expres prevăzute de lege.
2. Contract pe durată determinată – este contractul ce implică stabilirea unui termen cu privire la desfăşurarea activității. Acesta nu poate avea o durată mai mare de 36 de luni. Între aceleaşi părți se pot încheia cel mult trei contracte pe durată nedeterminată succesive, iar perioada contractuală pentru fiecare nu poate să fie mai mare de 12 luni. Codul Muncii stabileşte reguli clare pentru contractele de muncă pe durată determinată, respectiv, acestea pot fi încheiate între angajat și angajator doar în anumite situații specifice (înlocuirea unui salariat, modificarea temporară a activității angajatorului, munci care au caracter sezonier).
    
3. Munca la domiciliu este genul de activitate care se desfășoară la domiciliul salariatului. Acesta beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege. În plus, are posibilitatea de a-și stabili singur programul de lucru, în condițiile unei munci normale, și are dreptul de a primi la domiciliu materialele necesare activității sau plata unor costuri pe care le implică munca efectuată.
    
4. Munca temporară este activitatea prestată de un salariat temporar, ce efectuează o anumită activitate în favoarea unui utilizator. Cel ce prestează muncă temporară este pus la dispoziția unui angajator. Acesta poate apela la munca temporară pentru executarea unei sarcini temporare precise. La finalul unei misiuni, salariatul temporar se poate angaja la firma la care a lucrat. Acest contract respectă clauzele de stabilitate întâlnite în contractele de muncă pe durată nedeterminată. Prevederile Uniunii Europene impun limitarea acestui gen de activitate, pentru a preveni abuzurile din partea angajatorilor.
    
5. Contractul de muncă parțial este cel în care salariatul realizează activităţi de muncă mai mult de două ore pe zi sau zece ore pe săptămână (dar sub 40 de ore), salariul fiind corespunzător duratei de muncă prestate.
6. Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă cu un regim special, conform prevederilor din Legea 279/2005. Are o durată determinată și are ca scop pregătirea profesională. Salarizarea se face în condiții specifice, iar angajatorul are o serie de beneficii suplimentare din partea statului.
    
7. Contractul de voluntariat este reglementat prin Legea voluntariatului 195/2001, cu modificările ulterioare. Caracteristic este faptul că munca este neremunerată, fiind prestată în interes public.
    
8. Reglementarea statutului funcționarilor publici. Activitatea acestora nu este supusă prevederilor Codului Muncii, ci Legii speciale 188/1999 și Statutului funcționarilor publici.

În unele situaţii, legea permite ca un angajat să încheie simultan diverse contracte de muncă.

👉Află care este diferența dintre salariul brut și cel net și ce taxe si impozite trebuie sa platesti catre stat.

Drepturile și obligațiile angajatului

Contractul individual de muncă nu prevede explicit care sunt drepturile angajatului, dar, prin menționarea unor aspecte legate de condițiile de muncă, salarizare, formarea și perfecționarea profesională, programul de muncă și repaus, concediul de odihnă și garanția siguranței și protecției la locul de muncă, acestea sunt subînțelese și asumate ca atare de angajator.

Tot în categoria drepturi ale angajatului intră și acela de a fi asistat și consiliat la semnarea contractului individual de muncă de un reprezentant legal, dar și dreptul de a cere respectarea normelor de salarizare conform pregătirii, calificării și normelor în vigoare.  

La capitolul obligații ce decurg din contractul individual de muncă, acestea se referă la necesitatea respectării tuturor clauzelor impuse de angajator, la care se adaugă secretul de serviciu, precum și obligația de a realiza norma de muncă sau atributele ce revin conform fișei postului. Totodată, sunt considerate a fi obligații ale angajatului față de angajator, chiar dacă acestea nu sunt expres menționate în contractul colectiv sau individual de muncă, disciplina muncii, respectarea normelor de siguranță și fidelitatea față de angajator.

Drepturile și obligațiile angajatorului

Angajatorul are dreptul de a coordona și norma activitatea angajatului, respectând legalitatea demersului. Acesta poate controla, sancționa sau premia activitatea angajatului, conform regulamentului intern și prevederilor din contractul colectiv și cel individual de muncă. Printre drepturile angajatorului se numără și acela de a întocmi regulamentul de ordine interioară.

Totodată, acesta poate decide reducerea activității, concedierea sau modificarea unor prevederi din CIM, atâta vreme cât acestea sunt determinate de evoluția activității economice și nu contravin legii.  

Angajatorul are obligația de a respecta plata salariilor, la termenele stabilite în CIM, precum și a beneficiilor suplimentare, dacă acestea au fost menționate în contractele colective și individuale de muncă (inclusiv a cardului de masă, a tichetelor cadou sau voucherelor de vacanță și altele din această categorie, ca modalitate de motivatie si fidelizare a angajatilor), să asigure angajaților condiții sigure și igienice de muncă, echipamente de protecție, să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă.

Respectarea tuturor strategiilor referitoare la motivarea forței de muncă vor avea un impact pozitiv în special asupra creșterii nivelului de satisfacție profesională a angajaților. Pe lângă oferirea unei recompense financiare fixe, organizațiile trebuie să țină cont de respectarea tuturor angajamentelor făcute pentru asigurarea satisfacției în muncă a personalului.

👉 Poți încuraja angajații și prin promovarea intraprenoriatului, o nouă tendință pentru a avea angajați mulțumiți și succes la nivelul companiei. Descoperă 10 sfaturi pentru a crea o cultura intraprenoriala.

Totodată, acesta are obligația de a asigura confidențialitatea informațiilor personale ale angajaților și de a acorda acestora drepturile ce decurg din concediile de odihnă, zile libere, compensarea acestora și altele asemenea.

Corectitudinea relațiilor dintre angajați și angajatori, modul în care sunt redactate și respectate prevederile din contractele colective, dar mai ales din cele individuale de muncă, sunt verificate de Inspectoratele de Muncă. Neregulile, abuzurile sau nerespectarea prevederilor din CIM pot fi semnalate direct de angajați inspectoratelor competente teritorial.

Sursa foto: Shutterstock.com

Codul Muncii reglementează repausul săptămânal pentru angajați, care trebuie să se acorde obligatoriu în două zile consecutive ale fiecărei săptămâni de lucru. În general, acest repaus se acordă în zilele de sâmbătă și duminică.

Legislația prevede acordarea unui spor de weekend pentru acei angajați care trebuie să se prezinte la locul de muncă în zilele de sâmbătă și duminică. În cazul în care repausul din zilele de weekend ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, salariații pot beneficia de repausul obligatoriu și în alte două zile consecutive din săptămână.

• Spor de weekend - generalități
• Sporul de weekend se înregistrează în Revisal?
• De ce este necesară acordarea unui spor de weekend?
• Calcul spor de weekend 2022
• Când se aplică sporul de weekend și cine poate beneficia?

Spor de weekend - generalități

Pentru munca prestată în zilele de sâmbătă și duminică, angajații trebuie să primească, pe lângă salariul de bază, un spor suplimentar. Modalitatea de calcul a acestui spor de weekend nu este reglementată în legislație, astfel că angajatorul poate să acorde o sumă fixă sau un procent calculat din salariul brut.

Cuantumul acestei remunerații nu este stabilit în legislație, fapt pentru care, atât modalitatea de calcul a sporului, cât și valoarea sa se negociază între angajat și angajator. Totodată, acordarea sporului de weekend nu poate fi influențată de dreptul angajatului de a primi cele două zile libere consecutive.

Salariații care prestează servicii în zilele de sâmbătă și duminică și primesc alte două zile libere în timpul săptămânii sunt îndreptățiți să beneficieze de un spor suplimentar la salariu. Refuzul angajatorului de a acorda spor de weekend salariaților poate atrage cu sine penalități.

Sporul de weekend se înregistrează în Revisal?

Sporul de weekend și detaliile aferente modalității de acordare a acestuia trebuie precizate în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern. Totodată, sporul de weekend trebuie completat și în Revisal.

Detaliile despre acordarea sporului de weekend se menționează sub forma unei clauze suplimentare în contractul individual de muncă. Articolul 137 din Codul Muncii reglementează modalitatea prin care angajatorul trebuie să gestioneze dreptul angajaților la repaus săptămânal. Alineatul 3 al articolului menționat stabilește dreptul salariaților de a beneficia de un „spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă”.

Deși legislația în vigoare nu prevede limite în vederea acordării acestui spor, angajatorii trebuie să ia în calcul obligativitatea de a acorda acest beneficiu extrasalarial persoanelor care prestează activități în zilele de sâmbătă și duminică.

De ce este necesară acordarea unui spor de weekend?

După cum aminteam, sporul de weekend este unul dintre beneficiile pe care angajatorii trebuie să le acorde salariaților care prestează muncă în zilele libere de weekend. Acest spor la salariu nu se numără printre beneficiile extrasalariale facultative pe care companiile decid să le acorde angajaților, fiind un beneficiu obligatoriu, reglementat legal.

Codul Muncii prevede faptul că repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă, sâmbăta şi duminica. Excepția de la această regulă se recompensează cu un spor la salariu. Angajații care urmează să lucreze în weekend trebuie să cunoască această obligativitate a angajatorului și să negocieze cuantumul sporului pe care îl vor primi pentru munca prestată în zilele de weekend.

Ba mai mult, acordarea unei sume de bani suplimentare pentru munca prestată sâmbăta sau duminica nu anulează dreptul angajatului de a beneficia de cele două zile libere consecutive obligatorii.

Chiar dacă printre beneficiile extrasalariale se numără acordarea unui card de tichete de masa, asigurări de sănătate sau carduri de vacanta, zilele de weekend lucrate nu pot fi altfel compensate și trebuie obligatoriu plătite cu un spor suplimentar la salariu.

Calcul spor de weekend 2022

Deși legea nu impune nicio limită a remunerației pentru zilele lucrate în weekend, angajatul și angajatorul pot negocia această sumă în momentul semnării contractului individual de muncă. Valoarea sporului poate fi fixă, caz în care cele două părți agreează o sumă de bani pe care salariatul o va primi în plus pentru fiecare zi de weekend lucrată.

Totuși, de cele mai multe ori, sporul de weekend se calculează procentual, din valoarea salariului brut. Spre exemplu, angajatul și angajatorul pot agrea asupra unui spor de 5% din salariul brut pentru fiecare zi de weekend lucrată. Astfel, în funcție de salariul de bază, angajatul primește suplimentar un procent de 5% pentru fiecare zi de sâmbătă sau duminică lucrată.

Pentru un salariat al cărui salariu brut este de 5000 de lei și care a lucrat 4 zile de weekend în decursul unei luni, cuantumul unui spor de 5% ar însemna un venit suplimentar de 1000 de lei. Modalitatea de calcul rămâne neschimbată (procent*salariu de bază*număr de zile de weekend lucrate), iar totalul variază în funcție de cuantumul salariului de bază.

Acest procent menționat anterior are rol de exemplu în calculul sporului de weekend, însă valoarea procentuală a acestui beneficiu poate varia. Important de știut este faptul că negocierea sporului de weekend trebuie făcută la începutul colaborării și trebuie neapărat specificată în contractul colectiv sau individual de muncă.

Când se aplică sporul de weekend și cine poate beneficia?

Sporul de weekend se acordă tuturor angajaților care prestează activitate în zilele de sâmbătă sau duminică. Valoarea acestuia se negociază, însă obligativitatea angajatorului de a-l acorda este menționată în legislație.

Totodată, sporul la salariu pentru zilele de weekend lucrate nu depinde de acordarea repausului săptămânal în alte zile ale săptămânii. Angajații au dreptul la plata unei sume suplimentare, dar și la acordarea celor două zile libere consecutive.

În situații excepționale, angajații pot avea cel mult 14 zile calendaristice de activitate continuă, caz în care zilele de repaus săptămânal vor fi acordate cumulat, conform articolului 137 din Codul Muncii. Această excepție poate fi implementată numai cu autorizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.

Sporul de weekend este un beneficiu obligatoriu, reglementat de legislația în vigoare. Pentru a motiva angajații și pentru a le stimula productivitatea în zilele de weekend, cuantumul acestui spor poate fi negociat în favoarea salariatului. În plus, există o serie vastă de beneficii extrasalariale pe care angajatorii le pot lua în calcul pentru a reduce disconfortul creat de necesitatea de a lucra în weekend.

Dacă angajații beneficiază de tichete de masă, valoarea nominală a acestora ar putea fi maximă, însumând 30 de lei pentru fiecare zi lucrată. Totodată, angajatorii ar putea acorda carduri cadou pentru acei salariați care au lucrat în zilele de weekend pe întreg parcursul unui an. Astfel de beneficii pot fi însemnate, în special pentru angajații care sunt nevoiți să lucreze în multe dintre zilele de sâmbătă și duminică.

Nerespectarea obligativității de acordare a sporului de weekend poate fi penalizată cu amenzi între 1500 și 3000 de lei, în urma reclamației la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Pentru a se asigura că respectă legislația în vigoare, angajatorii trebuie să rămână mereu informați. De asemenea, dincolo de obligațiile legale pe care le au, companiile trebuie să țină cont de importanța respectării și motivării angajaților.

A lucra în zilele de weekend poate fi un impediment pentru angajații care valorizează timpul petrecut cu prietenii sau familia, care își doresc să facă diferite activități sau să participe la diverse evenimente. Astfel, este ușor de justificat importanța acordării unui spor suplimentar, care să compenseze zilele de sâmbătă și duminică pe care angajații le petrec muncind.

Sursa foto: Shutterstock

În ultimii ani, pandemia Covid-19 a schimbat fundamental desfăşurarea proceselor de muncă,  iar stabilirea unui program de lucru flexibil a devenit un scop comun pentru ambele “tabere implicate”, respectiv angajați şi companii. Practic, datorită abordării relaţiilor profesionale într-o manieră modernă, pentru numeroase sectoare de activitate, telemunca a devenit “noua normă”. Însă, din perspectiva legislaţiei muncii, această modificare prezintă anumite implicaţii financiare pentru angajatori.

Prin urmare, în articolul ce urmează, vei găsi mai multe informaţii despre cheltuielile esenţiale suportate de angajator în telemuncă, statutul lor fiscal şi utilitatea acordării anumitor beneficii extrasalariale angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea remote sau hibrid.

●     Telemuncă ⎯ reglementare juridică

●     Principalele cheltuieli suportate de angajator în telemuncă

●     Beneficii extrasalariale neimpozabile ce pot fi acordate telesalariaților

●     De ce este necesară acordarea de beneficii extrasalariale în contextul muncii remote sau hibride

Telemuncă ⎯ reglementare juridică

În esenţă, telemunca este reglementată prin intermediul Legii nr. 81/2018,  şi constituie acea formă de organizare a muncii prin care angajatul (regulat și voluntar) își îndeplinește sarcinile  corespunzătoare funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține în alt loc decât spațiul de lucru organizat de angajator, folosind tehnologia informației și comunicațiilor (sistem PC, laptop, telefon, tabletă etc).

Cu privire la atribuțiile ce le revin, telesalariații organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă, regulamentului intern și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil. Simultan, părțile vor stabili și modul de evidențiere a orelor de lucru, prin contractul individual de muncă.

De reţinut este faptul că, telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care îşi desfăşoară activitatea la sediul angajatorului. Prin urmare, această categorie de angajaţi nu primește un tratament preferențial din partea angajatorului comparativ cu persoanele care aleg munca la birou, şi nici viceversa.

Anul trecut, Ordonanţa de Urgenţă nr. 36/2021 a adus o serie de modificări semnificative privind desfăşurarea activităţii de telemuncă. În primul rând, însăşi definiția telemuncii îmbracă o altă formă, fiind eliminată condiția că cel puțin o zi pe lună, muncă să fie derulată în alt loc decât cel pus la dispoziția de angajator. Cu alte cuvinte, în prezent, telemunca se bucură de un grad crescut de flexibilitate.

O altă modificare priveşte condițiile în care angajatorul poate verifica activitatea salariatului. Astfel, potrivit noilor reglementări, angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului în principal prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (email, diverse aplicaţii de chat etc.), în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bineînţeles cu respectarea legii.

Totodată, a fost eliminată prevederea potrivit căreia contractul individual de muncă trebuie să conţină o menţiune expresă cu privire la locul/locurile desfășurării activității profesionale, convenite de părți. Plus, actul normativ specifică şi faptul că, angajatorului îi revine obligaţia de  asigura telesalariatului o instruire suficientă și adecvată din perspectiva securității și sănătății în muncă, mai ales în următoarele trei situaţii:

➔   la angajare,

➔   la introducerea unui nou echipament de muncă,

➔   la stabilirea oricărei noi proceduri de lucru.

În final, la capitolul "obligaţiile angajatului" a fost adăugat un nou punct, anume, îndatorirea salariatului de a respecta și asigura confidențialitatea tuturor informațiilor și documentelor utilizate în timpul desfășurării activității de telemuncă.

Principalele cheltuieli suportate de angajator în telemuncă

De cele mai multe ori, crearea unui mediu de lucru performant implică aspecte de natură financiară. Prin urmare, companiile răspund de anumite cheltuieli inclusiv atunci când ne referim la implementarea telemuncii la nivel de business.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 81/2018, dacă sarcinile profesionale se realizează în regim de telemuncă, CIM va specifica şi modalitatea (procent sau totalitate) în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activităţii în cauză. Altfel spus, prin  cheltuieli suportate de companie se înțelege curent electric, abonament telefonie şi internet, etc.

Este necesar a fi menţionat faptul că, aceste cheltuieli nu constituie venituri impozabile pentru salariat, întrucât scopul lor principal are în vedere realizarea obiectului de activitate al angajatorului.

În acest context, prin intermediul Legii nr. 296 2020 au fost aduse clarificări cu privire la anumite beneficii fiscale ce pot fi antrenate în cazul cheltuielilor generate de telemuncă.

Aşadar, sumele pentru care angajatorul este responsabil în telemuncă sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. Totodată, acestea reprezintă avantaje în natură neimpozabile, nefiind cuprinse în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale.

Prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 din Codul Fiscal, cheltuielile cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea (electricitate, încălzire, apă, canalizare, conexiune la internet și abonamentul de telefonie fixă și/sau mobilă) și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou nu reprezintă venituri impozabile.

Însă, un aspect important, deductibilitatea se acordă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. În principiu, sumele menţionate anterior vor fi acordate fără a fi necesară prezentarea anumitor documente justificative. Pe de altă parte, dacă acestea depăşesc pragul de 400 lei (angajatorul poate stabili un buget mai mare), ar fi recomandat companiilor să aprobe un decont de cheltuieli.

Simultan, sunt considerate venituri neimpozabile și următoarele categorii de cheltuieli relevante pentru activitatea de telemuncă, respectiv:

➔   contravaloarea echipamentelor tehnice, de protecție și de lucru,  medicamentelor, materialelor igienico-sanitare (plus alte drepturi privind SSM), uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament (aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii),

➔   contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajații își au reședința și localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situațiile în care nu se asigură locuință sau nu se suportă contravaloarea chiriei,

➔   alte venituri neimpozabile, precum costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice (inclusiv cartele telefonice), efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de lucru, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament (maxim 400 euro pe an  pentru fiecare angajat) etc.

Beneficii extrasalariale neimpozabile ce pot fi acordate telesalariaților

Aşa cum menţionam anterior, salariații care îşi îndeplinesc sarcinile profesionale în regim de telemuncă beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile angajaţilor care muncesc în varianta clasică la birou.

Spre exemplu, telesalariaţilor le pot fi acordate tichete de masă, beneficiu extrasalarial oferit şi personalului care îşi desfăşoară activitatea la sediul angajatorului. Prin urmare, se poate observa cu uşurinţă că, acordarea tichetelor de masă nu este condiţionată de „prezența la lucru în unitate”, așa cum era specificat în vechea reglementare (Legea 145/1998).

Totodată, aceste bilete de valoare prezintă numeroase beneficii pentru angajatori, mai ales din perspectivă fiscală. Tichetele de masă sunt scutite de la plata taxelor sociale şi constituie cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit, astfel angajatorii pot obţine până la 37% economie pentru costurile de personal la nivel de companie. Simultan, acordarea de maxim 20,17 lei/zi lucrată per angajat, va contribui la creşterea puterii de cumpărare a angajaților, fără taxe suplimentare și creșterea unui nivel de trai mai bun, prin alimentație mai sănătoasă.

Din perspectiva logisticii necesare, platforma online MyEdenred, simplifică procesul de gestionare a comenzilor și facturilor aferente. Toate cardurile Edenred au integrată plata contactless sau cu telefonul mobil prin aplicațiile MyEdenred, Google Pay sau Apple Pay. Mai mult, la momentul actual, cardul de masă Edenred este unicul produs de acest gen care poate fi utilizat într-o aplicaţie de food delivery (tazz by eMag) și hypermarket online - Freshful by eMAG.

De ce este necesară acordarea de beneficii extrasalariale în contextul muncii remote sau hibride

Întrucât telemuncă a fost implementată pe scară largă în ultimii doi ani, pentru organizaţii, înţelegerea nevoilor telesalariaţilor, şi ulterior implementarea unor strategii eficace, a devenit crucială în contextul flexibilizarii accelerate a programului de lucru.

Deci, un pachet de beneficii extrasalariale influenţează semnificativ procesul de fidelizare al angajaţilor care muncesc remote sau hibrid. Prin urmare, tichetele de masă nu reprezintă unica opţiune atunci când ești interesat de bunăstarea salariaţilor tăi.

Deoarece este mult mai uşor să îmbini călătoriile cu munca de oriunde, poţi oferi beneficii extrasalariale sub forma cardurilor de vacanţă. Aceste bilete de valoare pot fi utilizate pe teritoriul României, într-o rețea amplă de unități turistice partenere (hoteluri, pensiuni, baze de tratament balnear și agrement etc.), pentru diverse servicii, respectiv cazare, transport, mese, servicii de agrement, etc. De asemenea, cardurile de vacanţă contribuie la scăderea cheltuielilor întrucât sunt deductibile și scutite de la plata taxelor sociale, angajaţii plătind doar 10% impozit pe venit.

În cazul muncii remote sau hibrid, este vitală menţinerea unei delimitări între sarcinile profesionale şi viaţa privată. Astfel, prin acordarea tichetelor culturale îţi poţi încuraja angajaţii să pună în prim plan bunăstarea fizică şi psihică. Edenred cultural poate fi folosit pentru o serie largă de activităţi, precum achiziționarea de bilete la spectacole, concerte, cinema, muzee, grădini botanice, festivaluri, târguri, cursuri de limbi străine, muzică, teatru etc. Cu privire la facilităţile fiscale aplicabile, aceste bilete de valoare prezintă deductibilitate în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului şi impozitare de 10% pe venitul angajatului nu se plătesc taxe sociale. Similar celorlalte categorii menţionate, tichetele culturale pot fi folosite prin intermediul unor sisteme de plată inteligente.

Cu toţii dorim să ne simţim apreciaţi la locul de muncă, iar telesalariații nu constituie o excepţie. Pentru că tot se apropie Luna Femeii, alege să îţi recompensezi angajatele prin oferirea cardurilor cadou. Aceste beneficii extrasalariale pot fi utilizate la nivel naţional pentru diverse  produse și servicii (modă, bijuterii, IT&C, sport, home&deco etc.) ce pot fi achiziţionate cu aplicaţia mobilă de plată Google Pay, MyEdenred şi Apple Pay. Totodată, tichetele cadou presupun deductibilitate şi scutire de plata taxelor sociale.

Contextul pandemic a pus într-o nouă lumină derularea activităţilor profesionale în regim de telemuncă. Astfel, în contextul flexibilizării muncii într-un ritm alert, organizarea unui mediu de lucru adecvat şi motivarea angajaţilor ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice angajator.

Sursă foto: Freepik.

Potrivit art. 52 din Codul Muncii, şomajul tehnic se referă la întreruperea parțială sau totală a activității firmei. Pentru a se evita concedierile colective, angajatorul apelează la reducerea programului de lucru sau la încetarea temporară a activității.

Cauzele șomajului tehnic sunt variate și pot depinde de companie (restructurare, dificultăți economice, defectarea unor aparate folosite în producție etc.) sau nu (pandemia de COVID-19, alunecări de teren, incendii etc.). Salariații rămân în continuare angajați ai companiei și primesc o indemnizație, urmând ca, după încetarea șomajului tehnic, să revină la locul de muncă.

Mai jos, poți citi mai multe despre șomajul tehnic, ce avantaje aduce angajatorului, precum și care este situația cardului de masa, în acest context.

●     Cadru legislativ

●     Care este valoarea indemnizației

●     Cine poate beneficia de indemnizația de șomaj tehnic

●     Care este procedura pentru acordarea indemnizației de șomaj tehnic

●     Acordarea tichetelor de masă în perioada șomajului tehnic

Cadru legislativ

Șomajul tehnic este reglementat de mai multe acte normative. Cadrul general referitor la șomajul tehnic, un concept existent și înainte de pandemie, se regăseşte în art. 52 din Codul Muncii.

Potrivit acestuia, pe durata reducerii sau întreruperii temporare a activității, salariații care nu mai lucrează vor fi plătiți cu o indemnizație provenită din fondul de salarii, care nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. De asemenea, potrivit legii, pe durata reducerii și/sau întreruperii temporare, salariații vor menţine aceleaşi raporturi de muncă cu angajatorul, pentru a putea reveni la locul de muncă.

Următorul document de interes este Ordonanța de Urgență nr. 30/2020. Acest document reglementează șomajul tehnic în contextul pandemiei COVID-19, mai ales în contextul stării de urgență și ulterior, de alertă. Ordonanța prevede că indemnizația de șomaj tehnic se va acorda din bugetul asigurărilor sociale.

Pentru angajatorii afectați de pandemie, care au trebuit să reducă sau să întrerupă activitatea, legea prevede o scutire totală sau parțială de la plata indemnizației către salariați.

De interes este și Ordonanța de Urgență nr. 32/2020, prin care au fost aduse clarificări legate de șomajul tehnic. Astfel, sunt uniformizate condițiile care trebuie îndeplinite; anterior, existau mai multe categorii de beneficiari, fiecare necesitând condiții speciale pentru a beneficia de șomaj tehnic (de exemplu, se solicita deținerea unui certificat de situații de urgență).

De asemenea, anterior, angajatorii care își reduseseră activitatea ca urmare a pandemiei și se aflau în imposibilitatea de a achita salariile, puteau beneficia de susținerea statului. Acesta din urmă venea în ajutorul angajatorului, prin plata indemnizației, doar în cazul a cel mult 75% dintre angajații care aveau contracte individuale de muncă active.

Noua lege, Ordonanța nr. 32/2020, elimină plafonul de 75% dintre salariații care pot obține indemnizație de șomaj tehnic, acordând indemnizația tuturor angajaților firmei al căror contract de muncă a fost suspendat.

Mai mult, legea propune renunțarea la condiționarea angajatorilor în ceea ce privește prezentarea de documente care să arate că nu au capacitatea de a plăti salariile. Dacă indemnizația de șomaj tehnic depășește 75% din salariul mediu brut, diferența va fi acoperită de angajator, în situația în care bugetul aferent cheltuielilor cu personalul permite acest lucru.

Un alt aspect important se referă la termenul de obținere a indemnizației din bugetul asigurărilor. Dacă anterior era de 30 de zile, acum s-a redus la 15 zile, iar angajatorii trebuie să vireze banii în termen de 3 zile lucrătoare.

Tot prin Ordonanța nr. 32/2020 sunt incluse pe lista beneficiarilor de șomaj tehnic și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și drepturi conexe. De asemenea, dacă un salariat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă, dintre care cel puțin unul este cu normă întreagă pe durata stării de urgență, acesta nu beneficiază de șomaj tehnic.

Următorul act legislativ legat de șomajul tehnic este Ordonanța de Urgență nr. 120/2020, care a intrat în vigoare în iulie 2020. Documentul prevede că acele companii a căror activitate a fost suspendată, ca urmare a unei anchete epidemiologice, efectuate de către DSP, pot beneficia de șomaj tehnic pentru angajații care își întrerup activitatea, valoarea fiind de maximum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă.

Indemnizația pentru șomaj tehnic, așa cum reiese din Ordonanța nr. 120/2020, este supusă contribuțiilor de asigurări sociale (25%), asigurări sociale de sănătate (10%) și celor de impozit pe venituri (10%).

Foarte important este faptul că, în principiu, pentru această indemnizație nu se plătește contribuția asiguratorie pentru muncă a angajatorului (2,25%), conform art. 220^5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Totodată, salariații care se află în concediu medical nu vor beneficia de indemnizația de șomaj tehnic.

Printre cele mai recente acte normative se numără Ordonanța de Urgență nr. 211/2020, care prevede ca șomajul tehnic să nu mai fie decontat de bugetul de stat, începând cu data de 1 iulie 2021. Drept urmare, va trebui să fie suportat din bugetul firmei. Pe de altă parte, în contextul apariţiei “valului patru”, conform OUG nr. 111/2021, statul va suporta, până la 31 decembrie 2021, indemnizațiile de șomaj tehnic în cuantum de 75% din salariul de bază, dar maximum 75% din câștigul salarial mediu brut pe 2021.

Încă rămân valabile dispozițiile Codului Muncii. Astfel, angajatorul pus în fața reducerii activității poate oferi maximum 75% din salariul de bază drept indemnizație de șomaj tehnic.

Care este valoarea indemnizației

Potrivit articolului nr. 53 din Codul Muncii, indemnizația de șomaj tehnic nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă respectiv, cu excepția situațiilor prevăzute în articolul nr. 52 alin (3) din Codul Muncii. Pe de altă parte, Ordonanța nr. 30/2020 prevede că doar 75% din salariul mediu brut este suportat de la bugetul de stat.

Angajatorul poate reduce programul de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, în cazul reducerii temporare a activității, care nu depășește 30 de zile lucrătoare. Acest lucru se poate realiza doar după consultarea sindicatului de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților.

Pe durata stării de urgență, plata indemnizației de șomaj tehnic este suportată de bugetul asigurărilor sociale, angajatorul fiind scutit parțial sau în totalitate de la plată.

În luna august 2021, salariul mediu brut lunar a fost de 5.688 de lei, cu 92 de lei, adică 1,6% mai mic față de luna iulie 2021. Cuantumul maxim al indemnizației brute suportate din bugetul asigurărilor sociale este de 75% X 5.688 lei, adică 4.266 lei.

Cine poate beneficia de indemnizația de șomaj tehnic

Conform Ordonanței de Urgență nr. 30/2020 completată și modificată prin Ordonanța nr. 32/2020, poți oferi șomaj tehnic tuturor salariaților care și-au redus temporar sau total activitatea, ca urmare a efectelor pandemiei de SARS-CoV-2, pe durata stării de urgență. Mai jos, sunt principalele categorii de salariați care beneficiază de șomaj tehnic și de indemnizația aferentă:

●     Persoanele care exploatează o întreprindere și cele care au încheiat contract individual de muncă. Acestea beneficiază de maximum 75% din salariul mediu brut. În acest caz, indemnizația se acordă doar dacă activitatea este întreruptă, prin comparație cu alte situații, când se acordă și la reducerea sau întreruperea parțială a activității;

●     Persoanele care prestează activități sportive, în limita a 75% din salariul mediu brut pe țară. În această categorie intră sportivii, antrenorii, maseurii, medicii, asistenții medicali, cercetătorii și kinetoterapeuții;

●     Persoanele care obțin venituri din drepturi de autor și drepturi conexe, așa cum sunt definite prin Legea nr. 8/1996 (cu modificări și completări) privind drepturile de autor și drepturile conexe. Acestea beneficiază tot de 75% din salariul mediu brut;

●     Persoanele fizice autorizate (PFA) și membrii întreprinderilor familiale.

Care este procedura pentru acordarea indemnizației de șomaj tehnic

Pentru ca salariații să obțină indemnizația de șomaj tehnic, angajatorul trebuie să depună la sediul AJOFM în raza căruia își are sediul social sau pe platforma aici.gov.ro o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, o declarație pe proprie răspundere și o listă a persoanelor care urmează să beneficieze de șomaj tehnic și de indemnizația aferentă.

De asemenea, este posibil să fie necesară completarea unui tabel cu activitățile care au suferit restricții și perioadele în care se aplică.

Documentele trebuie depuse în luna curentă pentru indemnizația pe luna anterioară. Plata indemnizației de șomaj tehnic se face în termen de 15 zile de la depunerea documentelor, în conturile firmei. Conform legii, angajatorul are termen de 3 zile lucrătoare pentru a trimite indemnizația salariaților.

Ce avantaje aduce șomajul tehnic pentru angajator

Potrivit Codului Muncii, salariații trebuie să stea la dispoziția angajatorului pe toată durata șomajului tehnic, pentru a putea veni la locul de muncă în momentul când este nevoie de ei. 

Ca angajator, reducerea parțială sau totală a activității contribuie la reducerea cheltuielilor cu salariile și contribuțiile la stat, precum și a cheltuielilor indirecte, aferente prezenței salariaților la sediul firmei: decontări diverse, consumabile, abonament pentru telefon, energie electrică, apă etc.

Acordarea tichetelor de masă în perioada șomajului tehnic

Situația excepțională a pandemiei de COVID-19 a dus la restrângerea activității pentru un număr mare de firme, pe durata stării de urgență și a stării de alertă. În acest context, autoritățile au propus Legea nr. 59/2020, prin care angajatorii să ofere în continuare tichete de masă, în ciuda programului redus sau suspendat.

Pentru a reduce riscul de răspândire a virusului, este recomandată oferirea de tichete de masă doar pe suport electronic, respectiv pe cardul de bonuri de masa. Este important de știut că legea prevede posibilitatea de acordare a tichetelor de masă în aceste condiții excepționale, însă nu o impune. Camera Deputaților a respins, în ședința din 2 februarie 2021, proiectul de lege privind obligativitatea acordării tichetelor de masă salariaților aflați în șomaj tehnic.

Totodată, începând cu data de 1 februarie 2022 tichetele de masă vor fi emise exclusiv în format electronic.

Șomajul tehnic este una dintre acele perioade de nedorit pentru o companie. Activitatea firmei este redusă/încetează temporar sau în totalitate. Statul plătește indemnizația de șomaj tehnic în situații excepționale și în limita a 75% din salariul lunar brut, așa cum este cazul pandemiei de COVID-19, însă, în alte situații, indemnizația trebuie să fie plătită de către angajator, dacă dorește să își păstreze salariații în momentul reînceperii activității.

Sursa foto: Shutterstock

Surse:

1) Articolul nr. 53 din Codul Muncii

2) Ordonanța de Urgență nr. 30/2020

3) Ordonanța de Urgență nr. 32/2020

4) Ordonanța de Urgență nr. 70/2020

5) Ordonanța de Urgență nr. 120/2020

6) Articolul nr. 2205 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările ulterioare

7) Ordonanța de Urgență nr. 211/2020

8) Articolul nr. 52, alin (3) din Codul Muncii

9) Date INS (Institutul Național de Statistică), https://insse.ro/cms/ro/content/câștigul-salarial-mediu-lunar-77

10) Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, actualizată

11) Articolul nr. XVII din Legea nr. 59/2020 pentru modificarea Legii nr. 30/2020

Tichetele de masă, cadou, culturale şi voucherele de vacanţă reprezintă o metodă eficientă de motivare a angajaţilor, care asigură avantaje atât beneficiarilor, cât şi angajatorului. Cu alte cuvinte, fiecare bilet de valoare pe care îl oferi salariaţilor tăi reprezintă o modalitate prin care îți manifesti grija faţă de unele aspecte ce privesc viața lor personală, şi nu doar relaţiile de muncă.

Totodată, din perspectiva companiilor, beneficiile extrasalariale menţionate anterior prezintă o serie de avantaje fiscale şi logistice semnificative. De exemplu, tichetele cadou nu se impozitează, dacă au o valoare mai mică sau egală cu 300 lei. Simultan, tichetele de masă, culturale şi voucherele de vacanţă reprezintă cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit. De asemenea, aceste bilete de valoare constituie un mijloc de fidelizare a personalului ce poate fi implementat cu uşurinţă.

Mai mult, potrivit analizei BenefitOnline.ro asupra industriei de beneficii extrasalariale din România, tichetele de masă, cadourile, turismul intern (accesat prin vouchere de vacanţă), decontarea transportului către şi de la serviciu, dar și serviciile de sănătate au fost principalele beneficii alese, în 2019, de angajații români care au acces la un sistem flexibil de beneficii extrasalariale.

Astfel, în articolul ce urmează, vom prezenta dispoziţiile legislative care reglementează aceste beneficii, precum şi ultimele modificări privind emiterea lor.

●     Bilete de valoare - cadru legislativ

●     Tichete de masă

●     Tichete cadou

●     Tichete culturale

●     Vouchere de vacanță

●     Ultimele modificări legislative în materie de beneficii extrasalariale

●     De ce sunt importante aceste noutăţi legislative

Bilete de valoare - cadru legislativ

Legea nr. 165/2018 este principalul act normativ care reglementează conceptul de bilete de valoare, respectiv tichete de masă, tichete cadou, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.

Astfel, potrivit art. 4, biletele de valoare se acordă în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, pentru unităţile din domeniul bugetar, şi în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, pentru celelalte categorii de angajatori. Totodată, biletele de valoare vor fi emise numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice (unităţi emitente).

Decontarea biletelor de valoare între unităţile care acceptă aceste bilete de valoare şi unităţile emitente se face numai prin intermediul unităţilor bancare sau prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, după caz. Din perspectiva costurilor legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic, acestea sunt suportate integral de angajatori.

Un aspect important, sumele corespunzătoare biletelor de valoare acordate de angajator, în limitele nominale prevăzute de lege, sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Simultan, aceste valori nu vor fi luate în calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Tichete de masă

Prima categorie şi una dintre cele mai uzuale forme de recompensare a salariaţilor, tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, sub forma unei alocaţii individuale de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.

Valoarea tichetelor de masă este transferată lunar salariaţilor de către unitatea emitentă, corespunzătoare numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face transferul, conform contractului încheiat de unitatea emitentă cu angajatorul. Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu numărul de zile lucrate şi are obligaţia să restituie angajatorului, la finele fiecărei luni, precum şi la încetarea contractului individual de muncă, valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite.

Angajaţii au acces la o rețea amplă de comercianți parteneri, cu acoperire națională 100% în hypermarketuri, supermarketuri, restaurante, pizzerii, cantine, cafenele etc. De asemenea, beneficiarii de tichete de masă au acces la meniuri de prânz și oferte speciale postate pe pagina de Facebook TicketRestaurant.

Potrivit Ordinul ministrului finanțelor şi al ministrului muncii nr. 1245/902/2021, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma 20,09 lei/zi lucrată.  Întrucât prevederile legale în vigoare reglementează numai valoarea maximă a tichetului de masă, cuantumul minim va fi stabilit de către angajator, în limita bugetului disponibil.

De reţinut, tichetele de masă sunt scutite de la plata taxelor sociale şi constituie cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit.

Tichete cadou

Conform dispoziţiilor legale în materie, tichetele cadou reprezintă beneficii acordate, ocazional, propriilor angajaţi, pentru cheltuieli sociale. Prin excepţie, până de curând, puteau fi oferite asemenea bilete de valoare şi altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate.

Tichetele cadou acordate propriilor salariați în valoare de până în sau egală cu 300 de lei sunt scutite de la plata taxelor sociale şi a impozitului pe venit. Deci, pentru următoarele 4 ocazii sociale, respectiv Crăciun, Paşte, 8 martie şi 1 iunie, tichetele cadou vor fi scutite de taxe şi contribuții. Orice sumă care depășește valoarea maximă de 300 de lei are tratamentul fiscal al unui venit în bani cash) pentru care se vor plăti toate taxele și contribuțiile legale. Totodată, sumele acordate cu acest titlu de către angajator reprezintă cheltuieli deductibile în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.

Tichetele cadou acordate pe card pot fi utilizate în reţeaua partenerilor comercianţi ce le acceptă la plată, unde se regăsesc toate tipurile de produse și servicii, spre exemplu modă, bijuterii, IT&C, sport, amenajări interioare, supermarketuri etc., în legislație neexistând o restricție în privința bunurilor și serviciilor ce pot fi achiziționate cu tichete cadou, iar sumele sunt valabile 1 an de la data încărcării pe card.

 Tichete culturale

Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale. 

Prin noţiunea de „bunuri şi servicii culturale" se înţelege:

a) abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor

b) cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format

Nivelul maxim al sumelor ce pot fi acordate sub forma tichetelor menţionate nu poate fi mai mare de 160 lei pentru tichetele acordate lunar, respectiv 330 de lei/eveniment, pentru cele acordate ocazional. Iniţial, aceste beneficii se acordau și pe suport hârtie, cu o valoare nominală a unui tichet cultural de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei. Prin urmare, principalul beneficiu al emiterii biletelor de valoare exclusiv pe card priveşte în primul rând faptul că beneficiarii nu mai sunt limitaţi să consume doar o anumită sumă, facilitând astfel procesul de cumpărare.

Mai mult, emiterea biletelor de valoare pe suport electronic încurajează realizarea de plăţi online, acestea pot fi folosite pentru achitarea contravalorii unei game largi de de bunuri și servicii culturale, printre care: abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, grădini botanice şi zoologice, rezervații naturale, festivaluri, târguri şi expoziții, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, cursuri de limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice, alte activități recreative şi distractive cu caracter cultural, biblioteci, săli de lectură, de audiţie şi de vizionare, etc.

Din perspectiva facilităţilor fiscale existente, tichetele culturale sunt cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit şi scutite de la plata contribuţiilor sociale, fiind impozitate cu cota de 10% impozit pe venit.

Vouchere de vacanţă

Ultimele, dar nu cele din urmă, voucherele de vacanţă reflectă facilităţi acordate angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli legate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern. În cursul unui an fiscal, aceste bilete de valoare nu pot fi cumulate cu prima de vacanţă sau biletele de odihnă. 

Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Acordarea voucherelor de vacanţă poate fi împărţită în maximum două tranşe, în funcţie de opţiunea angajatului privind efectuarea concediului de odihnă.

Aceste beneficii au rolul de a acoperi cheltuielile cu diverse servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacităţii de muncă. Voucherele de vacanţă pot fi utilizate şi pentru acoperirea cheltuielilor cu servicii de călătorie şi/sau de divertisment, dacă se regăsesc într-un pachet turistic care conține minim o noapte de cazare. În acest context, plata poate fi realizată direct la unitatea de cazare care acceptă vouchere de vacanță sau serviciile menționate anterior pot fi achziţionate prin intermediul unei agenții de turism parteneră cu emitentului voucherelor de vacanţă.

În conformitate cu vechea reglementare, valoarea nominală permisă pentru un voucher de vacanţă pe suport hârtie era multiplu de 10 lei, dar nu mai mult de 100 lei. În principiu, valabilitatea sumei este de 1 an de la ziua încărcării, cardul fiind valabil 4 ani.

Dacă optezi pentru vouchere de vacanţă în calitate de angajator, profiţi de cheltuieli de deductibilitate de la plata impozitului pe profit şi scutire de la plata contribuțiilor sociale, angajaţii plătind doar 10% impozit pe venit.

Ultimele modificări legislative în materie de beneficii extrasalariale

Recent, au fost publicate în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă nr. 130/2021 și Ordonanţa de Urgenţă nr. 131/2021 care prevăd noi reguli din perspectiva emiterii biletelor de valoare acordate sub forma de beneficii extrasalariale. Practic, tichetele de masă, culturale, cadou, care sunt oferite de către angajator ca modalitate de recompensare a personalului, se vor emite, din 1 februarie 2022, doar în format electronic (card), eliminându-se astfel varianta tipărită iar voucherele de vacanță sunt emise exclusiv pe suport electronic încă din anul 2021.

Totodată, de la 1 februarie 2022, în ceea ce privește autorizaţiile de funcţionare pentru emitenții de bilete de valoare privind biletele de valoare pe suport hârtie îşi vor pierde valabilitatea, urmând ca emitenții să rămână responsabili pentru respectarea obligaţiilor asumate prin contractele încheiate, în condiţiile legii, cu operatorii economici care acceptă bilete de valoare, precum şi cu angajatori.

Tichete de masă

➔   Începând cu 1 februarie 2022, tichetele de masă vor fi emise exclusiv pe suport electronic

➔   Potrivit legii, tichetele de masă emise în varianta clasică până la data de 31 ianuarie 2022 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilităţii lor

➔   Din perspectiva valorii nominale maxime a tichetelor de masă nu sunt schimbări, pragul fiind tot 20,09 lei per zi lucrată

Tichete cadou

➔   De la 1 februarie 2022, tichetele cadou vor fi emise exclusiv pe suport electronic

➔   Biletele de valoare emise pe suport hârtie până la data de 31 ianuarie 2022 vor fi rămâne valabile până la data expirării lor

➔   Totodată, valoarea deductibilă a tichetelor cadou acordate propriilor angajați și în beneficiul copiilor minori cu ocazia celor 4 evenimente sociale (Paşte, Crăciun, 1 iunie, 8 martie) crește de la 150 de lei la 300 de lei/eveniment/persoană; această sumă este scutită de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale

➔   Un aspect important, începând cu 01 ianuarie 2021, nu vor mai putea fi emise şi acordate tichete cadou în scopuri de marketing, protocol, studiul pieței etc. Companiile care nu respectă noile reglementări vor putea fi sancționate cu 14 puncte-amendă, începând cu 28 decembrie 2021.

Vouchere de vacanță

➔   Voucherele de vacanţă (atât pentru sistemul public, cât și pentru domeniul privat) se emit în continuare exclusiv pe suport electronic

➔   Voucherele de vacanță emise în perioada 2019 și 2020, indiferent de suport, vor fi valabile până la 30 iunie 2022

➔   Vouchere de vacanţă pot fi acceptate la plată doar de către acele structuri turistice/agenții de turism partenere Edenred care nu înregistrează datorii la bugetul de stat în ultimele 90 de zile 

Tichete culturale

➔   Începând cu 1 februarie 2022, tichetele culturale vor fi emise exclusiv pe suport electronic

➔   Tichetele culturale emise pe suport hârtie până la data de 31 ianuarie 2022 vor fi valabile până la data expirării lor

De ce sunt importante aceste noutăţi legislative?

Printre motivele care stau la baza adoptării Ordonanței de Urgenţă nr. 130/2021 se numără protejarea sănătăţii populaţiei în contextul generat de fenomenul pandemic şi combaterea fraudei fiscale prin încurajarea transparentizării fluxurilor băneşti.

Pe de altă parte, potrivit actului normativ menţionat, în practică, au fost constatate dificultăţi în ceea ce priveşte aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor referitoare la tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou altor categorii de beneficiari decât salariaţilor proprii, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi etc.

Mai mult, potrivit notei de fundamentare, în situaţia actuală excepţională, cauzată de pandemia de Covid-19 şi riscurile asociate acesteia, pentru a nu pune în pericol sănătatea populaţiei, a fost recomandată efectuarea plăţilor fără numerar, prin mijloace digitale de plată, precum cardurile, plăţile online sau cu telefonul, prin NFC.

De asemenea, este un fapt cunoscut că utilizarea pe scară largă a cardurilor reprezintă o soluţie a cărei eficienţă este dovedită în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi care asigură, deopotrivă, creşterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat.  

Noile modificări legvislative atrag atenţia şi asupra consecinţei acordării biletelor de valoare pe suport electronic unui număr cât mai mare de beneficiari, respectiv creşterea numărul de plăţi făcute cu alte tipuri de carduri inclusiv în mediul rural, plus, o măsură suplimentară în combaterea fraudei fiscale, prin stabilirea trasabilităţii fluxurilor băneşti.

Totodată, din perspectiva mediului de afaceri, acordarea beneficiilor salariale prin intermediul cardurilor prezintă un grad de eficientizare mult mai ridicat comparativ cu formatul pe hârtie pentru ambele părţi implicate, respectiv angajat şi angajator. Aşadar, operaţiunea efectivă de acordare a tichetelor şi voucherelor se simplifică, înregistrarea în contabilitate rămâne neschimbată, tranzacţiile efectuate sunt sigure (formatul electronic prezintă elemente de securitate) şi metodologia de implementare nu este una complexă.

Pe de altă parte, angajatul are posibilitatea de a folosi sumele aferente fracționat, având la dispoziție şi varianta de aplicație mobilă pentru verificarea soldului și urmărirea tranzacțiilor efectuate în orice moment. Plus, banii sunt transferaţi rapid pe carduri cu posibilitatea încărcării şi activării soldului în aceeaşi zi, putând fi utilizaţi oriunde pe teritoriul României în cea mai diversificată reţea de unități partenere Edenred. De asemenea, cardul de masă poate fi înrolat în aplicaţii tip wallet, pentru plata cu telefonul, precum Google Pay, Apple Pay sau Edenred Pay, în funcţie de sistemul de operare al telefonului şi preferinţele utilizatorului.

Beneficiile extrasalariale acordate sub forma tichetelor de masă, culturale, cadou şi voucherelor de vacanţă în format digital reprezintă un instrument eficace şi modern cu ajutorul căruia poţi recompensa activitatea derulată de angajaţi. Alături de anumite facilităţi fiscale, acestea prezintă flexibilitate şi ușurință în procesul de administrare a beneficiilor oferite angajaţilor.

Sursă foto: Pixabay