bunastarea angajatului

Un CV eficient prezintă experiența, educația și abilitățile tale într-un mod structurat, clar și adaptat jobului la care aplici. CV-ul este primul document pe care angajatorul îl analizează înainte de a decide dacă îți acordă un interviu, de aceea merită atenție și timp de calitate.

Ești la căutarea primului job sau vrei să îți actualizezi CV-ul pentru o nouă provocare profesională? Iată ce trebuie să conțină un CV, ce tipuri există și ce caracteristici îl fac cu adevărat eficient.

Informații esențiale

• Scopul CV-ului este de a obține un interviu, nu de a prezenta tot istoricul profesional
• Lungimea recomandată: 1 pagină pentru candidații fără experiență sau cu experiență redusă; 2-3 pagini pentru experți cu parcurs profesional complex
• Adaptarea la fiecare job este esențială: un CV generic convinge mai greu decât unul ajustat la cerințele specifice ale postului
• Formatul PDF este cel recomandat pentru trimitere, deoarece păstrează formatul indiferent de dispozitiv

Cuprins

• Ce este un CV și care este scopul lui?
• Caracteristicile unui CV eficient
• Ce trebuie să conțină un CV?
• Cât de lung trebuie să fie un CV?
• Câte tipuri de CV există?
• Modele de CV și unde le găsești
• Întrebări frecvente despre CV-ul de angajare

Ce este un CV și care este scopul lui?

Termenul CV vine de la expresia latină „Curriculum Vitae", care înseamnă „cursul vieții". Astăzi, CV-ul este un document care conține informații despre educația, experiența profesională și abilitățile unei persoane, structurate concis și ușor de citit.

Scopul CV-ului este de a convinge angajatorul că ești persoana potrivită pentru interviu, nu de a prezenta exhaustiv tot ce ai făcut în carieră. Pe baza CV-ului, angajatorul decide dacă există o potrivire suficientă pentru a investi timp într-o discuție directă.

Un CV eficient trebuie să convingă angajatorul că ai abilitățile și experiența necesare pentru a contribui la obiectivele companiei, nu doar că ai un parcurs profesional impresionant în general.

Caracteristicile unui CV eficient

• Claritate și concizie. Angajatorii alocă în medie 6-10 secunde primei lecturi a unui CV. Informațiile trebuie să fie clare și ușor de scanat
• Relevanță. Concentrează-te pe experiența și abilitățile relevante jobului. Evită informațiile care nu au legătură cu cerințele postului
• Organizare. Secțiunile clare (educație, experiență, abilități, realizări) ușurează navigarea prin document
• Design atractiv, dar discret. Un CV cu design bun se diferențiază fără a distrage atenția de la conținut
• Precizie. Realizările concrete, cu cifre și rezultate măsurabile, sunt mult mai convingătoare decât descrierile vagi

Descoperă și sfaturi utile despre munca în echipă: avantaje și sfaturi utile, care te vor ajuta să interacționezi și să colaborezi eficient cu noii colegi.

Ce trebuie să conțină un CV?

Cât de lung trebuie să fie un CV?

Nu există o lungime standard universală, ci depinde de nivelul de experiență al candidatului.

• Candidați fără experiență sau cu experiență limitată: un CV de o singură pagină este suficient și mai ușor de citit. Concentrează-te pe educație, abilitățile relevante și orice experiență practică (voluntariat, stagii, proiecte de facultate)
• Candidați cu experiență vastă: 2-3 pagini sunt acceptabile, dar concentrează-te pe cele mai recente și relevante poziții. Evită să incluzi experiențe de acum 15-20 de ani, dacă nu sunt direct relevante pentru postul vizat

Câte tipuri de CV există?

CV cronologic

Prezintă experiența profesională în ordine cronologică inversă, începând cu cel mai recent job. Este cel mai frecvent utilizat și cel mai familiar pentru angajatori. Recomandat pentru candidații cu un parcurs profesional coerent și progresiv.

CV funcțional

Se concentrează pe abilități și competențe, mai degrabă decât pe istoricul joburilor. Util pentru studenți sau candidații la primul job, pentru cei care și-au schimbat frecvent locul de muncă sau pentru cei care se reorientează profesional.

CV combinat (hibrid)

Îmbină elementele CV-ului cronologic și funcțional. Prezintă atât abilitățile, cât și experiența profesională. Cel mai utilizat în prezent, atât de profesioniști cu experiență, cât și de candidații la primele joburi. Formatul european (Europass) este o variantă standardizată a CV-ului combinat, recunoscută în toată Europa.

Modele de CV și unde le găsești

Există multiple surse de modele de CV pe care le poți folosi ca punct de plecare:

• Site-ul oficial al UE (europa.eu): oferă modelul CV Europass online și gratuit, disponibil în toate limbile europene. Poți completa direct online și descărca în format PDF
• Platforme de joburi: ejobs.ro, LinkedIn, BestJobs, Hipo oferă ghiduri și modele specifice pieței românești
• Instrumente online: Canva, CVmkr, Zety oferă template-uri vizuale și personalizabile

Indiferent de modelul ales, adaptează CV-ul la cerințele specifice ale fiecărui job. Trimiți întotdeauna CV-ul în format PDF pentru a păstra formatul identic indiferent de dispozitivul sau aplicația folosită de angajator.

Întrebări frecvente despre CV-ul de angajare

Trebuie să adaug o fotografie în CV?

Depinde de cerințele companiei sau de cutumele din industrie. În România, fotografia este adesea inclusă, mai ales pentru pozițiile care implică contact direct cu clienții. Dacă o adaugi, alege o fotografie profesionistă, pe fond neutru.

Cum scriu un CV fără experiență de muncă?

Pune accent pe educație, abilități (tehnice și soft skills), proiecte de facultate, voluntariat, stagii de practică și activități extracurriculare. Un sumar bine scris care să evidențieze motivația și potrivirea cu jobul compensează lipsa de experiență profesională formală.

Trebuie să menționez în CV motivul plecării de la jobul anterior?

Nu. CV-ul nu este locul pentru justificări ale deciziilor profesionale. Dacă ești întrebat la interviu, răspunde concis și constructiv.

Câte CV-uri ar trebui să am pregătite?

Ideal, câte unul adaptat fiecărei poziții la care aplici. Păstrează un CV „master" complet cu toate experiențele și abilitățile, din care să creezi versiuni personalizate pentru fiecare aplicație.

Este important să includ cuvintele cheie din anunțul de job în CV?

Da. Multe companii folosesc sisteme automate (ATS) care filtrează CV-urile după cuvinte cheie relevante pentru post. Citește cu atenție anunțul și include terminologia specifică în descrierile experienței și abilităților tale.

Concluzie

Un CV bine realizat este esențial în obținerea unui interviu. Fie că ești la primul job sau că ai o experiență vastă, principiile rămân aceleași: claritate, relevanță, organizare și adaptare la cerințele specifice ale fiecărui post. Alocă timp creării unui CV de calitate și personalizează-l pentru fiecare aplicație. Este investiția cu cel mai rapid randament în cariera ta.

Sursă foto: shutterstock.com

Deși vine cu beneficii substanțiale, munca de acasă poate avea implicații negative pentru angajați. Izolați de colegi, petrecând ore în șir în fața unui ecran, aceștia pot resimți lipsa interacțiunii sociale sau dezechilibrul generat de absența unei delimitări clare între muncă și viață personală.

Angajații s-au dovedit a fi mai productivi lucrând de acasă, iar acest aspect este perfect justificabil. Sarcinile sunt întreprinse din confortul propriei case, angajatul poate să aleagă un loc care să-l inspire, iar confortul psihic că poate să fie aproape de familia sa în caz de nevoie este și el un element de luat în calcul.

Cu toate acestea, pe termen lung, munca remote poate avea consecințe serioase asupra sănătății angajaților.

De ce ar trebui să se îngrijoreze companiile?

În primă instanță, faptul că angajații se confruntă cu stări negative provocate de izolarea socială nu pare a fi problema companiilor angajatoare. Totuși, aceste aspecte se pot răsfrânge, mai devreme sau mai târziu, asupra modului în care angajatul își gestionează sarcinile, asupra productivității și atașamentului său față de firmă.

Cu alte cuvinte, starea de sănătate a angajatului influențează în mod direct bunul mers al afacerii, iar acest lucru nu poate decât să preocupe organizațiile, determinându-le să ia atitudine.

Angajatorii pot să compenseze aceste lipsuri prin acordarea unor beneficii care să readucă starea de bine în viața angajaților. Inițiativele de acest fel vor contribui nu doar la bunăstarea angajaților, ci și la prosperitatea companiei.

Ce beneficii pot să includă firmele pentru a compensa provocările pe care le implică munca remote?

Sistemul de muncă în regim remote implică numeroase provocări, care necesită o atenție sporită din partea managerilor. În primă instanță, este important de menționat că angajatorul trebuie să respecte viața privată a angajatului și să traseze o barieră clară între viața profesională și timpul liber de care acesta trebuie să beneficieze.

Nivelul crescut de stres și presiunea mare pe care o resimt angajații pot izvorî chiar din astfel de comportamente. Faptul că angajatul are acces la laptop în orice moment nu justifică în niciun fel sarcinile atribuite după program sau ședințele fixate după finalizarea orelor de lucru.

Totodată, pentru a ușura procesul muncii în regim remote, angajatorii pot planifica și implementa o schemă de recompense menite să ușureze activitatea angajaților. Izolarea socială și presiunea tot mai mare asupra angajaților au amplificat semnificativ stările de anxietate sau depresie, iar ședințele de psihoterapie ar putea fi o necesitate pentru mulți dintre aceștia.

De ce este necesară psihoterapia pentru angajații care lucrează remote?

Un studiu realizat anul trecut prin intermediul platformei Undelucrăm.ro a concluzionat că 19% dintre angajați ar dori ca angajatorul să suporte costurile ședințelor de psihoterapie. Printre alte beneficii pe care le consideră relevante, angajații situează în prim plan problema sănătății emoționale și psihice ca pilon care influențează atât relațiile personale, cât și pe cele de muncă.

Psihoterapia este utilă și benefică tuturor persoanelor care se confruntă cu stări negative. Munca de acasă poate reprezenta o deviere de la ritmul firesc, iar pe fondul acestor schimbări, emoțiile negative își pot face apariția mai devreme sau mai târziu.

Stările de anxietate, lipsa energiei sau a inițiativei, problemele de sănătate frecvente sau oboseala cronică pot reprezenta un semnal de alarmă pentru angajații care lucrează de acasă. Psihoterapia identifică posibile cauze și caută soluții, învățând angajatul să-și gestioneze emoțiile și să lucreze cu propria persoană pentru a depăși impasul în care se află.

Nu toate problemele unui angajat sunt determinate de mediul în care lucrează. Totuși, indiferent de sursa nemulțumirii sau a insatisfacției, mediul de lucru al organizației poate fi afectat. În aceste situații, consilierea psihoterapeutică individuală poate constitui un real ajutor.

Beneficiile psihoterapiei pentru angajați

Psihoterapia poate reprezenta un colac de salvare pe numeroase planuri. Multe dintre problemele cu care se confruntă angajații în raporturile de muncă sunt rezultatul lipsei de comunicare, al unei înțelegeri defectuoase și, în cele din urmă, al incapacității de a gestiona situațiile de criză.

Ședințele de psihoterapie individuale pot ajuta angajații pe multiple paliere. Aceștia pot învăța:

●     să se cunoască și să-și înțeleagă nevoile;

●     să își analizeze comportamentul și să-l gestioneze în favoarea lor;

●     să își schimbe perspectiva de a privi lucrurile;

●     să se adapteze în cazul situațiilor stresante și să devină mai flexibili;

●     să își gestioneze în mod optim timpul de lucru;

●     să își îmbunătățească stima de sine și modalitatea de comunicare;

●     să depășească situațiile stresante.

Multe dintre aceste aspecte vor contribui la o mai bună gestionare a situațiilor survenite în relațiile de muncă și la eliminarea emoțiilor negative. Un angajat care poate să comunice corect va putea să-și expună punctul de vedere fără a genera conflicte și va putea să aducă rezolvare multora dintre nemulțumirile sale.

De asemenea, autocunoașterea poate fi revelatoare pentru angajați. După ce va reuși să se cunoască pe sine, un angajat va înțelege cu ușurință care sunt nevoile sale, dar și care poate să fie sursa reală de satisfacție.

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională poate fi ușor destabilizat atunci când vine vorba despre munca remote. Psihoterapia are rolul de a îndrepta persoana în direcția corectă, astfel încât alegerile sale să păstreze o balanță echilibrată între diferitele aspecte ale vieții.

Ce beneficii poate să aducă psihoterapia companiei angajatoare?

După cum afirmam mai sus, bunul mers al organizației depinde în totalitate de întregul elementelor care o compun, incluzând aici și resursa umană. Pe lângă priceperile și abilitățile profesionale pe care le dețin, angajații aduc cu sine o poveste personală, influențată de trecut, de experiențele pe care le-au trăit și de valorile în care cred.

O companie determinată să obțină performanțe trebuie să acorde atenție sănătății angajaților. Psihoterapia va ajuta angajatul, dar va face un serviciu inclusiv organizației din care acesta face parte, încurajând starea generală de bine, productivitatea și motivația personalului.

Fluctuația de personal poate fi mult diminuată ca urmare a acordării acestor beneficii extrasalariale care pun în centru lor bunăstarea angajaților. Pe de o parte, ședințele de psihoterapie învață angajații să comunice eficient și să acorde atenție nevoilor lor. Astfel, aceștia nu vor fi tentați să părăsească firma la cea mai mică neînțelegere, încercând să rezolve conflictul sau să înlăture cauza nemulțumirii prin comunicare deschisă și prin identificarea unei soluții favorabile pentru ambele părți.

Pe de altă parte, o companie atentă la emoțiile angajaților săi este o companie puternică, cu valori solide. Angajatul nu doar că nu va dori să o părăsească, ci va fi motivat să evolueze și determinat să obțină o promovare.

Angajații cu încredere de sine crescută și care își gestionează în mod corect emoțiile vor fi mai implicați, mai prezenți și mai focusați la locul de muncă. Ba mai mult, încrederea în firmă va crește substanțial, iar atașamentul față de compania angajatoare poate cunoaște noi dimensiuni.

Nu în ultimul rând, a oferi beneficii extrasalariale de acest fel reprezintă o modalitate extrem de eficientă prin care companiile își pot consolida brandul de angajator. O bună reputație va atrage în viitor candidați valoroși și va plasa firma între acele companii pentru care orice angajat își va dori să lucreze.

Platforma Benefit este o soluție simplă și rapidă prin care angajatorii pot include consilierea psihologică pentru angajați printre beneficiile extrasalariale pe care le oferă.

Pe lângă numeroasele avantaje pe care le include, platforma permite angajatorului să selecteze beneficiile pe care dorește să le pună la dispoziția angajatului. Pentru societățile care își desfășoară activitatea remote, serviciile de psihoterapie pot constitui facilități însemnate și îmbunătățiri vizibile în modul de lucru.

Pe lângă beneficiile fixe incluse în platformă, numărându-se și cardul de masă sau vouchere de vacanță, angajații au acces la o serie de beneficii flexibile pentru care firma angajatoare a alocat un anumit buget. În funcție de motivațiile personale ale fiecărui angajat, acesta are libertatea totală de alegere. Platforma Benefit include printre beneficiile pe care le pot selecta angajații și accesul la ședințe de consiliere psihologică acordate de specialiști în acest domeniu.

Motivarea angajaților prin acordarea unor beneficii extrasalariale poate impacta semnificativ percepția acestora asupra companiei în care lucrează. Mai mult decât atât, contextul muncii în regim remote, cu provocările și dificultățile sale, transformă grija angajatorului din alegere în necesitate.

Pentru a menține un mediul de lucru optim și pentru a construi echipe eficiente și sănătoase, cu angajați dedicați și concentrați pe obiectivele pe care le au de dus la îndeplinire, organizațiile trebuie să înțeleagă nevoile angajatului, să pună preț pe acestea și să acționeze în consecință.

Sursă foto: Shutterstock

Epoca modernă a adus, din cauza presiunii pe care o impun competitivitatea la locul de muncă și viteza cu care trebuie să facem față schimbărilor, o serie de afecțiuni „moderne”, cum este și sindromul burnout. Acesta afectează persoanele expuse la stres profesional de lungă durată și se manifestă prin scăderea performanțelor la locul de muncă, dar mai ales prin scăderea calității vieții persoanei respective. Sunt afectate persoane din toate categoriile profesionale, așadar, afecțiunea poate apărea la angajații din orice domeniu de activitate.

●     Ce este burnout

●     Sindromul burnout - simptome

●     Burnout sau epuizare prin muncă

●     Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

●     Sindromul burnout la medici

●     Sindromul burnout - tratament

●     Recuperare burnout: câteva recomandări

Ce este burnout

Burnout înseamnă sindromul arderii complete, suprasolicitare profesională sau sindromul oboselii cronice. Persoanele care suferă de burnout simt o acumulare constantă a stresului, se simt copleșite de presiunea de a răspunde cerințelor profesionale și simt că au pierdut interesul și motivația care stăteau cândva la baza activității lor profesionale.

Sunt tot mai mulți oameni care se simt ca și cum li s-ar fi terminat bateriile, sunt copleșiți de responsabilitate și au de multe ori chiar dificultăți în a se ridica dimineața din pat. De aceea, printre cuvintele cel mai des căutate în mediul online se numără: burnout dex, burnout wikipedia, burnout definiție. Ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie să afle informații relevante despre ceea ce li se întâmplă, dar mai ales despre ceea ce trebuie să facă pentru a depăși cu bine situația dificilă în care se află.

Deci, ce este burnout? Sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mintală, fizică și emoțională, care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Cauzele și manifestările complexe ale sindromului burnout fac ca acesta să nu fie ușor de tratat, fiind nevoie de intervenții psihoteraputice sub îndrumarea unui medic specialist.

Herbert Freudenberger este cel care a vorbit despre sindromul burnout pentru prima dată, în cartea pe care a scris-o în anul 1974, denumită „Burnout: The High Cost of High Achievement”. De aceea, sindromul burnout mai este cunoscut și sub numele de „sindromul herbert”.

Sindromul burnout - simptome

Există câteva simptome pentru sindromul burnout, care ar trebui să te îngrijoreze. Iată care sunt acestea:

●     oboseală cronică;

●     nivel de energie scăzut;

●     productivitate scăzută;

●     reducerea performanțelor profesionale;

●     lipsa de interes pentru activități;

●     insomnie sau somn neodihnitor.

 Pentru sindromul burnout, simptome mai sunt:

●     lipsa de speranță;

●     senzația de depersonalizare (detașare față de propria persoană);

●     senzația constantă de neajutorare și frustrare;

●     senzația că nu mai poți face nimic pentru remedierea situației.

Burnout sau epuizare prin muncă

Senzația de epuizare, caracteristică pentru sindromul burnout, apare de cele mai multe ori la persoanele care au de îndeplinit sarcini dificile, cu termene limită nerealiste, care fac multitasking și care nu comunică eficient la locul de muncă. Acestora li se adaugă numeroase ore suplimentare și nerecunoașterea meritelor și reușitelor profesionale.

Sindromul burnout se dezvoltă preponderent la locul de muncă, dar consecințele influențează puternic viața personală și a întregii familii.

Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

Starea de oboseală cronică și de epuizare care apare în sindromul burnout este determinată de o combinație de factori, fie că este vorba despre cauze legate de locul de muncă, de stilul de muncă sau chiar de trăsături de personalitate. Există mai multe etape prin care trece o persoană până ajunge la epuizare, fie fizică, fie psihică.

Primul stadiu al epuizării profesionale este neglijarea nevoilor personale combinată cu negarea problemelor și schimbarea comportamentului. Fazele epuizării profesionale includ apoi apariția situațiilor conflictuale fie la birou, fie acasă, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior și apariția stărilor depresive.

Nevrotismul și conștiinciozitatea excesivă reprezintă trăsături de personalitate care pot favoriza în mod direct apariția sindromului burnout. Mediul ostil de la birou nu reprezintă întotdeauna factorul care determină, în mod absolut și solitar, declanșarea a ceea ce numim sindromul burnout. Acesta este favorizat și de inabilitatea persoanei respective de a face față condițiilor de la locul de muncă.

Sindromul burnout la medici  

În perioada actuală, din cauza pandemiei, conform studiilor recente, s-a ajuns la concluzia că sindromul burnout la medici este mult mai răspândit decât în cazul altor categorii profesionale. Expunerea acestora la ore suplimentare de muncă, stresul gestionării unor situații de viață și de moarte, pierderea pacienților într-un ritm accelerat și supraîncărcarea secțiilor de terapie intensivă au determinat apariția consecințelor profesionale și personale asupra medicilor, creșterea fluctuației profesionale a acestora, afectarea relațiilor personale și creșterea consumului de alcool.

Sindromul burnout - tratament

Sindromul burnout necesită un diagnostic care poate face distincția între acesta și depresie, anxietate sau sindromul de oboseală cronică. Nu există, din păcate, metode specializate de investigație doar pentru sindromul burnout, dar se folosesc chestionare pentru evaluare, care îl deosebesc de celelalte afecțiuni.

Sindromul burnout necesită un tratament care presupune schimbarea unor factori de la locul de muncă: dezvoltarea unor abilități de adaptare din partea angajatului și a unui mediu de lucru de susținere, din partea angajatorului. Practic, gestionarea și tratamentul sindromului burnout țin atât de angajat, cât și de angajator.

Vestea bună este că sindromul burnout nu reprezintă o afecțiune permanentă, ci una reversibilă, dacă este tratată corect. Pentru tratarea bolii numite sindrom burnout este nevoie de o preocupare pentru starea de bine a angajaților, cursuri de gestionare a stresului și programe speciale de asistare a angajaților.

Prevenirea și tratarea sindromului burnout necesită stabilirea unor obiective realiste, la fel și a termenelor limită, prioritizarea activităților importante și evitarea suprasolicitării. Tot pentru tratarea sindromului burnout la locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și a sugestiilor de schimbare într-o manieră pozitivă. În cazul sindromului burnout, ieșirea din rutină este extrem de importantă, în sensul diversificării activității. Dacă însă situația este gravă, iar manifestările sindromului burnout sunt extreme, este recomandată schimbarea locului de muncă sau a domeniului de activitate. 

Din perspectiva individului, prevenirea și tratarea sindromului burnout presupun adoptarea unui regim alimentar sănătos, alocarea timpului suficient pentru relaxare și odihnă și petrecerea unui timp de calitate cu prietenii și familia.

Printre cele mai utilizate metode de tratament se numără consilierea și terapia psihologică. Foarte importantă în tratarea sindromului burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare a situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Dacă suferi de sindromul burnout, este importantă activitatea de prevenție și de tratare a acestuia cu atenție sporită, altfel există riscul de agravare a stării de sănătate.

Recuperare burnout: câteva recomandări

Sindromul burnout este boala epuizării extreme care afectează numeroase persoane cu un stil de viață nesănătos. Există totuși numeroase soluții și recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirii, dar și pentru recuperare:

●     Vorbește cu managerul tău și încearcă să găsiți împreună o soluție de compromis și o prioritizare a activităților urgente.

●     Dacă simți că ai simptome specifice pentru sindromul burnout, caută sprijin la persoanele apropiate ție atât de la birou, cât și din familie. Nu aștepta ca ei să constate că suferi și faci față cu greu situației.

●     Deleagă sarcinile care te aglomerează și care te împiedică să îți îndeplinești activitățile din fișa postului.

●     Învață să planifici mai bine activitatea zilnică și să o respecți. Este una dintre condițiile cele mai eficiente pentru evitarea sindromului burnout. Dar nu uita că cea mai eficientă metodă pentru respectarea planificării este să înveți să spui uneori „nu”.

●     Reevaluează prioritățile și obiectivele pe care le ai și încearcă să te concentrezi asupra celor mai importante, dacă nu vrei să suferi de sindromul burnout. Gândește-te dacă nu cumva îți investești timpul și energia în ceva care nu este primordial pentru tine și care te oprește de la realizarea lucrurilor care contează cu adevărat.

●     Implică-te activități relaxante și urmează-ți pasiunile. Sport, cursuri, meditație - toate sunt preocupări care îndepărtează efectele nocive ale sindromului burnout.

●     Încearcă să ai un program cât mai bine structurat și să ai clare în minte orele de lucru și orele în care te relaxezi. Astfel, corpul tău se va obișnui și el cu un program care nu duce lipsă de consecvență, și care previne efectul devastator al sindromului burnout.

●     Odihnește-te suficient și dormi pe săturate: numai așa corpul tău se va putea lupta cu succes cu această afecțiune.

●     Schimbă mediul în care trăiești, chiar dacă ți se pare o soluție extremă. Din păcate, sindromul burnout a fost alimentat de elemente din mediul nociv în care te afli și numai prin eliminarea cauzelor poți gândi lucid și poți găsi soluții.

●     Ia o pauză de la job și bucura-te de concediu pentru a-ți reîncărca bateriile. Poate este metoda cea mai drastică, dar cea mai eficientă în lupta cu sindromul burnout, pentru că te ajută să îți evaluezi corect și să îți regândești perspectivele.

Sursa foto: shutterstock