employee wellbeing

Managementul resurselor umane cuprinde totalitatea activităților și practicilor adresate factorului uman dintr-o organizație: recrutare și selecție, formare și dezvoltare, motivare și recompensare, evaluarea performanțelor și administrarea personalului. Scopul este atragerea, retenția și dezvoltarea resursei umane ca investiție strategică pe termen lung.

Ești la început de drum în domeniul HR sau vrei să înțelegi mai bine ce presupune managementul resurselor umane? Iată un ghid complet, de la definiție și importanță, până la responsabilitățile concrete ale unui manager HR.

Informații esențiale

• Managementul resurselor umane include recrutare, selecție, formare, evaluare și recompensare
• Resursele umane sunt considerate o investiție strategică pe termen lung, nu un simplu cost
• Un management eficient al resurselor umane reduce absenteismul, fluctuația de personal și consolidează brandul de angajator
• Specialistul HR are nevoie de comunicare clară, ascultare activă, abilități analitice și flexibilitate

Ce este managementul resurselor umane?

Managementul resurselor umane reprezintă o serie de activități și practici adresate factorului uman din interiorul unei organizații, cu scopul de a asigura, reține și dezvolta resursa umană a companiei. Angajații unei companii trebuie priviți ca o investiție pe termen lung, nu ca un cost.

Prin urmare, managementul resurselor umane include atât recrutarea și selecția angajaților, cât și dezvoltarea, evaluarea și recompensarea lor. Specialistul HR stabilește condițiile de muncă, proiectează și analizează posturile din cadrul organizației și se asigură de protejarea sănătății și a securității în muncă.

De ce este important managementul resurselor umane?

O gestionare eficientă a forței de muncă aduce rezultate concrete la nivel organizațional:

• Crește productivitatea și implicarea angajaților în obiectivele organizaționale generale
• Reduce absenteismul și fluctuația de personal prin investiția în formare, perfecționare și recompensare echitabilă
• Consolidează brandul de angajator și poziționează compania printre angajatorii de top de pe piață
• Asigură conformitatea legală prin administrarea corectă a contractelor, documentelor și contribuțiilor obligatorii

Descoperă mai multe despre ce este brandul de angajator și cum se construiește.

Care sunt funcțiile principale ale departamentului HR?

Recrutarea și selecția candidaților

Recrutarea și selecția este procesul prin care specialistul HR identifică și atrage în organizație candidați ale căror abilități se potrivesc cu cerințele postului. Poate proveni din surse interne (promovare internă) sau externe (piața muncii).

Etapa de recrutare cuprinde publicarea și promovarea anunțului, care trebuie să conțină informații clare despre organizație, postul vacant, profilul candidatului ideal, beneficii și modalitățile de contact. Selecția include: evaluarea CV-urilor, interviul, testarea, verificarea referințelor, examenul medical și oferta de angajare.

Recrutarea și selecția trebuie să aibă un caracter continuu, care permite menținerea unui contact permanent cu piața forței de muncă. Includerea beneficiilor extrasalariale în anunțul de recrutare crește atractivitatea ofertei. Cardul de masă Edenred se află pe primul loc în topul beneficiilor preferate de angajați.

Dezvoltarea, motivarea și recompensarea resurselor umane

Dezvoltarea resurselor umane se axează pe facilitarea instruirii permanente: de la training-urile inițiale, imediat după angajare, până la programele de specializare și cursurile de dobândire a unor noi aptitudini. Programele de formare sunt printre cele mai apreciate beneficii în rândul tinerilor angajați.

Motivarea resursei umane implică o gamă largă de tehnici și factori motivatori, selectați în funcție de nevoile angajaților: climatul organizațional, comunicarea internă, obiectivele clare, dar și beneficiile extrasalariale. Cardul cultural Edenred oferă acces la activități culturale, recreative și educative, contribuind la dezvoltarea personală a angajaților.

Recompensarea angajaților include atât recompense financiare (bonusuri, stimulente, prime pentru concedii), cât și non-financiare (oportunități de promovare, recunoaștere, facilități de dezvoltare profesională). Angajații motivați și recompensați corect sunt mai dispuși să rămână în companie pe termen lung.

Evaluarea performanțelor profesionale

Evaluarea performanțelor în muncă analizează gradul în care un angajat și-a îndeplinit sarcinile și responsabilitățile postului, în raport cu un standard prestabilit. Pentru o evaluare corectă și utilă, este preferabilă utilizarea unui sistem formal, cu criterii clare și scale de evaluare standardizate.

Evaluarea se realizează de obicei de către superiorul ierarhic direct, dar și de colegi sau subordonați pentru funcțiile de conducere. Odată cu implementarea unui sistem de evaluare, este important să se încurajeze feedbackul bidirecțional.

Un regulament de ordine interioară bine realizat permite transformarea evaluării performanțelor într-un proces clar, echitabil și centrat pe performanță și inovație.

Administrarea personalului și salarizarea

În sarcina responsabililor de resurse umane intră și activitățile de administrare, cu întocmirea dosarelor de personal și a documentației pentru angajare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, eliberarea adeverințelor, dar și salarizarea: întocmirea statelor de plată, declarațiile lunare privind contribuțiile obligatorii și concediile medicale.

Specialiștii HR lucrează în strânsă legătură cu departamentul administrativ și ar trebui să fie implicați și în formularea strategiilor organizaționale alături de echipa de management.

Ca specialist în resurse umane, este important să încurajezi angajații să obțină performanța atât individual, cât și în echipă. Descoperă avantajele muncii în echipă și sfaturile utile pentru manageri.

Cum te pregătești pentru un post în resurse umane?

Ocuparea unui post de resurse umane necesită cunoștințe teoretice combinate cu o varietate de aptitudini practice. Cerințele unui specialist HR care îl transformă într-un profesionist includ:

• Comunicare clară și relaționare facilă cu ceilalți
• Ascultare activă
• Management eficient al timpului
• Abilități de analiză, interpretare și evaluare obiectivă
• Flexibilitate și adaptabilitate la schimbare

Un curs de resurse umane acreditat poate fi o alegere optimă pentru a dobândi cunoștințele esențiale în domeniu. În funcție de dimensiunea companiei, specialiștii HR pot gestiona toate activitățile specifice sau se pot specializa pe o nișă: recrutare și selecție, motivare și recompensare sau salarizare.

Întrebări frecvente despre managementul resurselor umane

Care este diferența dintre HR strategic și HR operațional?

HR-ul operațional se ocupă de activitățile zilnice: recrutare, salarizare, administrare, conformitate legală. HR-ul strategic contribuie la deciziile de business pe termen lung: planificarea forței de muncă, dezvoltarea culturii organizaționale, gestiunea talentelor. Cel mai eficient departament HR combină ambele dimensiuni.

Câți specialiști HR are nevoie o companie mică?

Pentru companiile cu până la 50 de angajați, un generalist HR care gestionează toate funcțiile este adesea suficient. Odată cu creșterea companiei, se recomandă specializarea: un recrutor, un specialist în beneficii și recompensare, un administrator de personal.

Cum poate HR-ul contribui la reducerea fluctuației de personal?

Prin programe de onboarding bine structurate, evaluări periodice urmate de planuri de dezvoltare clare, oferte competitive de beneficii extrasalariale, cultură organizațională sănătoasă și comunicare transparentă privind oportunitățile de avansare.

Ce este gestionarea talentelor și de ce contează?

Gestionarea talentelor (talent management) cuprinde identificarea, atragerea, dezvoltarea și retenția angajaților cu potențial ridicat. Contează pentru că organizațiile care investesc sistematic în talente obțin performanțe mai bune, se adaptează mai rapid la schimbare și au o fluctuație mai redusă de personal.

Cum măsori eficiența departamentului HR?

Prin indicatori specifici: rata de fluctuație a personalului, timpul mediu de recrutare, costul per angajare, rata de retenție după 12 luni, scorul de satisfacție al angajaților (eNPS), rata de participare la programele de training și productivitatea per angajat.

Concluzie

Managementul resurselor umane este o activitate complexă și definitorie pentru succesul unei organizații. Gestionați eficient, motivați și recompensați corespunzător, angajații contribuie în mod esențial la evoluția companiei. Resursa umană are capacitatea unică de a face lucrurile să înainteze într-o manieră care nu poate fi replicată de niciun alt activ organizational. De aceea, investiția în managementul resurselor umane este, în ultimă instanță, o investiție în succesul pe termen lung al întregii organizații.

Surse foto: Shutterstock

Într-o lume a muncii în schimbare în care granițele dintre viața profesională și cea personală încep să se estompeze, un document simplu, aparent banal, însă esențial, încă este relevant, respectiv regulamentul de ordine interioară. 

Perceput adesea ca un set general de reguli, regulamentul intern este coloana vertebrală a unei companii, un fel de ghid care definește cadrul pentru o colaborare eficientă și armonioasă. Însă ce cuprinde regulamentul de ordine interioară? Cine îl realizează și ce rol joacă în viața de zi cu zi a angajaților și angajatorilor? Răspunsurile la aceste întrebări le poți afla în continuare. 

Ce este regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern)?

Regulamentul de ordine interioară este un document care stabilește normele de siguranță în muncă, precum și reguli pentru buna desfășurare a activităților. De asemenea, menționează sancțiunile care se aplică pentru nerespectarea sa. 

Prin definiție, regulamentul intern este specific fiecărei companii și trebuie să se adapteze la locul de muncă și la activitățile de zi cu zi. În plus, angajatorul nu este liber să stabilească orice reguli își dorește, ci acestea trebuie să fie în limita legii și prin consultarea angajaților sau a reprezentanților acestora. 

👉 Angajații sunt esențiali pentru succesul oricărei afaceri. Descoperă cum te ajuta managementul resurselor umane să creezi un mediu de lucru performant. 

Cine este responsabil cu întocmirea regulamentului de ordine interioară?

Potrivit articolului nr. 241 din Codul Muncii, regulamentul intern este realizat de către angajator după consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz. 

Codul Muncii impune maximum 60 de zile de la dobândirea personalității juridice, și după consultări, pentru a realiza regulamentul de ordine interioară (articolul nr. 246 din Codul Muncii). În general, regulamentul intern este întocmit de către o persoană din cadrul departamentului de resurse umane. 

De asemenea, tot Codul Muncii (articolul nr. 242) menționează care sunt categoriile obligatorii de dispoziții:

• Reguli cu privire la protecția, igiena și securitatea în muncă;
• Reguli cu privire la principiul nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
• Drepturile și obligațiile angajaților și ale angajatorului;
• Procedura prin care se soluționează cererile și reclamațiile salariaților;
• Regulile privind disciplina muncii;
• Abaterile disciplinare și sancțiunile care se aplică;
• Modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale;
• Criteriile și procedurile de evaluare a angajaților. 

În plus, angajatorul este obligat, conform legii, să aducă la cunoștința fiecărui angajat prevederile regulamentului de ordine interioară, chiar din prima zi de lucru. Acest lucru se poate realiza pe hârtie sau în format electronic, cu mențiunea că documentul trebuie să poate fi printat, la nevoie. Mai apoi, regulamentul își produce efectele din momentul în care este luat la cunoștință și trebuie afișat la sediul firmei. 

Ce rol are în definirea regulilor companiei și crearea unui mediu motivant?

Regulamentul intern are un rol deosebit în stabilirea regulilor companiei și crearea unui mediu de lucru motivant. Iată de ce este important:

• Oferă un cadru bine structurat - un mediu de lucru cunoscut și bine definit le transmite angajaților că știu la ce să se aștepte și ce au de făcut. Acest lucru reduce din nesiguranță sau teamă și creează un mediu bazat pe încredere, contribuind la motivație.

👉 Starea de bine este foarte importantă pentru liniștea angajaților. Vezi studiul Edenred Benefit pentru a afla ce beneficii extrasalariale sunt importante pentru salariați. 

• Promovează echitatea - respectarea regulilor din regulamentul intern le arată angajaților că sunt tratați corect și se evită tratamentul preferențial și abuzurile. În momentul în care salariații sunt respectați și tratați corect, vor fi mai dispuși să fie performanți.
• Încurajează responsabilitatea și dedicarea - prin definirea drepturilor și a responsabilităților, regulamentul de ordine interioară contribuie la responsabilizarea angajaților. Aceștia știu că acțiunile lor au consecințe, ceea ce îi încurajează să aibă un comportament pozitiv și proactiv.
• Consolidează cultura organizațională - regulile incluse în regulamentul intern încorporează inclusiv valorile și obiectivele companiei. Împărtășind o viziune comună asupra obiectivelor firmei și stabilirea unor standarde, creează sentimentul de apartenență și implicarea la nivel colectiv.
• Previne conflictele și îmbunătățește mediul de lucru - un cadru de lucru bine realizat previne tensiunile deoarece clarifică așteptările și limitează stările de confuzie. Astfel, sunt mai puține conflicte, iar acest lucru contribuie la un mediu de lucru mai calm și mai motivant.
• Stimulează inovația și luarea de inițiativă - stabilirea unui regulament de ordine interioară care încurajează participarea, tolerarea greșelilor și exprimarea ideilor, promovează implicarea și creativitatea. Angajații se simt liberi să sugereze îmbunătățiri, care contribuie la un mediu de lucru mai bun și la inovare.
• Încurajează aprecierea eforturilor și a rezultatelor - poți introduce în regulamentul intern inclusiv modalități de recunoaștere a rezultatelor obținute (prin promovări, recompense, beneficii extrasalariale etc). Acestea contribuie la automotivația angajaților pentru a-și atinge obiectivele. 

👉 „Hrănește” performanța echipei tale cu ajutorul cardului de masa Edenred. Acesta îți oferă avantaje fiscale și contribuie la retenția și satisfacția angajaților. 

Cum influențează regulamentul de ordine interioară cultura organizațională?

Regulamentul intern este un instrument esențial care modelează cultura organizațională, influențează normele, valorile și comportamentele angajaților. Un regulament de ordine interioară bine conceput și realizat va instala o cultură bazată pe colaborare, încredere și respect, în timp ce un regulament intern rigid și restrictiv poate duce la un mediu de lucru afectat de teamă și conformism. 

De asemenea, îl poți folosi pentru a reflecta valori de bază ale companiei, precum transparența, integritatea și responsabilitatea. Stabilind reguli clare și echitabile, regulamentul de ordine interioară contribuie la crearea unui mediu sigur și predictibil, unde angajații se simt prețuiți și respectați. În plus, regulamentul intern poate promova un comportament etic și responsabil prin stabilirea de standarde de conduită și mecanisme clare de raportare a abaterilor. 

Pentru a crește eficiența sa, este indicat să îl personalizezi și adaptezi la specificul companiei și să îl revizuiești periodic pentru a reflecta cât mai bine schimbările din mediul de lucru. Prin implicarea angajaților în revizuirea regulamentului de ordine interioară poți contribui la creșterea gradului de acceptare și respectare a regulilor stabilite. 

Care este rolul conducerii în implementarea regulamentului intern și modelarea culturii organizaționale?

Conducerea joacă un rol esențial în implementarea regulamentului de ordine interioară și modelarea culturii organizaționale, având responsabilitatea de a crea un mediu de lucru în care valorile și regulile stabilite sunt promovate și respectate. 

În primul rând, echipa de manageri ar trebui să fie un model de urmat și să demonstreze prin propriul comportament respectarea regulamentului intern și a valorilor companiei. Acest lucru implică respectarea regulilor, adoptarea unui comportament responsabil și susținerea unui mediu de lucru deschis și transparent și a unui climat de încredere și respect. 

În al doilea rând, conducerea trebuie să comunice în mod clar așteptările și valorile companiei către angajați, punând accent pe importanța regulamentului intern și a modului în care acesta contribuie la atingerea obiectivelor firmei. 

În al treilea rând, managerii ar trebui să ofere feedback constructiv, să recunoască performanțele angajaților și să încurajeze un comportament pozitiv și proactiv. Prin feedback, angajații își pot îmbunătăți performanța și se pot dezvolta profesional. 

Regulamentul de ordine interioară nu reprezintă doar o colecție de reguli și proceduri, ci a devenit un instrument strategic, esențial pentru succesul unei companiii. Un regulament intern bine realizat și implementat poate transforma cultura organizațională, atrage angajați de top și asigură loialitatea angajaților. 

Surse foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2. 

 Cu toții căutăm echilibrul în viață, indiferent de cât de mult ne dorim succesul, o viață mai bună sau să excelăm într-un anumit domeniu. Cum aceste lucruri sunt de așteptat atât pentru viața profesională, cât și pentru cea personală, riscăm apariția unor conflicte. Același lucru este valabil și în cazul angajaților.

Pe de-o parte, ei își doresc să exceleze la locul de muncă, iar pe de altă parte, să aibă suficient timp pentru viața personală. Unele probleme la locul de muncă pot afecta viața personală, iar problemele de acasă sunt aduse, de multe ori, la birou. Când se întâmplă acest lucru, apar stresul și lipsa de productivitate.

În continuare poți citi mai multe despre ce presupune exact echilibrul dintre job și viața personală, de ce este importantă existența sa, ce beneficii aduce companiei, precum și ce măsuri poți lua tu, ca angajator, ca să susții acest echilibru.

• Ce este echilibrul dintre job și viața personală
• De ce este nevoie de echilibru în viață
• Ce avantaje oferă echilibrul viață personală-job pentru angajator
• Ce măsuri poți lua pentru a susține echilibrul job-viață personală

Ce este echilibrul dintre job și viața personală

Ideea de „work-life balance” poate însemna lucruri diferite pentru persoane diferite. În general,  implică dorința de a rezolva conflictul care apare din dorința unei persoane de a avea o carieră și de a nu renunța la viața personală pentru acest lucru. Aici, viața personală poate însemna familie, prieteni și timp liber pentru pasiuni și hobby-uri.

Importanța echilibrului în viața noastră ține și de priorități. De exemplu, o persoană de 25 de ani va avea alte priorități decât una de 35 de ani, chiar dacă lucrează la aceeași companie, eventual în același domeniu.

Mulți tineri aflați la început de drum depun eforturi semnificative pentru a-și construi o carieră stabilă, lăsând pe plan secundar viața personală. De cealaltă parte, persoanele de peste 35 de ani vor dori să se concentreze mai mult pe viața personală și pasiuni, care poate nu au fost prezente în alte etape ale vieții.

Dacă la 20-28 de ani angajații pot sta peste program sau își iau de lucru și acasă, după această vârstă probabil vor avea în plan să ia copilul de la grădiniță sau să petreacă o seară liniștită alături de partener/parteneră. Un bun angajator trebuie să țină cont de aceste lucruri pentru a crea un mediu propice atingerii obiectivelor.

De ce este nevoie de echilibru în viață

Dacă în trecut șefii dădeau ordine și angajații ascultau, astăzi relația este una mai sănătoasă, chiar de colaborare. Managerii stabilesc planuri de lucru, angajații intervin să completeze sau să adauge anumite aspecte și se ajunge la un consens.

În zilele noastre, dorința a se face remarcați îi face pe mulți angajați să lucreze mult prea mult, frecvent în detrimentul propriei sănătăți, a puterii de concentrare și a productivității. Drept urmare, apare stresul, iar acesta poate ajunge să controleze întreaga viață a angajatului. Mai jos sunt câteva posibile efecte ale existenței unui dezechilibru între viața personală și cea profesională:

• Extenuarea – o persoană care lucrează mult prea mult ajunge să fie atât de obosită, încât nu mai este capabilă de nimic, nici la birou și nici acasă. Ca angajator, poate că observi lipsa de interes și dificultățile care apar în realizarea sarcinilor zilnice. Un bun lider își ajută angajații să găsească un echilibru între muncă și viața personală;
• Stresul – dacă angajații nu ajung la un echilibru, riscă apariția și acumularea stresului. Pe termen lung, poate apărea sindromul burnout (sindromul epuizării profesionale) care necesită tratament de lungă durată pentru recuperare.

Ce avantaje oferă echilibrul viață personală - job pentru angajator

Menținerea unui echilibru între viața profesională și personală aduce numeroase beneficii, atât pentru angajați, cât și pentru angajator.

Angajații fericiți care nu resimt presiune în mod constant și nu își desfășoară activitatea în stres sunt mai productivi.

Mai mult, dacă cineva pleacă din companie din cauza suprasolicitării, apar noi costuri pentru recrutarea și acomodarea unui nou angajat. Acordarea de timp liber sau modificarea programului de lucru costă, prin comparație, mult mai puțin.

Dacă un angajat este îngrijorat la muncă pentru viața de acasă și acasă pentru locul de muncă, acest lucru duce la scăderea performanței. Angajații care sunt în armonie sunt mai motivați să își atingă obiectivele atât acasă, cât și la locul de muncă. Această implicare se traduce prin rezultate mai bune.

Ce măsuri poți lua pentru a susține echilibrul job - viață personală

Alegerile profesionale sunt influențate de evenimentele din viața personală, iar angajatorii ar trebui să țină cont de acest lucru și să creeze un mediu prielnic pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a sarcinilor zilnice. Mai jos sunt câteva măsuri pe care le poți lua.

Oferă angajaților beneficii extrasalariale

Beneficiile extrasalariale le oferă angajaților motive în plus pentru a lucra la firma ta. Mai jos sunt câteva posibile beneficii extrasalariale care îi ajută pe angajați să se deconecteze de muncă și să reducă stresul:

• Cursuri de fitness, dans sau meditație;
• Discounturi la servicii de curățătorie;
• Masaj la birou;
• O zi pe săptămână cu animalul de companie la birou;
• Bilete la teatru, concert sau muzeu;
• Zile libere în plus;
• Timp liber pentru voluntariat.

Astfel de avantaje vor ajuta angajații să fie mai relaxați, mai productivi și mai fericiți. Pentru ei compania se va transforma din locul în care vin pentru a munci în locul în care angajatorului le pasă de nevoilor lor, chiar și în afara orelor de lucru. 

Oferă program de lucru flexibil

Majoritatea chestionarelor realizate printre angajați arată o preferință ridicată pentru programul de muncă flexibil – peste 80% dintre angajați își doresc ca angajatorii să aibă încredere în ei că își fac treaba bine, chiar dacă nu lucrează la ore standard.

Angajații îi prețuiesc pe acei angajatori care au încredere în ei. Mai mult, se simt, la rândul lor, prețuiți dacă firma le oferă un program de lucru suficient de flexibil pentru a putea consulta un doctor sau pentru a rezolva o altă sarcină personală.

Dacă ai oferit un program flexibil sau hibrid în timpul pandemiei, folosește-te de rezultate obținute (care au fost orele cele mai productive? când ai fixat ședințele etc), analizează ce a mers bine și ce a mers mai puțin bine și ajusteză cele necesare pentru ca revenirea la noua normalitate să fie acceptată mai ușor de angajați.

Răsplătește rezultatele excepționale

Oferirea de premii angajaților care obțin rezultate excepționale contribuie la perpetuarea realizărilor și îmbunătățește performanța la locul de muncă.

Angajații care simt că rezultatele le sunt recunoscute și prețuite vor fi dispuși să aibă mai multă încredere în ei înșiși și să depună mai multe eforturi pe viitor. Această răsplată poate lua forma unor sume de bani, aprecierea în fața colegilor sau un prânz la restaurant în cinstea reușitelor sale.

Încurajează pauzele

Încurajează angajații să ia pauze mai dese, să iasă afară la plimbări scurte sau să lucreze în alte zone ale biroului. Poți chiar amenaja zone de relaxare pentru ca ei să poată discuta despre alte lucruri decât munca.

Mai mult, poți încuraja angajații să folosească Ticket Restaurant card pentru a lua prânzul împreună. 

Este esențial să stabilești că pauzele ar trebui folosite ca atare și că nu este obligatoriu să răspunzi la telefon sau email în afara unui anumit program stabilit de comun acord.

De asemenea, este indicat să încurajezi exerciții fizice simple, mutarea privirii de pe ecranul computerul la fiecare 30 de minute, ridicarea la birou la fiecare două ore, eventual și o plimbare scurtă în timpul programului, indiferent de locul din care angajatul îşi desfăşoară activitatea.

Dacă îți ajuți angajații să obțină echilibru între viața personală și job, te vei bucura de o productivitate mai mare, precum și de angajați fericiți. De fapt, dacă îi ajuți pe angajați să fie fericiți, toată lumea are de câștigat.

Sursa foto: Shutterstock

Epoca modernă a adus, din cauza presiunii pe care o impun competitivitatea la locul de muncă și viteza cu care trebuie să facem față schimbărilor, o serie de afecțiuni „moderne”, cum este și sindromul burnout. Acesta afectează persoanele expuse la stres profesional de lungă durată și se manifestă prin scăderea performanțelor la locul de muncă, dar mai ales prin scăderea calității vieții persoanei respective. Sunt afectate persoane din toate categoriile profesionale, așadar, afecțiunea poate apărea la angajații din orice domeniu de activitate.

●     Ce este burnout

●     Sindromul burnout - simptome

●     Burnout sau epuizare prin muncă

●     Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

●     Sindromul burnout la medici

●     Sindromul burnout - tratament

●     Recuperare burnout: câteva recomandări

Ce este burnout

Burnout înseamnă sindromul arderii complete, suprasolicitare profesională sau sindromul oboselii cronice. Persoanele care suferă de burnout simt o acumulare constantă a stresului, se simt copleșite de presiunea de a răspunde cerințelor profesionale și simt că au pierdut interesul și motivația care stăteau cândva la baza activității lor profesionale.

Sunt tot mai mulți oameni care se simt ca și cum li s-ar fi terminat bateriile, sunt copleșiți de responsabilitate și au de multe ori chiar dificultăți în a se ridica dimineața din pat. De aceea, printre cuvintele cel mai des căutate în mediul online se numără: burnout dex, burnout wikipedia, burnout definiție. Ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie să afle informații relevante despre ceea ce li se întâmplă, dar mai ales despre ceea ce trebuie să facă pentru a depăși cu bine situația dificilă în care se află.

Deci, ce este burnout? Sindromul burnout este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mintală, fizică și emoțională, care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Cauzele și manifestările complexe ale sindromului burnout fac ca acesta să nu fie ușor de tratat, fiind nevoie de intervenții psihoteraputice sub îndrumarea unui medic specialist.

Herbert Freudenberger este cel care a vorbit despre sindromul burnout pentru prima dată, în cartea pe care a scris-o în anul 1974, denumită „Burnout: The High Cost of High Achievement”. De aceea, sindromul burnout mai este cunoscut și sub numele de „sindromul herbert”.

Sindromul burnout - simptome

Există câteva simptome pentru sindromul burnout, care ar trebui să te îngrijoreze. Iată care sunt acestea:

●     oboseală cronică;

●     nivel de energie scăzut;

●     productivitate scăzută;

●     reducerea performanțelor profesionale;

●     lipsa de interes pentru activități;

●     insomnie sau somn neodihnitor.

 Pentru sindromul burnout, simptome mai sunt:

●     lipsa de speranță;

●     senzația de depersonalizare (detașare față de propria persoană);

●     senzația constantă de neajutorare și frustrare;

●     senzația că nu mai poți face nimic pentru remedierea situației.

Burnout sau epuizare prin muncă

Senzația de epuizare, caracteristică pentru sindromul burnout, apare de cele mai multe ori la persoanele care au de îndeplinit sarcini dificile, cu termene limită nerealiste, care fac multitasking și care nu comunică eficient la locul de muncă. Acestora li se adaugă numeroase ore suplimentare și nerecunoașterea meritelor și reușitelor profesionale.

Sindromul burnout se dezvoltă preponderent la locul de muncă, dar consecințele influențează puternic viața personală și a întregii familii.

Fazele epuizării profesionale includ numeroși factori

Starea de oboseală cronică și de epuizare care apare în sindromul burnout este determinată de o combinație de factori, fie că este vorba despre cauze legate de locul de muncă, de stilul de muncă sau chiar de trăsături de personalitate. Există mai multe etape prin care trece o persoană până ajunge la epuizare, fie fizică, fie psihică.

Primul stadiu al epuizării profesionale este neglijarea nevoilor personale combinată cu negarea problemelor și schimbarea comportamentului. Fazele epuizării profesionale includ apoi apariția situațiilor conflictuale fie la birou, fie acasă, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior și apariția stărilor depresive.

Nevrotismul și conștiinciozitatea excesivă reprezintă trăsături de personalitate care pot favoriza în mod direct apariția sindromului burnout. Mediul ostil de la birou nu reprezintă întotdeauna factorul care determină, în mod absolut și solitar, declanșarea a ceea ce numim sindromul burnout. Acesta este favorizat și de inabilitatea persoanei respective de a face față condițiilor de la locul de muncă.

Sindromul burnout la medici  

În perioada actuală, din cauza pandemiei, conform studiilor recente, s-a ajuns la concluzia că sindromul burnout la medici este mult mai răspândit decât în cazul altor categorii profesionale. Expunerea acestora la ore suplimentare de muncă, stresul gestionării unor situații de viață și de moarte, pierderea pacienților într-un ritm accelerat și supraîncărcarea secțiilor de terapie intensivă au determinat apariția consecințelor profesionale și personale asupra medicilor, creșterea fluctuației profesionale a acestora, afectarea relațiilor personale și creșterea consumului de alcool.

Sindromul burnout - tratament

Sindromul burnout necesită un diagnostic care poate face distincția între acesta și depresie, anxietate sau sindromul de oboseală cronică. Nu există, din păcate, metode specializate de investigație doar pentru sindromul burnout, dar se folosesc chestionare pentru evaluare, care îl deosebesc de celelalte afecțiuni.

Sindromul burnout necesită un tratament care presupune schimbarea unor factori de la locul de muncă: dezvoltarea unor abilități de adaptare din partea angajatului și a unui mediu de lucru de susținere, din partea angajatorului. Practic, gestionarea și tratamentul sindromului burnout țin atât de angajat, cât și de angajator.

Vestea bună este că sindromul burnout nu reprezintă o afecțiune permanentă, ci una reversibilă, dacă este tratată corect. Pentru tratarea bolii numite sindrom burnout este nevoie de o preocupare pentru starea de bine a angajaților, cursuri de gestionare a stresului și programe speciale de asistare a angajaților.

Prevenirea și tratarea sindromului burnout necesită stabilirea unor obiective realiste, la fel și a termenelor limită, prioritizarea activităților importante și evitarea suprasolicitării. Tot pentru tratarea sindromului burnout la locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și a sugestiilor de schimbare într-o manieră pozitivă. În cazul sindromului burnout, ieșirea din rutină este extrem de importantă, în sensul diversificării activității. Dacă însă situația este gravă, iar manifestările sindromului burnout sunt extreme, este recomandată schimbarea locului de muncă sau a domeniului de activitate. 

Din perspectiva individului, prevenirea și tratarea sindromului burnout presupun adoptarea unui regim alimentar sănătos, alocarea timpului suficient pentru relaxare și odihnă și petrecerea unui timp de calitate cu prietenii și familia.

Printre cele mai utilizate metode de tratament se numără consilierea și terapia psihologică. Foarte importantă în tratarea sindromului burnout este terapia cognitiv-comportamentală care diminuează simptomele pacienților prin schimbarea modului de gândire și de abordare a situațiilor în prezența factorilor de stres cronici.

Dacă suferi de sindromul burnout, este importantă activitatea de prevenție și de tratare a acestuia cu atenție sporită, altfel există riscul de agravare a stării de sănătate.

Recuperare burnout: câteva recomandări

Sindromul burnout este boala epuizării extreme care afectează numeroase persoane cu un stil de viață nesănătos. Există totuși numeroase soluții și recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirii, dar și pentru recuperare:

●     Vorbește cu managerul tău și încearcă să găsiți împreună o soluție de compromis și o prioritizare a activităților urgente.

●     Dacă simți că ai simptome specifice pentru sindromul burnout, caută sprijin la persoanele apropiate ție atât de la birou, cât și din familie. Nu aștepta ca ei să constate că suferi și faci față cu greu situației.

●     Deleagă sarcinile care te aglomerează și care te împiedică să îți îndeplinești activitățile din fișa postului.

●     Învață să planifici mai bine activitatea zilnică și să o respecți. Este una dintre condițiile cele mai eficiente pentru evitarea sindromului burnout. Dar nu uita că cea mai eficientă metodă pentru respectarea planificării este să înveți să spui uneori „nu”.

●     Reevaluează prioritățile și obiectivele pe care le ai și încearcă să te concentrezi asupra celor mai importante, dacă nu vrei să suferi de sindromul burnout. Gândește-te dacă nu cumva îți investești timpul și energia în ceva care nu este primordial pentru tine și care te oprește de la realizarea lucrurilor care contează cu adevărat.

●     Implică-te activități relaxante și urmează-ți pasiunile. Sport, cursuri, meditație - toate sunt preocupări care îndepărtează efectele nocive ale sindromului burnout.

●     Încearcă să ai un program cât mai bine structurat și să ai clare în minte orele de lucru și orele în care te relaxezi. Astfel, corpul tău se va obișnui și el cu un program care nu duce lipsă de consecvență, și care previne efectul devastator al sindromului burnout.

●     Odihnește-te suficient și dormi pe săturate: numai așa corpul tău se va putea lupta cu succes cu această afecțiune.

●     Schimbă mediul în care trăiești, chiar dacă ți se pare o soluție extremă. Din păcate, sindromul burnout a fost alimentat de elemente din mediul nociv în care te afli și numai prin eliminarea cauzelor poți gândi lucid și poți găsi soluții.

●     Ia o pauză de la job și bucura-te de concediu pentru a-ți reîncărca bateriile. Poate este metoda cea mai drastică, dar cea mai eficientă în lupta cu sindromul burnout, pentru că te ajută să îți evaluezi corect și să îți regândești perspectivele.

Sursa foto: shutterstock