Blog

În ultimii ani, termenul quiet quitting a început să apară frecvent în discuțiile despre dinamica muncii și implicarea angajaților. Deși nu implică o demisie propriu-zisă, fenomenul descrie o retragere treptată din inițiativele care depășesc sarcinile de bază ale postului. Angajatul rămâne prezent fizic, însă se distanțează emoțional de activitatea profesională, limitându-se la strictul necesar.

Acest tip de comportament, chiar dacă nu este întotdeauna ușor de observat, poate afecta performanța generală a echipelor și relațiile de lucru. În continuare, vei descoperi ce presupune quiet quitting, care sunt cauzele sale și cum poate fi prevenit eficient prin soluții moderne de motivare și retenție.

Ce înseamnă quiet quitting și de ce a devenit un fenomen popular

Quiet quitting se referă la situația în care angajații își fac treaba, îndeplinind strict sarcinile de bază, fără să mai depună un efort suplimentar sau să se implice emoțional în ceea ce fac. E ca și cum ar „demisiona” mental, dar rămân prezenți fizic, la birou.

Acest fenomen popular a explodat din mai multe motive:

• O schimbare a modului în care vedem munca, accentuată de pandemie.
• Dorința de a avea un echilibru între viața profesională și cea personală.
• Nivelul crescut de stres și epuizarea, resimțite de mulți angajați.
• Nemulțumiri legate de salariu și de posibilitățile de avansare.

În mediul de lucru actual, oamenii caută mai mult decât un simplu salariu. Vor să fie apreciați, să simtă că munca lor are un sens și să aibă șansa de a crește. Când aceste nevoi nu sunt împlinite, mulți aleg quiet quitting-ul ca o formă de protest tăcut. E important să înțelegi acest fenomen, ca să poți lua măsuri concrete în firma ta.

👉 Dacă ești manager într-un IMM și cauți soluții practice pentru provocările din HR, leadership sau retenția angajaților, intră în BIZTRO Club de la Edenred. Vei găsi acolo resurse valoroase – de la ghiduri și articole la workshopuri și traininguri – create de experți în domenii-cheie (resurse umane, financiar sau comunicare). Totul, fără să apelezi la furnizori externi costisitori.

Semnele quiet quitting-ului la locul de muncă

Să-ți dai seama dacă cineva practică quiet quitting la locul de muncă poate fi dificil, pentru că angajatul respectiv își face treaba de bază. Totuși, există câteva semne clare la care poți fi atent:

• Scăderea productivității și a calității muncii.
• Lipsa de inițiativă și implicare în proiecte noi.
• Participare scăzută la ședințe și discuții de echipă.
• Izolarea de colegi și interacțiuni sociale mai rare.
• Respectarea strictă a programului de lucru.
• Mai multe absențe sau întârzieri.
• Lipsa de entuziasm și o atitudine pasivă.

E important să știi că aceste semne pot varia de la o persoană la alta și pot fi subtile, mai ales dacă angajații lucrează de la distanță. De aceea, e esențial să comunici deschis și să fii atent la orice schimbare de comportament.

👉 Un angajat implicat are nevoie și de timp pentru a-și reîncărca bateriile. Oferă-i ocazia să se bucure de vacanțe într-un mod avantajos atât pentru el, cât și pentru companie. Află cum funcționează Cardul de vacanță Edenred și de ce este una dintre cele mai apreciate forme de beneficii extrasalariale în România.

Cauzele din spatele fenomenului quiet quitting

Quiet quitting-ul nu apare pur și simplu. E rezultatul unor nemulțumiri ale angajaților, care se adună în timp. Iată principalele motive care duc la acest fenomen:

1. Lipsa recunoașterii și a aprecierii
Mulți angajați simt că eforturile lor nu sunt observate sau apreciate suficient. Asta duce la demotivare și la senzația că munca lor nu contează.

2. Dezechilibrul între viața profesională și cea personală
Un volum mare de muncă și orele suplimentare frecvente pot duce la epuizare. Angajații încep să practice quiet quitting ca să se protejeze.

3. Salarii nepotrivite
Salariile care nu țin pasul cu inflația sau care sunt sub media pieței creează frustrare și impresia că munca nu e plătită cum trebuie.

4. Lipsa oportunităților de dezvoltare
Când angajații nu văd cum pot avansa ori învăța lucruri noi, se simt blocați și nu mai au chef să se implice.

5. Un mediu de lucru toxic
Micromanagementul, favoritismele sau lipsa de sprijin pot afecta motivația și angajamentul.

6. O altă perspectivă asupra muncii
În timpul pandemiei, mulți angajați și-au redefinit prioritățile, punând accent pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională.

7. Management ineficient
Mulți angajați nu se simt implicați la locul de muncă, ceea ce sugerează o problemă generală în modul în care firmele își gestionează și motivează echipele.

Ca să combați cauzele quiet quitting-ului, e important să abordezi aceste probleme direct. Poți îmbunătăți cultura organizațională, oferi oportunități de dezvoltare, asigura salarii corecte și crea un mediu de lucru pozitiv. Nu uita că fiecare angajat e unic, cu motivații și nevoi specifice. De aceea, menține o comunicare deschisă și ascultă ce au de spus angajații tăi. Doar așa poți afla care sunt problemele reale și le poți rezolva înainte să ducă la quiet quitting.

Impactul quiet quitting-ului asupra productivității și culturii organizaționale

Quiet quitting-ul nu e doar o problemă individuală, ci afectează întreaga firmă. Iată cum influențează acest fenomen productivitatea și cultura organizațională:

Efecte asupra productivității:

• scăderea performanței individuale și a echipei;
• mai puțină inovație și inițiativă;
• mai multe absențe și întârzieri;
• calitatea muncii prestate scade.

Toate acestea duc la o eficiență mai scăzută și pot afecta negativ rezultatele financiare ale firmei.

Efecte asupra culturii organizaționale:

• comunicarea și motivația în echipe se deteriorează;
• angajamentul și implicarea scad;
• apar tensiuni între angajați;
• sentimentul de apartenență la firmă se diminuează.

O cultură organizațională afectată de quiet quitting poate duce la un mediu de lucru toxic, care poate agrava fenomenul, creând un cerc vicios.

E important de reținut că quiet quitting-ul poate avea un impact mai mare decât demisiile propriu-zise. Angajații care practică quiet quitting rămân în firmă, dar nu mai sunt implicați, ceea ce poate afecta moralul întregii echipe pe termen lung.

Pentru a combate aceste efecte negative, specialiștii recomandă:

• Îmbunătățirea comunicării între manageri și angajați.
• Oferirea de oportunități de dezvoltare profesională.
• Recunoașterea și recompensarea performanței.
• Un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională.

Nu uita că e esențial să previi și să gestionezi eficient quiet quitting-ul, pentru a menține o productivitate ridicată și o cultură organizațională sănătoasă.

👉 Uneori, un gest simplu poate face diferența. Dacă vrei să le arăți angajaților tăi că le apreciezi efortul, Cardul cadou Edenred e o opțiune flexibilă și apreciată, ideală pentru recunoașterea performanței sau marcarea momentelor importante din viața acestora.

Strategii pentru prevenirea și gestionarea quiet quitting-ului

Pentru a preveni și a gestiona eficient quiet quitting-ul, iată câteva strategii pe care le poți aplica în firma ta:

1. Îmbunătățește comunicarea

• Organizează întâlniri regulate între manageri și angajați, unde să discute individual.
• Încurajează feedback-ul deschis și sincer.
• Explică în mod clar obiectivele firmei și rolul fiecărui angajat în atingerea lor.

2. Oferă oportunități de dezvoltare

• Stabilește planuri de carieră clare pentru angajați.
• Organizează programe de mentorat și coaching.
• Oferă acces la cursuri și traininguri utile.

3. Recunoaște și recompensează performanța

• Folosește sisteme de recunoaștere, atât cu recompense financiare, cât și fără.
• Sărbătorește succesele echipei și ale fiecărui angajat.
• Oferă feedback pozitiv constant pentru eforturile depuse.

4. Promovează echilibrul între muncă și viața personală

• Oferă posibilitatea de a lucra flexibil (program flexibil, telemuncă).
• Respectă timpul liber al angajaților.
• Încurajează pauzele și concediile pentru odihnă.

5. Creează o cultură organizațională pozitivă

• Promovează valori precum încrederea, respectul și colaborarea.
• Încurajează diversitatea și incluziunea.
• Organizează activități de team building și socializare.

6. Monitorizează și evaluează constant

• Realizează sondaje periodice despre satisfacția angajaților.
• Organizează discuții individuale pentru a înțelege ce îi motivează pe angajați.
• Analizează datele pentru a identifica tendințe și a lua măsuri din timp.

7. Pregătește-i pe manageri

• Învață-i pe manageri să recunoască semnele de dezangajare.
• Dezvoltă abilitățile de leadership și comunicare ale managerilor.
• Încurajează un stil de management bazat pe empatie și sprijin.

Aplicarea acestor strategii necesită timp și efort, dar beneficiile pe termen lung sunt mari. Un mediu de lucru în care angajații se simt apreciați și motivați va duce la o productivitate mai mare, inovație și loialitate.

De asemenea, nu uita că prevenirea quiet quitting-ului e un proces continuu. Ascultă feedback-ul angajaților, adaptează-ți strategiile în funcție de nevoile echipei tale și creează o cultură în care angajații se simt încurajați să-și spună părerile și ideile. Un instrument important în acest proces este reprezentat de beneficiile oferite angajaților.

👉 Pentru idei și exemple concrete despre cum poți păstra angajații aproape chiar și în perioade mai complicate, descoperă câteva strategii eficiente pentru retenția angajaților.

Beneficiile angajaților - o soluție pentru combaterea quiet quitting-ului

Oferirea unor beneficii angajați interesante și utile poate fi o soluție bună pentru a preveni și a combate quiet quitting-ul. Iată cum poți folosi pachetele de beneficii pentru a-i motiva și a-i implica mai mult pe angajați: 

1. Programe de dezvoltare profesională

• Oferă acces la cursuri și certificări importante în domeniul lor.
• Creează programe interne de mentorat.
• Alocă un buget anual pentru dezvoltare profesională pentru fiecare angajat.

2. Flexibilitate în programul de lucru

• Oferă posibilitatea de a lucra de la distanță sau hibrid.
• Permite un program flexibil sau o săptămână de lucru mai scurtă.
• Lasă angajații să-și aleagă orele de începere și de finalizare a programului.

3. Asigurări de sănătate complete

• Include servicii pentru sănătate mintală și consiliere psihologică.
• Oferă asigurări dentare și oftalmologice.
• Extinde beneficiile și pentru familiile angajaților.

4. Programe de wellbeing

• Oferă abonamente la săli de sport sau cursuri de fitness online.
• Organizează sesiuni de mindfulness și gestionare a stresului.
• Propune programe de nutriție și stil de viață sănătos.

5. Zile suplimentare de concediu

• Oferă zile libere pentru voluntariat sau dezvoltare personală.
• Introduce un sistem de concediu sabatic pentru angajații cu vechime.
• Permite acumularea și transferul zilelor de concediu rămase.

Pentru ca beneficiile angajaților să aibă un impact maxim în combaterea quiet quitting-ului, asigură-te că:

• Prezinți clar și des pachetul de beneficii.
• Adaptezi beneficiile la nevoile specifice ale angajaților tăi.
• Revizuiești și actualizezi regulat oferta de beneficii.
• Măsori impactul beneficiilor asupra satisfacției și retenției angajaților.

Nu uita că beneficiile sunt doar o parte din soluție. Ele trebuie să fie completate de o cultură organizațională pozitivă, oportunități de creștere și un management eficient, pentru a preveni cu adevărat quiet quitting-ul.

👉 Tichetele de masă rămân, în continuare, cel mai dorit beneficiu extrasalarial. Cu tichetele de masă Edenred, le oferi angajaților posibilitatea de a-și acoperi cheltuielile pentru masa zilnică – fie că lucrează de acasă, fie de la birou – și, în același timp, compania beneficiază de scutiri importante de taxe.

În concluzie, quiet quitting este un semnal clar că angajații au nevoie de mai mult sprijin, recunoaștere și sens în munca lor. Prin aplicarea acestor măsuri și ajustarea lor în funcție de feedback-ul angajaților, companiile pot preveni quiet quitting-ul și pot construi echipe mai implicate, loiale și performante.

Sursa foto: Shutterstock

Concediul paternal este dreptul legal al taților salariați din România de a beneficia de o perioadă de concediu plătit, imediat după nașterea copilului. În 2025, acest tip de concediu este reglementat de Legea 210 din 1999, iar detaliile privind durata, condițiile de acordare și documentele necesare sunt esențiale atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

În continuare, vei descoperi elementele principale ale cadrului legislativ care reglementează concediul paternal, modalitatea de calcul a indemnizației concediului paternal, condițiile în care pot fi acordate zile libere suplimentare prin cursul de puericultură.

• Ce înseamnă concediu paternal în 2025
• Cum se solicită concediul paternal și ce documente sunt necesare
• Cum se calculează indemnizația concediului paternal
• Concediul de puericultură – ce este și cum se obține
• Importanța concediului paternal pentru familie și dezvoltarea copilului
• Obligațiile angajatorului privind concediul paternal
• Întrebări frecvente privind concediul paternal

Ce înseamnă concediu paternal în 2025

Dacă vrei să știi exact ce presupune concediul paternal în 2025, cel mai sigur e să consulți varianta actualizată a Legii nr. 210/1999 – actul care reglementează acest tip de concediu. Legea a fost modificată în ultimii ani pentru a se alinia la normele europene ce promovează echilibrul între viața profesională și cea de familie.

Legea concediului paternal, actualizată 2025

Legea definește clar cine are dreptul la concediu, în ce condiții se acordă acesta și care sunt obligațiile angajatorului. Este important ca atât salariații, cât și angajatorii să fie informați cu privire la aceste prevederi pentru a evita neclarități sau încălcări ale legislației muncii.

Concediul paternal constă în acordarea a 10 zile lucrătoare de concediu plătit, pentru salariații care devin tați. Aceste zile pot fi solicitate în termen de maximum 8 săptămâni de la data nașterii copilului și sunt destinate sprijinirii familiei în perioada imediat următoare nașterii.

În plus față de cele 10 zile prevăzute inițial, tații care urmează un curs de puericultură pentru zile libere pot beneficia de 5 zile lucrătoare suplimentare. Aceste zile se acordă în baza unei adeverințe eliberate de medicul de familie sau de o unitate medicală acreditată, care atestă absolvirea cursului.

Astfel, durata totală a concediului paternal poate ajunge la 15 zile libere la nașterea copilului, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea suplimentară. Cele 5 zile adiționale sunt denumite concediu de puericultură și se pot solicita pentru fiecare copil, cu condiția repetării cursului și obținerii unei noi adeverințe. Această prevedere se aplică inclusiv în cazul concediului de puericultură la al doilea copil.

Cine are dreptul la concediu paternal - zile libere naștere copil

Conform formei actualizate a Legii nr. 210/1999, beneficiază de concediu paternal salariații care au calitatea de tată și desfășoară activitate în baza unui raport de muncă sau de serviciu. Sunt incluse și alte categorii de lucrători, cum ar fi:

• persoanele care activează în baza contractelor de mandat sau de management;
• funcționarii publici și personalul contractual din instituțiile publice;
• militarii, polițiștii și alte categorii cu statut special;
• persoanele care lucrează în regim de convenții civile sau în cooperative.

Acest drept nu este condiționat de statutul civil. Astfel, pot solicita concediu paternal tații căsătoriți, necăsătoriți care recunosc copilul, precum și tații adoptivi. Condiția esențială este existența unui raport legal de muncă și recunoașterea filiației față de copil.

Cum se solicită concediul paternal și ce documente sunt necesare

Pentru a beneficia de concediu paternal, salariatul trebuie să depună o cerere de concediu paternal în format scris, adresată angajatorului. Cererea trebuie să fie însoțită de o copie a certificatului de naștere al copilului. În cazul în care se solicită și cele 5 zile suplimentare aferente concediului de puericultură, este necesară și prezentarea unei adeverințe medicale care să ateste absolvirea cursului de puericultură.

Este recomandat ca cererea să fie depusă în termen util, astfel încât angajatorul să poată organiza corespunzător activitatea internă a companiei. Termenul-limită pentru solicitare este de 8 săptămâni de la nașterea copilului, conform legislației în vigoare.

Cum se calculează indemnizația concediului paternal

Indemnizația concediului paternal este stabilită la nivelul salariului de bază al angajatului, fiind acordată integral pe durata celor 10 sau 15 zile, în funcție de caz. Această perioadă este considerată vechime în muncă și nu afectează în mod negativ celelalte drepturi ale salariatului.

Calculul indemnizației se face prin raportare la salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă. Nu este necesară o contribuție suplimentară din partea angajatorului către alte fonduri speciale, iar sumele plătite se încadrează în cheltuielile salariale obișnuite.

Pentru angajatori, gestionarea acestor indemnizații nu presupune o povară financiară majoră, iar pentru salariați reprezintă un sprijin valoros în perioada imediat următoare nașterii copilului.

Se acordă bonuri de masă în timpul concediului paternal?

Nu, tichetele de masă nu se acordă pe durata concediului paternal. Conform legislației în vigoare, tichetele de masă se distribuie doar pentru zilele efectiv lucrate.

👉 Dacă în compania ta se acordă tichete de masă, poți gestiona mai simplu acest beneficiu cu o soluție digitală precum cardul de masă Edenred, ideală pentru echipe de toate dimensiunile.

Fiind o perioadă în care activitatea profesională este suspendată temporar, concediul paternal nu se încadrează în categoria intervalelor eligibile pentru acordarea acestor beneficii. În schimb, pot fi analizate alte forme de sprijin sau beneficii pentru salariații care devin părinți, cum ar fi cardurile cadou, oferite în limita prevăzută de lege.

👉 Pentru mai multe informații despre alte tipuri de zile libere legale, poți consulta și ghidul complet despre evenimente speciale și ce se întâmplă cu tichetele de masă.

Pot fi oferite alte beneficii cu ocazia nașterii copilului?

Da, potrivit legislației fiscale în vigoare, angajatorii au posibilitatea de a acorda salariaților carduri cadou cu ocazia nașterii copilului, în valoare de până la 300 de lei per eveniment. Aceste sume sunt considerate cheltuieli sociale, fiind deductibile în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului, conform Codului fiscal.

Pentru salariat, aceste beneficii sunt neimpozabile, atât timp cât valoarea lor individuală nu depășește plafonul legal stabilit. De asemenea, acordarea acestora trebuie să fie prevăzută în regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil sau contractul individual de muncă, pentru a beneficia de regimul fiscal favorabil.

👉 O soluție modernă și ușor de gestionat este cardul cadou Edenred, care permite personalizarea beneficiului și integrarea acestuia în politica de recompensare a companiei.

Concediul de puericultură – ce este și cum se obține

Concediul de puericultură e ca o prelungire a concediului paternal cu încă 5 zile lucrătoare, dacă ai făcut un curs de puericultură. Scopul e să te ajute să te implici mai mult în îngrijirea copilului de la început.

Ca să primești concediul de puericultură, trebuie:

• să fii angajat cu contract de muncă;
• să ceri concediul paternal normal de 10 zile;
• să ai o diplomă de la cursul de puericultură;
• să faci o cerere ca să prelungești concediul cu 5 zile.

Poți primi zile libere pentru puericultură pentru fiecare copil. Poți face cursul la medicul de familie, la spitale sau la alte instituții care au voie să facă astfel de cursuri.

Importanța concediului paternal pentru familie și dezvoltarea copilului

Concediul paternal e foarte important și pentru familie, și pentru cum crește copilul. Te ajută să te implici de la început în îngrijirea copilului, ceea ce aduce multe beneficii:

• Te ajută să te apropii mai mult de copil.
• O ajuți pe mamă după naștere.
• Împărțiți responsabilitățile de părinți.
• Reduce stresul pentru amândoi în primele săptămâni.
• Face familia mai unită și comunicarea mai bună.

Din perspectiva companiilor, acordarea concediului paternal îi ajută pe angajați să fie mai mulțumiți și mai loiali, să aibă un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, iar atmosfera la birou devine mai prietenoasă și mai orientată spre familie.

Dacă ești angajator, poți oferi avantaje angajaților tăi. Dacă ai politici clare și benefice pentru concediul paternal, oamenii vor fi mai mulțumiți și vor dori să rămână în compania ta.

Obligațiile angajatorului privind concediul paternal

Firma are mai multe obligații când vine vorba de concediul paternal, conform legilor:

• Trebuie să spună angajaților că au dreptul la concediu paternal.
• Trebuie să aprobe cererea de concediu dacă e depusă la timp.
• Trebuie să dea zilele de concediu paternal plătite, conform legii.
• Trebuie să calculeze și să plătească corect indemnizația pentru concediu.
• Nu are voie să dea afară un angajat aflat în concediu paternal.

Firma nu poate să refuze concediul paternal dacă cererea e făcută conform legii. De asemenea, trebuie să ajute angajatul să revină la muncă după concediu, oferindu-i aceleași condiții ca înainte.

O altă obligație a firmei e să înregistreze corect concediul paternal și să calculeze corect vechimea în muncă pentru această perioadă.

E important ca firma să respecte aceste obligații, pentru a asigura dreptul la concediu paternal și echilibrul angajatului între viața profesională cu cea de familie.

👉 Dacă vrei mai multe informații despre beneficii pentru angajați și cum să îmbunătățești pachetele salariale, poți vizita Biztro Club, platforma Edenred pentru angajatori.

Întrebări frecvente privind concediul paternal

Se poate refuza acordarea concediului de către angajator? 

Nu. Concediul paternal este un drept prevăzut de Legea 210 din 1999, iar neacordarea acestuia constituie încălcarea legislației muncii.

Este obligatorie parcurgerea unui curs pentru a primi cele 15 zile? 

Da. Pentru a beneficia de cele 5 zile suplimentare aferente concediului de puericultură, este necesară prezentarea unei adeverințe care să ateste absolvirea unui curs de puericultură.

Când se face cursul de puericultură? 

Ideal, înainte de nașterea copilului, astfel încât toate documentele să fie disponibile la momentul depunerii cererii. Totuși, cursul poate fi efectuat și imediat după naștere, în limitele perioadei de solicitare a concediului.

Cum se depune cererea pentru concediu naștere copil? 

Cererea se face în scris și se depune la departamentul de resurse umane sau direct către angajator, însoțită de documentele justificative.

Se acordă zile libere puericultură și pentru al doilea copil? 

Da, cu condiția efectuării unui nou curs și prezentării unei noi adeverințe medicale.

👉 Vrei să afli și care sunt drepturile tale legate de concediul de odihnă? Concediul paternal este doar una dintre formele de concediu la care salariații din România au dreptul. Pentru o imagine completă asupra timpului liber legal acordat prin Codul muncii, îți recomandăm să citești și acest articol complet despre concediul de odihnă – drepturi și obligații.

Așadar, concediul paternal reprezintă un drept important pentru orice tată, oferindu-i posibilitatea de a se implica activ în viața nou-născutului și de a sprijini partenera. Informează-te cu atenție care sunt pașii necesari și nu ezita să discuți cu angajatorul tău pentru a beneficia de toate drepturile tale. 

Sursa foto: Shutterstock

Un nou loc de muncă implică o perioadă de acomodare pentru angajat și angajator, cunoscută în termeni legislativi drept perioadă de probă. Află care sunt drepturile și obligațiile angajatului în acest interval de timp, dar și care sunt reglementările cu privire la perioada de probă.

• Ce reprezintă perioada de probă
• Reglementări legale pentru perioada de probă - drepturi și obligații ale angajatului
• Demisia în perioada de probă
• Beneficii extrasalariale în perioada de probă
• Concediul în perioada de probă
• Sarcina în perioada de probă
• FAQ

Ce reprezintă perioada de probă

Conform legislație în vigoare, la încheierea contractului individual de muncă, angajatorul poate stabili o perioadă de probă, pentru a verifica aptitudinile salariatului și pentru a testa competențele noului angajat.

În timpul perioadei de probă, angajatorul poate monitoriza evoluția angajatului, calitatea muncii sale, dar și interacțiunea acestuia cu ceilalți membri ai echipei. Totodată, angajatul are posibilitatea de a se familiariza cu responsabilitățile și atribuțiile sale în muncă, dar și cu mediul organizațional din care va face parte.

La finalul perioadei de probă, părțile contractuale au posibilitatea de a decide dacă sunt mulțumite de colaborare și dacă doresc să o prelungească pe o perioadă determinată sau nedeterminată. Decizia de a înceta colaborarea nu necesită justificare, indiferent dacă vine din partea angajatului sau a angajatorului.

Perioada de probă ar trebui percepută de către angajați drept o oportunitate de a se familiariza cu activitățile specifice companiei, sarcinile și responsabilitățile aferente postului ocupat, dar și cu mediul organizațional și colegii de muncă.

În plus, această perioadă constituie un moment oportun în care salariatul își poate da seama dacă activitatea desfășurată se potrivește cu perspectivele de carieră pe termen scurt sau lung și dacă organizația va fi benefică dezvoltării sale profesionale și personale.

Reglementări legale pentru perioada de probă - drepturi și obligații ale angajatului

Orice persoană activă pe piața muncii trebuie să-și cunoască drepturile și obligațiile reglementate legal cu privire la perioada de probă. Aceste reglementări sunt prezente în Codul Muncii și detaliază diferite situații care pot apărea pe parcursul perioadei de probă.

Ce spune Codul Muncii – perioada de probă se plătește?

În cadrul articolului 31, Codul Muncii menționează despre perioada de probă că are rolul de a verifica aptitudinile salariatului, fiind stabilită prin contract individual de muncă. Durata maximă a acesteia este de 90 de zile pentru funcțiile de execuție și de 120 de zile pentru funcțiile de conducere, pentru angajatul care deține un contract pe perioadă nedeterminată.

Important de reținut este faptul că, în timpul perioadei de probă, angajatul beneficiază de toate drepturile și îi revin toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă - art. 31 din Codul Muncii. Prin urmare, angajatul are dreptul de a fi remunerat pentru munca sa.

Angajatul poate fi supus unei singure perioade de probă, pe durata executării unui contract individual de muncă. Altfel spus, pentru un loc de muncă există o singură perioadă de probă, care poate să dureze cel mult 90 de zile, după cum este specificat în cadrul articolului 32 din Codul Muncii.

Totuși, în cazul în care salariatul obține o nouă funcție în cadrul aceleiași companii sau pentru același angajator, acesta poate fi supus unei noi perioade de probă. Același criteriu se aplică și în cazul salariaților care urmează să presteze activitatea în condiții grele, vătămătoare sau periculoase.

Dacă între angajator și angajat se încheie un nou contract de muncă pentru aceeaşi funcţie şi cu aceleaşi atribuţii, în termen de 12 luni de la semnarea contractului inițial, impunerea unei noi perioade de probă este interzisă. În plus, și perioada de probă este calculată drept vechime în muncă.

Notificare perioadă de probă

Perioada de probă trebuie să fie prevăzută în contractul individual de muncă și să fie comunicată angajatului înainte de începerea activității.

Cu alte cuvinte, prin această notificare, angajatorul înștiințează angajatul cu privire la drepturile și obligațiile sale în temeiul legislației în vigoare, pe parcursul perioadei imediat următoare angajării.

Perioada de probă contract nedeterminat

Codul Muncii prevede un interval de timp diferit pentru perioada de probă prevăzută în contractul de muncă încheiat pe perioadă determinată, față de cel încheiat pe o perioadă nedeterminată.

Pentru angajatul căruia i s-a întocmit un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, durata maximă a perioadei de probă este de 90 de zile pentru funcțiile de execuție și de 120 de zile pentru funcțiile de conducere. Astfel, perioada de probă contract nedeterminat poate să dureze, conform legislației, de la trei pana la patru luni, în funcție de poziția ocupată.

Perioada de probă contract determinat

În cadrul articolului 85 din Codul Muncii, este specificat faptul că un angajat pentru care se încheie un contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă de maximum:

• 5 zile lucrătoare pentru un contract încheiat pentru o perioadă mai mică de 3 luni;
• 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului cuprinsă între 3 şi 6 luni;
• 30 de zile lucrătoare pentru contractul individual de muncă încheiat pe o perioadă mai mare de 6 luni;
• 45 de zile lucrătoare în cazul angajaților care ocupă funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

Perioada de probă fără contract

Angajații aflați în perioada de probă trebuie să rețină că nu există, conform legii, posibilitatea de a se afla în perioada de probă fără contract individual de muncă.

Munca fără contract se clasifică drept ilegalitate sau muncă la negru, astfel că niciun angajator nu poate propune angajaților să presteze servicii fără a le întocmi un contract de muncă.

Demisia în perioada de probă 

Art 31 alin. 3 din Codul Muncii subliniază faptul că, atât pe durata, cât și la finalul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta printr-o notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a se respecta termenul de preaviz. Decizia de încetare a contractului nu trebuie motivată.

Scopul perioadei de probă este tocmai acela de a oferi un timp propice angajatului și angajatorului pentru a se acomoda cu noul context de muncă. În cazul în care acest context nu este prielnic uneia dintre părți, legislația permite încheierea contractului fără obligații suplimentare.

Preaviz în perioada de probă

Așadar, preavizul nu este necesar dacă angajatul sau angajatorul decid să încheie colaborarea din diferite motive, pe parcursul sau la sfârșitul perioadei de probă.

Dacă un angajat decide să demisioneze în perioada de probă sau la finalizarea acesteia, poate părăsi locul de muncă notificându-l pe angajator în scris, iar acesta nu poate impune o perioadă de preaviz premergătoare demisiei.

Așadar, dacă vrei să demisionezi, nu este necesar un preaviz în perioada de probă. Pentru a clarifica aceste aspecte, te poți informa despre perioada de probă, din Codul Muncii, și poți obține un model demisie în perioada de probă, în cazul în care angajatorul refuză să ți-l ofere.

Dacă angajatorul îți solicită un preaviz contract perioadă determinată sau nedeterminată, indiferent de durata pe care contractul individual de muncă a fost încheiat, preavizul nu este necesar.

Model notificare demisie în perioada de probă 

Pentru a demisiona în perioada de probă, Codul Muncii informează că este obligatorie notificarea în scris a angajatorului. Prin urmare, dacă decizi să închei contractul individual de muncă, informează angajatorul în acest sens și solicită un model notificare demisie în perioada de probă angajat. Este posibil ca angajatorul să utilizeze un format tipizat de notificare a demisiei angajaților. 

În caz contrar, poți prelua un model notificare încetare contract din inițiativa angajatului, care să precizeze informațiile personale notate în contractul de muncă (nume, cod numeric personal, alte date relevante) și care să aducă la cunoștință că angajatul intenționează să demisioneze, fără a fi necesară respectarea unui termen de preaviz, așa cum prevede Codul Muncii perioada de probă.

În această notificare scrisă trebuie inclusă data la care angajatul decide să încheie raportul de muncă cu angajatorul. Motivele pentru care angajatul decide să demisioneze nu trebuie precizate.

Beneficii extrasalariale în perioada de probă

Conform Codului Muncii, în perioada de probă, salariații beneficiază de toate drepturile și au toate obligațiile prevăzute în legislația muncii.

Prin urmare, angajatorul poate acorda beneficii extrasalariale în timpul perioadei de probă. Beneficiile care însoțesc pachetul salarial și care au fost negociate cu angajatorul trebuie stipulate în contractul individual de muncă sau într-un act adițional la acesta, conform ultimelor modificări din Codul Muncii.

Cu toate acestea, angajatorul nu este obligat să ofere noilor angajati întregul pachet de beneficii extrasalariale pe care îl pune la dispoziția salariaților.

Negocierea pachetului de beneficii extrasalariale ar trebui să aibă loc în timpul procesului de recrutare și selecție, moment în care angajatorul va informa candidatul cu privire la aspectele negociate și stabilite prin regulament intern sau prin contract colectiv de muncă, referitoare la bonusuri și recompense. În acel fel, candidatul poate lua o decizie informată cu privire la acceptarea ofertei de angajare, evaluând beneficiile pe care le va primi de la angajator.

Cardul de tichete de masă Edenred aduce beneficii atât pentru angajator, cât și pentru angajați. În timp ce angajatorul poate reduce costurile fiscale datorită deductibilității oferite de legislație și se bucură de o loialitate mai mare a angajaților, aceștia din urmă beneficiază de un venit suplimentar la salariu, pe care îl pot folosi zilnic pentru mese sănătoase sau cumpărături esențiale. Descoperă mai multe despre cardurile de masă Edenred!

Un studiu EY România a concluzionat că 93% dintre companiile respondente oferă angajaților diferite beneficii extrasalariale. Cele mai populare în rândul beneficiilor sunt tichetele de masa, urmate de tichetele cadou pentru ocazii speciale și decontarea transportului la și de la locul de muncă.

De asemenea, același sondaj menționat mai sus arată că aproximativ 60% dintre respondenți asigură accesul angajaților la servicii medicale private, pensii facultative sau vouchere de vacanță.

Și cardurile cadou Edenred reprezintă o soluție eficientă și versatilă pentru acordarea de beneficii extrasalariale angajaților. Ușor de gestionat și adaptabile în funcție de nevoi, acestea contribuie la creșterea satisfacției generale în mediul de lucru.

În general, companiile care își doresc să atragă forță de muncă talentată în interiorul organizației, să rețină și să-și fidelizeze angajații vor acorda pachetul de beneficii extrasalariale încă din perioada de probă.

Concediul în perioada de probă

După cum prevede Codul Muncii, angajații aflați în perioada de probă beneficiază de toate drepturile și au toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern și în contractul individual de muncă. Prin urmare, salariații pot beneficia de concediu de odihnă.

Legislația nu condiționează acordarea zilelor de concediu de trecerea unei anumite perioade de timp de la angajare. În plus, angajații aflați în perioada de probă se bucură de aceleași drepturi precum cele ale salariaților permanenți din organizație.

În general, zilele de concediu se calculează proporțional cu perioada de timp efectiv lucrată în companie. Totuși, dacă o persoană recent angajată are nevoie de concediu de odihnă, aceasta poate stabili împreună cu angajatorul acordarea unor zile libere plătite, pentru care va compensa ulterior.

Sarcina în perioada de probă

În cazul în care, pe timpul perioadei de probă, angajata informează angajatorul că este însărcinată, acesta nu are dreptul să dispună încetarea raporturilor de muncă din motive care au legătură directă cu starea sa.

Interdicția angajatorului de a concedia o angajată însărcinată din motive legate de starea sa de graviditate este reglementată în OUG 96 din 2003 la art. 21. Totodată, dacă angajata consideră că raporturile de muncă încetate din inițiativa angajatorului au fost legate de sarcină, aceasta are dreptul de a contesta decizia la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data informării.

În plus, art. 27 din Codul Muncii informează că solicitarea testelor de graviditate în momentul angajării sunt interzise.

Prin urmare, angajatorul nu are dreptul să solicite efectuarea testelor de graviditate în timpul procesului de recrutare sau angajare și, totodată, nu poate dispune concedierea angajatei din motive legate de starea sa.

În concluzie, perioada de probă este reglementată la nivel legal prin intermediul Codului Muncii. Este important ca noii angajați să-și cunoască drepturile și obligațiile care derivă din încheierea unui contract de muncă și care îi pot impacta direct, în timpul perioadei de probă.

Această perioadă este momentul oportun pentru ca nu doar angajatorul să testeze abilitățile salariatului, ci și angajatul să realizeze dacă postul ocupat, compania din care face parte și cerințele organizaționale i se potrivesc. Acesta poate acorda atenție facilităților pe care firma le oferă, mediului și culturii organizaționale, dar și beneficiilor de care ceilalți angajați se bucură.

FAQ

1. Cât timp este perioada de probă? 

Perioada de probă variază în funcție de tipul postului. De regulă, este de:

• maximum 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție;
• maximum 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere;
• maximum 30 de zile calendaristice pentru salariații angajați pe durată determinată, mai mare de 3 luni.

Această perioadă trebuie menționată în mod expres în contractul individual de muncă.

2. Ce înseamnă contract nedeterminat? 

Un contract de muncă pe durată nedeterminată înseamnă că nu are o dată de încetare stabilită de la început. Practic, angajatorul și salariatul colaborează pe termen nelimitat, iar contractul poate înceta doar prin demisie, concediere sau alte cauze legale.

3. Ce se întâmplă dacă rămân însărcinată în perioada de probă? 

Chiar dacă rămâi însărcinată în perioada de probă, ai în continuare aceleași drepturi, adică poți să fii angajată pe poziția respectivă. Angajatorul nu are dreptul să dispună încetarea raporturilor de muncă din motive care au legătură directă cu sarcina.

4. Poți concedia o femeie însărcinată în perioada de probă? 

Da, legea permite încetarea contractului în perioada de probă, inclusiv în cazul femeilor însărcinate, însă, conform legislației, motivul trebuie să fie altul decât sarcina. Totuși, dacă se dovedește că motivul real este discriminarea, angajatorul poate fi sancționat.

5. În perioada de proba se stă în preaviz? 

Nu, în perioada de probă contractul de muncă poate fi încetat fără preaviz, de către oricare dintre părți (angajator sau salariat), cu notificare scrisă.

6. Care este perioada de probă pentru o funcție de conducere?

Pentru funcțiile de conducere, perioada maximă de probă este de 120 de zile calendaristice, conform Codului Muncii. Durata exactă se stabilește prin negociere și este menționată în contractul individual de muncă.

7. Se pot oferi beneficii extrasalariale sau tichete de masă în perioada de probă?

Da, angajatorii pot acorda beneficii extrasalariale, inclusiv tichete de masă, chiar și în perioada de probă, dacă aceste beneficii sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau în regulamentul intern. În acest sens, soluțiile Edenred, precum cardurile de tichete de masă ori cardurile cadou, sunt opțiuni flexibile și eficiente, care pot fi folosite pentru a motiva și recompensa noii angajați încă din primele zile de colaborare.

Sursă foto: Shutterstock

Edenred România susține pauza de prânz prin campania națională Prânzul Anului

• 2 din 3 angajați cheltuie 40 lei pe masa de prânz
• 50% dintre aceștia ar alege opțiuni mai sănătoase dacă ar crește valoarea tichetului de masă
• 6 din 10 angajați preferă restaurantele care servesc ingrediente locale

Potrivit celui mai recent studiu realizat de Edenred România, liderul pieței de beneficii extrasalariale, 7 din 10 români acordă sub 30 de minute mesei de prânz, pentru care alocă o valoare medie de 40 RON. În același timp, 8 din 10 respondenți consideră că pauza de masă contribuie foarte mult la creșterea nivelului de concentrare și le oferă un plus de energie și fericire. 

Datele raportului au arătat că 7 din 10 români aleg să ia prânzul în fața calculatorului și doar 6% comandă de pe platformele de livrare. Studiul denumit Pauza de prânz în 2025 - Între rutină, gust și tendințe a fost realizat online, în aprilie 2025, pe un eșantion de 2206 respondenți, femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 18 și 61 ani.

"În România anului 2025, pauza de prânz rămâne, paradoxal, cel mai neglijat obicei valoros din viața profesională. Doar 1 din 10 angajați își oferă peste 45 de minute pentru această pauză, iar 7 din 10 o petrec în fața calculatorului. Pauza de prânz nu este doar un moment de alimentație — este o sursă reală de energie, productivitate și echilibru mental. Studiul nostru arată că 8 din 10 angajați declară că se simt mai concentrați și mai fericiți după o pauză de prânz de calitate. Mai mult, dacă ar avea acces la o valoare mai mare a tichetelor de masă, 1 din 2 ar alege restaurante mai bune, cu ingrediente locale și opțiuni sănătoase. Prin campania Prânzul Anului, ne dorim să schimbăm percepții și să atragem atenția asupra unui adevăr simplu: o pauză de prânz corectă este un reset vital pentru angajat și un catalizator de performanță pentru angajator”, a declarat Gorkem Oran, Director General Edenred România.

Cercetarea Edenred arată că în alegerea restaurantului, criteriile cele mai importante sunt gustul mâncării, prețul și opțiunile sănătoase. În materie de preferințe în funcție de generație, 45% dintre cei din generația Z au afirmat că ar dori o pauză de prânz mai lungă ca durată, iar peste jumătate dintre ei (51%) susțin că aleg restaurante cu ingrediente locale și nu ar ține cont de preț la alegerea restaurantului la prânz. În același timp, în rândul millenials, doar 39% ar dori timp mai mult pentru pauza de prânz, dar interesul lor este mai crescut pentru produsele autentice românești (62%).

Studiul a mai arătat că pentru 88% dintre persoanele chestionate este foarte important să aibă opțiuni sănătoase la prânz, iar 62% sunt interesate de gust, prospețime și susținerea producătorilor locali, fapt ce confirmă interesul crescut al românilor pentru produsele tradiționale atunci când aleg un restaurant. Peste 68% au declarat că preferă meniul zilei, salatele sau mâncarea gătită pe grătar.

Edenred caută și premiază cel mai bun prânz din România

Pe 1 mai, Edenred România a dat startul campaniei Prânzul Anului, care se va desfășura la nivel național, timp de o lună. 

În căutarea celui mai bun prânz din România, Edenred invită românii să își împărtășească preferințele și să contribuie la desemnarea Prânzului Anului. Tot ce trebuie să facă este să acceseze platforma www.pranzulanului.ro unde să își voteze restaurantul preferat pentru pauza de prânz, iar printr-o tragere la sorți vor avea șansa de a câștiga un premiu de 500 de euro. Votul lor va pune restaurantul ales pe harta celor mai bune locuri de luat masa din România. Fiecare participant poate vota un singur restaurant în perioada 1-31 mai 2025, iar alegerea lor poate face diferența. 

În plus, votanții pot descoperi și ce personalitate culinară îi reprezintă. După ce votează, aceștia pot completa un test care le va revela dacă sunt „pastafariani”, „vegangeliști”, „prăjitologi” sau „desertozauri”. Fiecare prânz are o personalitate proprie, iar acest quiz oferă ocazia de a explora și de a împărtăși cu cei dragi ce tip de prânz le reflectă cel mai bine gusturile și preferințele. Este momentul ca fiecare să își descopere povestea culinară! 

Restaurantele sunt, de asemenea, încurajate să își invite clienții la vot, având astfel mai multe șanse de a deveni câștigător al Prânzului Anului 2025 pe platforma www.pranzulanului.ro, Cel mai votat restaurant va beneficia și de un premiu în valoare de 5.000 euro. 

Edenred continuă să fie un promotor al sănătății fizice și mintale a angajaților din România

Edenred își continuă misiunea de a susține și promova alimentația sănătoasă în rândul românilor, importanța mesei de prânz și a wellbeing-ului în rândul angajaților prin portofoliul extins de beneficii extrasalariale și campanii dedicate.   

Potrivit studiului Barometru Food 2024, în privința beneficiile tichetelor de masă, 79% dintre respondenți confirmă că acestea sunt o soluție practică pentru prânz, iar 72% spun că prin intermdiul acestora mânâncă mai bine și pot avea o masă mai completă și mai echilibrată. Totodată, studiul anual Benefit, realizat de Edenred, reafirmă impactul beneficiilor extrasalariale în creşterea bunăstării, atât material, cât şi fizic sau psiho-emoţional, unde cardurile de masă, cardurile cadou, cardurile de vacanţă și cardurile culturale continuă să fie cele mai apreciate de angajații în România.

Despre Edenred 

Edenred este lider piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi este partenerul de zi cu zi al oamenilor la locul de muncă, conectând peste 60 de milioane de utilizatori şi peste 2 milioane de comercianţi parteneri din 45 de ţări prin intermediul a 1 milion de clienţi corporativi. 

Edenred oferă soluţii de plată cu destinaţii specifice pentru alimentaţie (cardurile de masă), stimulente (carduri cadou, platforme dedicate angajaţilor), mobilitate (soluţii multy-energy, mentenanţă, taxe de drum, parcări şi vouchere de transport) şi plăţi corporative (carduri de plată virtuale).

În concordanţă cu misiunea grupului, „Enrich connections.For good.”, aceste soluţii sporesc bunăstarea şi puterea de cumpărare a utilizatorilor. Îmbunătăţesc atractivitatea şi eficienţa companiilor şi animă piaţa muncii şi economia locală. De asemenea, favorizează accesul la alimente mai sănătoase, la produse mai sustenabile şi soluţii de soft mobility. 

Cei 12 000 de angajaţi ai Edenred se angajează să facă din lumea muncii un ecosistem conectat, mai sigur, mai eficient şi mai responsabil în fiecare zi. 

În 2024, datorită activelor sale tehnologice globale, grupul a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 45 de miliarde de euro, realizat în principal prin intermediul aplicaţiilor mobile, al platformelor online şi al cardurilor.

Edenred este listată la bursa Euronext Paris şi inclusă în următorii indici: CAC 40, CAC 40 ESG, CAC Large 60, Euronext 100, Euronext Tech Leaders, FTSE4Good, DJSI Europe Index, DJSI World Index şi MSCI Europe. 

Logo-urile şi alte denumiri comerciale menţionate şi prezentate în acest comunicat de presă sunt mărci înregistrate ale Edenred SE, ale subsidiarelor sale sau ale unor terţe părţi. Acestea nu pot fi utilizate în scopuri comerciale fără acordul prealabil scris al proprietarilor lor.

Când vorbim de optimizare fiscală, nu ne referim la evitarea plății taxelor, ci mai degrabă la utilizarea inteligentă a prevederilor legale pentru a reduce sarcina fiscală și a maximiza resursele disponibile pentru dezvoltarea afacerii tale.

Citește în continuare acest articol pentru o perspectivă clară asupra modului în care poți implementa strategii legale de optimizare fiscală, transformând obligațiile fiscale într-un motor de creștere și prosperitate pentru compania ta.

Ce este optimizarea fiscală și de ce este importantă pentru afacerea ta

În esență, optimizarea fiscală constă într-o serie de strategii și practici legale al căror scop este diminuarea obligațiilor fiscale ale unei companii și creșterea beneficiilor pentru angajați. Acest proces este vital pentru ca afacerea ta să aibă succes și să se mențină pe linia de plutire, oferindu-ți posibilitatea de a-ți gestiona eficient finanțele și de a rămâne competitiv pe piață.

Concret, importanța optimizării fiscale se observă în:

• Profitabilitate crescută prin diminuarea costurilor legate de taxe;
• Flux de numerar îmbunătățit;
• Atragerea și păstrarea angajaților talentați prin pachete de beneficii motivante;
• Respectarea legislației fiscale, evitând potențiale penalități;
• Avantaj competitiv pe piață.

Prin implementarea unor strategii de optimizare fiscală bine puse la punct, poți asigura o dezvoltare durabilă a afacerii tale, creând, în același timp, un mediu de lucru atractiv pentru angajați. Este esențial să abordezi această optimizare cu atenție, asigurându-te că acțiunile tale respectă legile și reglementările.

În 2025 au fost eliminate unele facilități fiscale în industria IT, agricultură și industria alimentară, precum și în sectorul construcții. Află mai multe despre acestea și ce poți face pentru a-ți menține totuși cashflow-ul în echilibru, în articolul pe care l-am pregătit pentru tine: Eliminarea facilităților fiscale: ce impact are asupra unei afaceri și ce soluții de compensare există.

Strategii legale de optimizare fiscală pentru IMM-uri

Pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), aplicarea unor strategii legale de optimizare fiscală poate aduce avantaje importante. Iată câteva metode eficiente pe care le poți lua în calcul.

Alegerea regimului fiscal potrivit

Analizează cu atenție care sistem de impozitare este cel mai bun pentru afacerea ta:

• Impozit pe veniturile microîntreprinderilor (1% sau 3% din venituri);

• Impozit pe profit (16% din profitul impozabil).

Descoperă cum se calculează corect impozitul pe profit în 2025.

Fiecare variantă are plusuri și minusuri, iar alegerea potrivită depinde de specificul activității tale, de condițiile pe care le îndeplinești și de previziunile financiare.

Folosirea facilităților fiscale

Profită de facilitățile fiscale permise de lege:

• Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice noi;
• Deduceri suplimentare pentru activități de cercetare-dezvoltare;
• Amortizarea accelerată pentru anumite active.

Optimizarea structurii de personal

Caută metode de a optimiza costurile cu angajații. Iată câteva exemple:

• Folosirea contractelor de muncă part-time sau cu timp flexibil, dacă este posibil;
• Oferirea de beneficii neimpozabile, cum ar fi cardurile de masă, tichetele cadou sau asigurările private de sănătate;
• Angajarea persoanelor cu dizabilități pentru a contribui la incluziunea socială în timp ce profiți de facilitățile fiscale aferente.

Planificarea inteligentă a investițiilor

Momentul și modul în care faci investițiile pot afecta obligațiile fiscale:

• Achiziționarea de active în perioade fiscale avantajoase;
• Evaluarea opțiunilor de leasing financiar versus achiziție directă;
• Planificarea investițiilor pentru a maximiza deducerile fiscale disponibile.

Gestionarea eficientă a TVA-ului

Optimizează fluxul de numerar legat de TVA astfel:

• Alege perioada fiscală optimă pentru declararea și plata TVA (lunar sau trimestrial);
• Evaluează avantajele sistemului TVA la încasare pentru afacerea ta;
• Asigură-te că recuperezi rapid TVA-ul deductibil.

Aplicarea acestor strategii necesită o analiză atentă a situației tale specifice și, de multe ori, consultanță de specialitate. Asigură-te că respecți legislația și că documentezi deciziile luate în procesul de optimizare fiscală. 

Cardurile de masă Edenred sunt o soluție avantajoasă pentru ambele părți, care te ajută să optimizezi costurile și să oferi un beneficiu apreciat de echipă. Solicită gratuit și fără obligații o ofertă personalizată și află cum te pot ajuta cardurile de masă Edenred să îți optimizezi fluxul de numerar!

Beneficiile optimizării fiscale pentru angajați și angajatori

Optimizarea fiscală oferă avantaje importante atât pentru angajator, cât și pentru angajați. Aceste beneficii nu sunt doar financiare, ci sunt legate și de satisfacția și loialitatea angajaților, contribuind la crearea unui mediu de lucru pozitiv și productiv.

Pentru angajați, optimizarea fiscală aduce venituri nete mai mari, acces la beneficii neimpozabile, cum ar fi asigurările private de sănătate, posibilități de economisire și investiții avantajoase, precum pensiile private. De asemenea, un alt beneficiu este și satisfacția crescută la locul de muncă datorită unui pachet salarial îmbunătățit.

Din perspectiva angajatorului, optimizarea fiscală înseamnă mai mult decât costuri reduse cu angajații prin utilizarea eficientă a facilităților fiscale. Aceasta contribuie și la creșterea competitivității pe piața muncii prin oferirea unor pachete salariale optimizate, o capacitate îmbunătățită de a atrage și păstra angajați valoroși în cadrul companiei.

Te întrebi care sunt beneficiile comune? E simplu: productivitate și motivație crescute în cadrul echipei, consolidarea relației dintre angajat și angajator prin oferirea de beneficii personalizate și crearea unui mediu de lucru mai atractiv și mai stabil.

Ca să obții o economie de până la 32% pentru compania ta în timp ce crești nivelul de motivație al angajaților, alege cardul de vacanță Edenred. Profiți de deductibilitate și de scutirea de la anumite taxe salariale, iar angajaţii plătesc 10% impozit pe venit și 10% CASS.

Prin aplicarea unor strategii inteligente de optimizare fiscală, poți crea o situație avantajoasă pentru toată lumea, de care beneficiază atât compania, cât și angajații. Acest lucru ajută la crearea unui mediu de lucru pozitiv și la succesul pe termen lung al afacerii tale.

Cum să folosești cardurile de masă Edenred pentru optimizare fiscală

Cardurile de masă Edenred sunt un instrument eficient pentru optimizarea fiscală, iar implementarea corectă a acestui sistem poate transforma modul în care gestionezi resursele financiare ale companiei tale.

Avantaje fiscale pentru angajator:

• 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit;
• Scutire de la plata contribuțiilor sociale pentru sumele alocate;
• Costuri administrative mai mici comparativ cu alte beneficii.

Beneficii pentru angajați:

• Flexibilitate în utilizarea sumelor pentru cumpărarea de alimente;
• Acces la o rețea extinsă de magazine și restaurante partenere;
• Gestionare ușoară a bugetului pentru masă prin aplicația Edenred.

Cum să implementezi sistemul de carduri de masă, ca angajator

Implementarea unui sistem de carduri de masă ca angajator presupune câțiva pași esențiali. În primul rând, este necesar să alegi un furnizor de încredere, cum ar fi Edenred, specializat în emiterea de tichete de masă. Apoi, trebuie să stabilești valoarea lunară acordată fiecărui angajat, respectând plafonul maxim de 40,18 lei pentru fiecare zi lucrătoare.

După determinarea valorii, este important să închei contracte sau acte adiționale cu angajații pentru a formaliza acordarea acestui beneficiu. În paralel, va trebui să implementezi un sistem clar de evidență a cardurilor emise și a sumelor alocate fiecărui angajat, asigurând astfel o administrare eficientă și transparentă a beneficiilor.

Nu în ultimul rând, instruirea angajaților privind utilizarea cardurilor este esențială, astfel încât aceștia să poată folosi noile beneficii rapid și corect, maximizând avantajele oferite de acest sistem modern de acordare a tichetelor de masă.

Alege cardurile cadou Edenred în format fizic sau virtual și oferă-le angajaților tăi acces la peste 57.000 de comercianți parteneri, inclusiv platforma de food delivery Sezamo. Conform legislației, tichetele cadou pentru angajați sunt scutite de contribuții sociale și de impozitul pe venit, în limita a 300 RON de persoană.

Platforme digitale pentru gestionarea beneficiilor și optimizare fiscală

În era digitală, pe lângă cardurile virtuale pentru tichetele de masă, care joacă un rol esențial pentru optimizarea fiscală, și platformele specializate pentru gestionarea eficientă a beneficiilor devin instrumente indispensabile. Utilizarea acestor soluții tehnologice nu mai reprezintă doar o tendință de modernizare, ci o necesitate reală pentru companiile care doresc să rămână competitive și să administreze eficient resursele umane și financiare.

Din perspectiva angajatorului, aceste platforme digitale aduc o automatizare extinsă a proceselor administrative legate de acordarea beneficiilor și de gestionarea taxelor. Prin implementarea lor, poți reduce semnificativ riscul de erori, poți îmbunătăți acuratețea calculului taxelor și poți monitoriza atent impactul fiscal aferent. De asemenea, platformele oferă acces la rapoarte detaliate, utile pentru luarea deciziilor strategice, și asigură o mai bună conformitate cu reglementările fiscale în vigoare.

Pentru angajați, aceste platforme aduc o serie de avantaje clare. Ei beneficiază de acces rapid și facil la informații relevante despre beneficiile oferite și despre impactul fiscal al acestora, având posibilitatea de a-și personaliza pachetul de beneficii în funcție de nevoi și preferințe individuale. Transparența asupra valorii totale a compensației devine o realitate, iar procesele legate de solicitarea sau modificarea beneficiilor se simplifică, reducând astfel timpul de așteptare și sporind satisfacția generală a utilizatorilor. Experiența angajaților în interacțiunea cu propriile beneficii este astfel semnificativ îmbunătățită.

Funcționalitățile cheie ale platformelor digitale dedicate acestui domeniu includ calculatoare de salarii și beneficii care permit simulări fiscale personalizate, module flexibile de administrare a beneficiilor, precum și integrarea facilă cu sistemele interne de salarizare și contabilitate ale companiei. Prin aceste funcționalități, platformele digitale contribuie decisiv la modernizarea și optimizarea întregii activități de management al resurselor umane.

Așadar, implementarea unei platforme digitale poate aduce economii importante prin eficientizarea proceselor, reducerea costurilor administrative și maximizarea beneficiilor fiscale. Totodată, aceste soluții contribuie la creșterea satisfacției angajaților, oferindu-le un control mai mare asupra beneficiilor.

Pentru a descoperi cum poți implementa o astfel de soluție, folosește platforma Biztro Club oferită de Edenred. Aceasta îți oferă instrumentele de care ai nevoie pentru o gestionare eficientă și o optimizare fiscală inteligentă.

5 pași practici pentru implementarea optimizării fiscale în compania ta

Implementarea unei strategii de optimizare fiscală necesită o abordare sistematică. Acești pași te vor ajuta să navighezi prin complexitatea fiscală și să te asiguri că strategia ta este atât eficientă, cât și conformă cu legislația.

1. Evaluarea situației fiscale

Primul pas într-un proces eficient de optimizare fiscală este evaluarea situației fiscale actuale. Acest demers presupune o analiză detaliată a declarațiilor fiscale anterioare, o identificare atentă a tuturor surselor de venituri și cheltuieli, precum și o analiză a structurii organizaționale a afacerii. Prin această evaluare faci primul pas pentru descoperirea zonelor care pot fi îmbunătățite.

2. Identificarea oportunităților

După o evaluare riguroasă, urmează identificarea oportunităților de optimizare fiscală. În această etapă este esențial să cauţi posibilitățile de utilizare a deducerilor fiscale disponibile și să explorezi facilitățile fiscale oferite de legislație. De asemenea, este util și să analizezi oportunitatea restructurării anumitor operațiuni pentru a reduce eficient povara fiscală.

3. Elaborarea unei strategii

Pe baza informațiilor de mai sus, poți elabora o strategie clară și coerentă de optimizare fiscală. Această strategie trebuie să includă stabilirea unor obiective precise privind reducerea taxelor, definirea unor acțiuni concrete pentru atingerea acestor obiective și stabilirea unui calendar realist pentru implementarea măsurilor.

4. Implementarea măsurilor

Ce urmează? Implementarea efectivă a măsurilor de optimizare. Este important ca toate acțiunile să fie realizate în deplină conformitate cu legislația fiscală în vigoare. De asemenea, fiecare pas trebuie documentat riguros, iar personalul relevant din organizație trebuie implicat activ pentru a asigura o aplicare corectă și eficientă a strategiei.

5. Monitorizarea continuă

Optimizarea fiscală nu se oprește însă odată cu implementarea inițială. Este un proces continuu care necesită o monitorizare atentă a eficacității măsurilor adoptate, ajustarea strategiei în funcție de modificările legislative care apar și evaluarea constantă a noilor oportunități de eficientizare fiscală. Și, urmând acești pași, poți implementa o strategie de optimizare fiscală care să aducă beneficii, asigurându-te în același timp că respecți cerințele legale.

În concluzie, implementarea strategiilor de optimizare fiscală este un demers esențial pentru orice antreprenor care dorește să prospere și să-și dezvolte afacerea. Așa cum ai văzut, prin adoptarea unor practici legale și eficiente, poți reduce semnificativ costurile fiscale, îmbunătățești fluxul de numerar și oferi beneficii atractive angajaților. Deci, implementarea strategiilor potrivite de optimizare fiscală nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție inteligentă în viitorul afacerii tale.

Sursă foto: Shutterstock

Perioada de sarcină vine cu multe întrebări, iar una dintre cele mai importante este legată de concediul de maternitate. Înțelegerea drepturilor tale, a perioadelor de concediu și a modului de calcul al indemnizației este esențială pentru a te pregăti financiar și emoțional pentru venirea bebelușului. Acest articol te va ghida prin toate aspectele importante ale concediului prenatal în 2025, de la momentul ideal pentru a intra în concediu, până la calculul indemnizației și beneficiile suplimentare de care poți beneficia.

• Ce este concediul prenatal și când îl poți începe
• Durata concediului de maternitate (prenatal și postnatal) și flexibilitatea în utilizarea zilelor de concediu
• Câți bani iei în prenatal - calculul indemnizației pentru 2025
• Cine plătește concediul prenatal și cum se face plata
• Acte necesare pentru concediul prenatal
• Drepturi și obligații pentru angajată și angajator
• Diferența dintre concediul prenatal și concediul de risc maternal
• FAQ

Ce este concediul prenatal și când îl poți începe

Concediul prenatal reprezintă prima parte a concediului de maternitate și are scopul de a-i oferi viitoarei mame timpul necesar pentru a se pregăti de venirea bebelușului și a se odihni în ultimele săptămâni de sarcină.

La câte săptămâni se intră în prenatal

Momentul ideal pentru a începe concediul prenatal este, de regulă, în a șaptea lună de sarcină, mai exact de la 28 de săptămâni. Așadar, ai posibilitatea să intri în concediu cu 63 de zile calendaristice înainte de data estimată a nașterii.

Este important să reții că momentul exact în care poți intra în prenatal poate varia ușor, în funcție de recomandările medicului tău și de modul în care te simți. Unele femei preferă să înceapă concediul mai devreme, în timp ce altele aleg să continue să lucreze până aproape de termen.

Iar acum că știi ce este concediul prenatal și când îl poți începe, este important să înțelegi și cum se calculează indemnizația aferentă acestei perioade. În secțiunea următoare, vom detalia modul de calcul al indemnizației pentru 2025.

Durata concediului de maternitate (prenatal și postnatal) și flexibilitatea în utilizarea zilelor de concediu

În conformitate cu art. 39 din OUG 158/2005, durata totală a concediului prenatal și postnatal, adică a concediului de maternitate, este de 126 de zile calendaristice. Această perioadă este împărțită astfel:

• Concediul prenatal: 63 de zile, care se iau înainte de data nașterii
• Concediul postnatal: 63 de zile, care se iau după naștere

Totuși, legislația îți oferă flexibilitate în ceea ce privește modul în care poți utiliza zilele de concediu prenatal. Ai următoarele opțiuni:

• Să utilizezi toate cele 63 de zile înainte de naștere.
• Să începi concediul prenatal mai târziu și să transferi zilele rămase către perioada concediului postnatal.
• Să renunți complet la concediul prenatal și să folosești toate cele 126 de zile după naștere.

Cu toate acestea, este esențial să respecți o condiție importantă: durata minimă obligatorie a concediului postnatal trebuie să fie de cel puțin 42 de zile calendaristice.

Această flexibilitate îți permite să ajustezi perioada de concediu în funcție de nevoile tale personale și de starea de sănătate, asigurând, în același timp, protecția necesară atât pentru tine, cât și pentru copil, în perioada critică de după naștere.

Concediul de maternitate și concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului sunt două concepte diferite. Descoperă cât durează concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului și cât e indemnizația pentru creștere copil în 2025.

Pentru a beneficia de toate aceste drepturi, este esențial să pregătești din timp documentele necesare. Așadar, în secțiunea următoare, vom detalia lista completă a actelor necesare pentru concediul prenatal.

Câți bani iei în prenatal - calculul indemnizației pentru 2025

În 2025, potrivit OUG nr. 158/2005, indemnizația pentru concediul prenatal se calculează ca 85% din media veniturilor brute lunare obținute în ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare lunii de începere a concediului. Este foarte important de reținut faptul că acest calcul al concediului prenatal se bazează pe veniturile pentru care s-au plătit contribuții.

Pentru a afla câți bani iei în prenatal, poți urma acești pași simpli:

1. Calculează media veniturilor brute lunare pe care le-ai avut în ultimele 6 luni.
2. Înmulțește această medie cu 85% și scade 25% (CAS) din rezultat.
3. Rezultatul obținut reprezintă valoarea indemnizației lunare pe care o vei primi în timpul concediului prenatal.

De exemplu, dacă media veniturilor tale brute lunare a fost de 5000 de lei, indemnizația de prenatal se va calcula astfel:

5.000 lei x 85% = 4.250 lei pe lună

Apoi, din acești 4.250 lei pe lună, trebuie să scazi 25% – procent aferent CAS.

Așadar, valoarea netă („în mână”) pe care o vei primi ca indemnizație de prenatal este de 3.187,5 lei.

Pentru a obține un calcul rapid și precis, poți utiliza un calculator concediu prenatal 2025 disponibil online. Aceste instrumente țin cont și de eventualele limite maxime stabilite prin lege pentru indemnizație.

Condiții pentru obținerea indemnizației de prenatal

Pentru a putea primi indemnizația de prenatal, trebuie să îndeplinești aceste condiții:

• Să ai un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare datei de începere a concediului.
• Să prezinți un certificat medical care să ateste faptul că ești însărcinată.
• Să ai domiciliul sau reședința pe teritoriul României.

Este foarte important să înțelegi cum se calculează concediul prenatal, astfel încât să îți poți planifica bugetul în această perioadă specială. Poți consulta un specialist în resurse umane sau poți utiliza un calculator online actualizat pentru 2025, pentru a determina cu exactitate suma la care ai dreptul.

Cine plătește concediul prenatal și cum se face plata

Indemnizația aferentă concediului prenatal este acoperită integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Deși angajatorul are obligația inițială de a efectua plata indemnizației, acesta are dreptul de a solicita ulterior recuperarea sumelor respective de la Casa de Asigurări de Sănătate.

Procesul de plată a concediului prenatal presupune următorii pași:

1. Angajatorul plătește indemnizația lunar, odată cu salariile celorlalți angajați.
2. Suma plătită reprezintă 85% din media veniturilor brute lunare obținute în ultimele 6 luni.
3. Angajatorul depune o cerere la Casa de Asigurări de Sănătate, prin care solicită recuperarea sumelor plătite.
4. Casa de Asigurări verifică documentele și aprobă rambursarea sumei către angajator.

Particularități ale plății concediului prenatal

Cum se plătește concediul prenatal în cazul persoanelor fizice autorizate (PFA)?

Acestea pot beneficia de indemnizație dacă au încheiat un contract de asigurare cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. În acest caz, indemnizația se calculează ca 85% din media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni, dar nu poate depăși valoarea a 12 salarii minime brute pe țară.

Este foarte important să te informezi din timp cu privire la modul în care se realizează plata concediului prenatal pentru PFA și să pregătești toate documentele necesare, pentru a evita întârzierile în primirea indemnizației la care ai dreptul.

Acte necesare pentru concediul prenatal

Pentru a beneficia de concediul prenatal, este necesar să pregătești o serie de documente importante. Iată care sunt principalele acte necesare pentru concediul prenatal:

• Certificat medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist obstetrician-ginecolog, care să ateste starea de sarcină și să recomande acordarea concediului prenatal.
• Cerere prin care soliciți acordarea concediului prenatal, adresată angajatorului tău.
• Copie după cartea ta de identitate.
• Adeverință de la angajator, care să confirme faptul că ai realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit în ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare datei probabile a nașterii.

Procedura de depunere a actelor

După ce ai pregătit toate actele pentru prenatal, trebuie să le depui la angajatorul tău cu cel puțin 30 de zile înainte de data estimată pentru începerea concediului. Angajatorul este obligat să îți aprobe cererea și să transmită documentele mai departe către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru a se putea calcula și plăti indemnizația.

Documente suplimentare în situații speciale

În anumite situații, pot fi necesare și alte documente pentru concediul prenatal:

• Pentru femeile cu handicap: o copie a certificatului de încadrare în grad de handicap.
• În cazul sarcinilor cu risc: documentație medicală suplimentară, care să ateste necesitatea unui concediu prenatal prelungit.
• Pentru persoanele care au lucrat în străinătate: documente care să ateste perioadele de asigurare efectuate în alte țări.

Drepturi și obligații pentru angajată și angajator

În calitate de angajată însărcinată, principala ta obligație este de a anunța angajatorul în scris de sarcină și de a prezenta documentele doveditoare în acest sens. Apoi, pe perioada în care continui să lucrezi, poți beneficia de o serie de avantaje suplimentare, menite să te sprijine în această perioadă importantă:

• Posibilitatea de a beneficia de un program de lucru flexibil sau redus, fără ca salariul să fie diminuat.

  Chiar și în contextul unui program de muncă redus, poți primi cardul de vacanță Edenred. Îl poți folosi în rețeaua de unități turistice partenere: hoteluri, pensiuni, baze de tratament balnear și agrement etc. și poți plăti multiple servicii precum cazarea, transportul, mesele, serviciile de agrement etc. Iar angajatorul? Economisește până la 32%, față de acordarea primelor de vacanță în numerar.

• Posibilitatea de a lucra de acasă, în cazul în care natura activității tale permite acest lucru.
• Pauze suplimentare, pe care le poți folosi pentru odihnă sau pentru a merge la consultații medicale.
• Adaptarea locului de muncă, astfel încât să fie evitat efortul fizic excesiv.
• Scutirea de la efectuarea orelor suplimentare sau a turelor de noapte.

Un aspect important de menționat este că angajatorul tău are obligația legală de a evalua riscurile existente la locul de muncă și de a lua măsuri pentru a-ți proteja sănătatea, precum și pe cea a fătului. Aceste măsuri pot include:

• Modificarea temporară a sarcinilor tale de serviciu.
• Transferul temporar pe un alt post de lucru, care nu implică riscuri, cu menținerea salariului.
• Acordarea concediului de risc maternal, în cazul în care nu pot fi asigurate condiții de muncă adecvate.

Beneficii suplimentare pe care le poți primi din partea angajatorului

Numeroase companii oferă beneficii suplimentare, pe bază voluntară, pentru a sprijini angajatele în perioada prenatală, cum ar fi:

• Acces gratuit la servicii de consiliere și suport psihologic.
• Carduri cadou.
• Abonamente la clinici private, pentru monitorizarea sarcinii.
• Cursuri de pregătire pentru naștere și pentru îngrijirea nou-născutului.
• Pachete care conțin produse necesare pentru sarcină și pentru îngrijirea nou-născutului.

Este important să știi că aceste beneficii suplimentare nu pot înlocui sau diminua drepturile tale legale referitoare la concediul de maternitate 2025. Ele vin în completarea acestora, oferindu-ți un sprijin suplimentar în perioada prenatală. În plus, revenirea la locul de muncă după concediul de maternitate tinde să fie mai ușoară, atunci când există o relație pozitivă și de susținere cu angajatorul pe parcursul sarcinii.

Cardul cadou Edenred poate fi un ajutor de nădejde pentru tine, în această perioadă, iar pentru angajator, o modalitate de a-și arăta aprecierea pentru munca depusă, în timp ce beneficiază și de anumite avantaje fiscale. Întreabă angajatorul despre Cardul Cadou Edenred și bucură-te de libertatea de a alege ce ai nevoie pentru tine și micuțul tău. Îl poți utiliza la peste 57.000 de comercianți parteneri.

Pentru a putea beneficia de aceste avantaje, este necesar să informezi angajatorul cât mai devreme posibil, cu privire la faptul că ești însărcinată, pentru a permite implementarea măsurilor necesare de protecție și suport.

După concediul de maternitate, poți beneficia de stimulentul de inserție, dacă te întorci mai repede la muncă. Informează-te despre valoarea și condițiile de acordare a stimulentului de inserție.

Diferența dintre concediul prenatal și concediul de risc maternal

În plus față de concediul prenatal standard, există și alte tipuri de concedii care pot fi relevante pentru femeile însărcinate. Așadar, haide să vorbim despre concediul prenatal și concediul de risc maternal.

Deși ambele tipuri de concediu au ca scop protejarea sănătății femeilor însărcinate, există anumite diferențe importante între concediul medical prenatal și concediul de risc maternal:

Scopul și motivul acordării

• Concediul prenatal se acordă tuturor femeilor însărcinate în ultimele luni de sarcină, pentru a le permite să se pregătească pentru naștere și să se odihnească.
• Concediul de risc maternal se acordă doar în anumite situații, atunci când condițiile de muncă pot pune în pericol sănătatea mamei sau pe cea a fătului.

Perioada de acordare

• Concediul prenatal începe, de regulă, în luna a 7-a de sarcină și are o durată de 63 de zile.
• Concediul de risc maternal poate fi acordat în orice moment al sarcinii și poate dura maximum 120 de zile.

Condiții de eligibilitate

• Pentru a beneficia de concediul prenatal, este necesar un stagiu minim de cotizare de 6 luni în ultimul an.
• Concediul de risc maternal se acordă fără a fi necesar un stagiu minim de cotizare.

Indemnizația acordată

• Indemnizația pentru concediul prenatal reprezintă 85% din media veniturilor obținute în ultimele 6 luni.
• Indemnizația pentru concediul de risc maternal reprezintă 75% din media veniturilor obținute în ultimele 10 luni.

Procedura de obținere

Pentru a obține concediul de risc maternal, angajatorul trebuie să evalueze condițiile de muncă și să ia măsuri pentru a elimina eventualele riscuri. Concediul de risc maternal poate fi solicitat doar în cazul în care eliminarea riscurilor nu este posibilă, pe baza recomandării medicului de medicina muncii.

În schimb, concediul prenatal se acordă automat, la cererea ta, pe baza certificatului medical eliberat de medicul de familie sau de medicul ginecolog.

În concluzie, concediul prenatal este un drept important pentru toate femeile însărcinate, oferind timpul necesar pentru pregătirea nașterii și odihna adecvată. Este esențial să înțelegi momentul ideal pentru a intra în concediu, modul de calcul al indemnizației, durata concediului și documentele necesare. Nu uita să te informezi cu privire la beneficiile suplimentare de care poți beneficia și să comunici deschis cu angajatorul tău, pentru a asigura o tranziție lină către această perioadă specială. Prin informare și planificare, te poți asigura că beneficiezi de toate drepturile tale și că te poți concentra pe ceea ce este mai important: sănătatea ta și a copilului tău.

FAQ

Ce este concediul prenatal?

Concediul prenatal este perioada de concediu medical acordată înainte de nașterea copilului, pentru protejarea sănătății mamei și a fătului.

Cât durează concediul prenatal?

Concediul prenatal poate dura până la 63 de zile calendaristice, fiind parte din concediul medical de maternitate (care are în total 126 de zile: prenatal + postnatal).

Dacă mă îmbolnăvesc în timpul sarcinii (de exemplu, răceală sau gripă), pot intra direct în concediu prenatal?

Nu. Concediul prenatal se acordă strict pentru sarcină și naștere. Pentru alte afecțiuni care apar în timpul sarcinii (răceală, gripă etc.), medicul de familie sau specialistul poate acorda concediu medical obișnuit.

Are angajatorul dreptul să mă concedieze în perioada prenatală?

Nu, dacă l-ai informat în scris despre sarcină și ai dovada transmiterii (număr de înregistrare). Conform Codului Muncii, angajatorul nu poate dispune concedierea pe durata sarcinii, cu excepția cazului în care contractul tău este pe perioadă determinată și ajunge la termen.

Ce se întâmplă cu indemnizația de maternitate dacă expiră contractul de muncă în timpul sarcinii?

Dacă are loc încetarea contractului, pentru că era pe perioadă determinată, indemnizația de maternitate va fi preluată și plătită direct de Casa de Asigurări de Sănătate.

Ce indemnizație primesc în concediul prenatal?

În timpul concediului prenatal, indemnizația este de 85% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni anterioare lunii în care începe concediul.

Pot beneficia de concediu prenatal dacă sunt PFA sau lucrez pe contract de colaborare?

Da, dacă ești asigurată în sistemul public de sănătate și ai plătit contribuțiile aferente, ai dreptul la concediu prenatal și indemnizație.

Beneficiile suplimentare oferite de angajatori afectează drepturile legale de concediu?

Nu. Beneficiile suplimentare, cum ar fi cardurile cadou Edenred, abonamentele medicale sau cursurile prenatale, vin în completarea drepturilor tale legale și nu le pot înlocui sau diminua.

Sursă foto: Shutterstock

Concediu creștere copil: cât durează, ce sume se pot primi și acte necesare indemnizație creștere copil

Orice proaspăt părinte își dorește să stea cât mai mult timp cu cel mic, iar legislația în vigoare îi oferă acestuia dreptul de a beneficia de concediu pentru creșterea copilului, dar și de o indemnizație lunară.

În cele ce urmează, poți citi mai multe despre condițiile necesare pentru acordarea concediului pentru creșterea copilului, durata sa, precum și ce valoare are indemnizația lunară.

• În ce condiții se acordă concediul și indemnizația pentru creșterea copilului: lege concediu creștere copil
• Cât durează concediul și ce valoare poate avea indemnizația creștere copil 2025
• Concediu creștere copil pentru tată
• Cum se calculează indemnizația de creștere copil: formulă de calcul indemnizație creștere copil în 2025
• Când și cum se plătește indemnizația pentru creșterea copilului
• Acte necesare pentru obținerea indemnizației
• În ce condiții încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului
• Întoarcerea la muncă după concediu creștere copil
• Revenire din concediu creștere copil înainte de termen

În ce condiții se acordă concediul și indemnizația pentru creșterea copilului: lege concediu creștere copil

Conform OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, oricare dintre părinți poate beneficia de acest drept. Așadar, un părinte poate rămâne acasă pentru a avea grijă de copil, timp în care va putea primi o sumă de bani, ce poartă denumirea de indemnizație. Altfel spus, atât mama, cât și tatăl pot cere concediu pentru creșterea copilului.

Totodată, întrucât legea nu distinge, concediul și indemnizația menţionate se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, după caz.

Prin urmare, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea primi indemnizația pentru creșterea copilului sunt următoarele:

●   Părinţii trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România (indiferent că este vorba despre un cetățean român, străin sau apatrid, fără cetățenie);

●     Părinţii se ocupă efectiv de creșterea copilului/copiilor și locuiesc împreună în România;

●   Aceștia au obținut venituri impozabile (salariu sau venituri din activități independente) timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior datei naşterii copilului;

E important de menționat că, pentru cele 12 luni, se iau în calcul și perioadele în care salariatul a beneficiat de concediu medical, șomaj sau pensie de invaliditate.

În acelaşi timp, Legea nr. 89/2019 aduce câteva modificări și completări pentru Ordonanța de Urgență nr. 111/2010. Mai exact, actul normativ prevede următoarele aspecte:

●     Dacă persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului naște unul sau mai mulți copii într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului pentru creșterea copilului anterior, iar din calculul indemnizației rezultă un cuantum lunar pentru creșterea copilului mai mic decât cuantumul indemnizației primit anterior nașterii celui din urmă copil, se va acorda indemnizația lunară pentru creșterea copilului primită pentru copilul anterior;

●     Angajatorul nu poate concedia cel de-al doilea părinte care se află în concediu pentru creșterea copilului de cel puțin o lună din perioada totală.aa

Beneficiarii trebuie să știe că perioada de concediu pentru creșterea copilului este considerată vechime în muncă, fiind asimilată în continuare la stagiul de cotizare la pensie. În plus, angajatul va rămâne asigurat la sănătate, iar contribuția va fi plătită de la bugetul de stat.

Cât durează concediul și ce valoare poate avea indemnizația creștere copil 2025

De reţinut, concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului nu trebuie confundat cu cel de maternitate, între cele două concepte existând diferenţe semnificative.

Concediul de maternitate (de sarcină şi lăuzie) priveşte exclusiv dreptul angajatei însărcinate la repaus timp de 126 de zile atât înainte (63 zile), cât şi după naştere (63 zile). Pe de altă parte, solicitarea concediului şi a indemnizaţiei de creştere a copilului se poate realiza de către oricare dintre părinți.

În principiu, din perspectiva duratei, concediul pentru creșterea copilului se acordă pentru o perioadă de maximum doi ani sau trei ani, în cazul copiilor cu handicap. În tot acest timp, salariatul va primi o indemnizație lunară, pentru fiecare copil în parte. Ce valoare poate avea indemnizația de creștere copil în 2025? Ei bine, aceasta nu poate fi mai mică de 1.651 de lei. În același timp, legislația prevede că indemnizația nu poate depăși valoarea de 8.500 de lei, indiferent de veniturile beneficiarului.

Totuși, angajatul nu este obligat să îşi suspende activităţile profesionale pe toată perioada corespunzătoare concediului de creștere a copilului, ci se poate întoarce la locul de muncă mai devreme. În acest caz, totuși, nu va mai beneficia de indemnizația lunară.

Concediu creștere copil pentru tată

Dreptul la concediu de creștere copil este garantat de legislația din țara noastră atât pentru mame, cât și pentru tații copiilor, condițiile de acordare fiind aceleași pentru ambii părinți.

Potrivit ultimelor reglementări, tații care nu au solicitat dreptul la concediu de creștere copil (CCC), au posibilitatea de a beneficia de acesta pentru o perioadă de cel puțin două luni, dacă îndeplinesc condițiile de acordare.

Cum se calculează indemnizația de creștere copil: formulă de calcul indemnizație creștere copil în 2025

Indemnizația minimă pentru creșterea copilului este calculată în funcție de valoarea indicelui social de referință (ISR), de 660 de lei. Așa cum am menționat mai sus, aceasta nu poate fi mai mică de 1.651 de lei sau mai mare de 8.500 de lei, indiferent de veniturile beneficiarului.

Conform legislației, indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Cele 12 luni nu trebuie să fie în mod obligatoriu consecutive, însă trebuie să fie cumulate în ultimii doi ani înainte de data nașterii copilului.

Așadar, formula indemnizație copil = salariu net x 85%. Prin urmare, dacă ai avut un salariu net de 6.000 de lei, formula arată astfel: 6.000 lei x 85% = 5.100 lei indemnizație creștere copil în 2025.

Bine de știut: Cuantumul indemnizației se majorează cu 50% din suma cuvenită pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere. 

De exemplu, dacă indemnizația pentru primul copil este 3.000 lei, indemnizația pentru al doilea copil va fi 3.000 lei + 50% din această sumă, adică 3.000 lei + 1.500 lei = 4.500 lei.

Beneficiez de indemnizație creștere copil dacă nu am lucrat 12 luni?

Da, atunci când salariatul nu îndeplinește condiția de a fi lucrat 12 luni înainte de nașterea copilului, poate beneficia totuși de indemnizație creștere copil. Valoarea indemnizației creștere copil dacă nu a lucrat va fi în procent de 85% din salariul minim brut pe țară (4.050 lei) adică 3.442 lei. La fel se întâmplă și în cazul în care viitoarea mămică nu a lucrat deloc în anii anteriori nașterii copilului.

Venituri luate în calcul pentru indemnizație creștere copil

Veniturile luate în calcul pentru indemnizație creștere copil și menționate în OUG 111/2010 sunt:

• veniturile din salarii;
• veniturile din tichete de masă;
• veniturile obținute din activități independente (PFA, profesii medicale, avocatură);
• veniturile din silvicultură, piscicultură și din activități agricole.

Află care este valoarea tichetelor de masă în 2025 și ce beneficii obții, ca antreprenor, dacă alegi să crești valoarea pentru angajații tăi.

Când și cum se plătește indemnizația pentru creșterea copilului

Ca regulă, legea prevede că indemnizația de creștere a copilului se va plăti după terminarea concediul postnatal. Pentru a fi respectată această dată, termenul de depunere a dosarului de indemnizație pentru creșterea copilului este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate de minimum 42 de zile.

Prin urmare, vei putea beneficia de indemnizaţia pentru creştere copil retroactiv începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, dar nu mai devreme de ziua a 43-a de la nașterea copilului.

Aceasta se plătește, de obicei, în intervalul 8-25 în luna curentă pentru luna anterioară, prin metoda aleasă de salariat în momentul în care a fost depusă cererea. Plata poate fi făcută astfel:

• prin virament bancar, în contul beneficiarului;
• prin mandat poștal, la domiciliu.

Metoda de plată a indemnizației se poate modifica prin depunerea unei cereri în acest sens. De asemenea, plata poate fi făcută prin virament bancar doar dacă unitatea bancară a încheiat o convenție cu Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială. De altfel, plata indemnizației este aprobată și acordată de către această instituție, banii fiind alocați din bugetul Ministerului Muncii.

Ultima lună de plată pentru indemnizația de creștere a copilului

Plata indemnizației pentru creșterea copilului se plătește în luna curentă pentru luna anterioară. De exemplu, pentru un concediu de creștere al copilului care se încheie în iulie 2026, ultima lună de plată indemnizație pentru creșterea copilului va fi august 2026.

Pentru situații specifice și o estimare cât mai realistă, se poate folosi un calculator concediu creștere copil.

Acte necesare pentru obținerea indemnizației

Pentru ca angajatul să poată obține indemnizația de creștere a copilului, trebuie să depună cererea de concediu aferentă, împreună cu o serie de documente. Lista actelor cuprinde următoarele:

• Cerere-tip;
• Acte doveditoare privind relaţia părinte-copil (părinte natural/adoptiv, tutore legal etc.);
• Copie act de identitate (certificată conform cu originalul de către persoana care primește documentul);
• Copie certificat de naștere al copilului sau livretul de familie, după caz (certificată conform cu originalul de către persoana care primește documentul);
• Adeverință de venit pentru veniturile obținute în ultimele 12 luni, așa cum prevede legea;
• Dovadă cu privire la veniturile obținute (eliberată de angajator sau de organele competente);
• Adeverință de la angajator care să specifice prima şi ultima zi de concediu de maternitate sau prima zi de concediu de creşterea copilului, după caz;
• Alte documente care atestă îndeplinirea condițiilor legale.

Toate aceste acte trebuie depuse în termen de cel mult 60 de zile de la data la care s-a finalizat concediul de maternitate de minimum 42 de zile la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție Socială (DGASPC) a sectorului, municipiului, orașului sau comunei unde solicitantul are domiciliul.

Ulterior, documentele respective vor fi trimise către agențiile teritoriale până pe data de cinci a fiecărei luni, pentru luna anterioară. Decizia este emisă în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care cererea a fost înregistrată la agenția teritorială și este comunicată beneficiarului în termen de cinci zile lucrătoare.

În ce condiții încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului

Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă atât timp cât salariatul îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Totuși, indemnizația nu va mai fi acordată dacă:

●     Angajatul a obținut alte venituri impozabile pe perioada concediului;

●     Angajatul a pierdut drepturile părintești sau dreptul de a exercita tutela;

●    Copilul a fost dat spre adopție sau a fost internat într-o instituție de ocrotire publică ori privată.

Totuși, există câteva excepții care permit obținerea altor venituri pe perioada concediului de creștere a copilului. Iată care sunt:

• diverse sume în baza legii, a contractului colectiv sau individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu (cum ar fi tichete cadou sau prime);
• venituri supuse impozitului, rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel net nu depăşeşte nivelul prevăzut de OUG 111;
• indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora.

Întoarcerea la muncă după concediu creștere copil

Întoarcerea unui angajat din concediul de creștere a copilului poate părea un proces simplu, dar sunt câteva aspecte importante pe care trebuie să le iei în considerare ca antreprenor, pentru a asigura o tranziție lină și pentru a respecta legislația în vigoare.

1. Dreptul la reintegrare. După încheierea concediului de creștere a copilului, angajatul are dreptul de a se întoarce în același post sau într-unul similar, având aceleași condiții de muncă. În cazul în care locul de muncă nu mai există, angajatorul trebuie să ofere o altă poziție similară, cu salariu egal sau cel puțin la același nivel.
2. Flexibilitatea programului. Este important să acorzi sprijin angajatului care se întoarce din concediul de creștere a copilului. Poți să oferi opțiuni precum program flexibil, muncă de acasă sau part-time, pentru a ajuta părintele să își îmbine responsabilitățile de muncă cu noile sale obligații parentale.
    
3. Beneficiile extrasalariale. Pentru a sprijini angajații care se întorc după concediul de creștere a copilului, poți considera acordarea de beneficii suplimentare, precum tichete de masă, carduri cadou sau asigurări de sănătate, pentru a crea un mediu de lucru care promovează echilibrul între viața profesională și cea personală.

Alege cardul de masă Edenred – o soluție simplă și eficientă, care le permite angajaților tăi să beneficieze de mese de calitate, în timp ce îți optimizezi costurile fiscale. Acestea sunt 100% deductibile la plata impozitului pe profit, iar angajaților le oferă acces la peste 100 de oferte și reduceri lunare.

4. Reevaluarea salariului și beneficiilor. Este important să te asiguri că salariul și beneficiile oferite angajatului sunt corecte, iar angajatul nu este penalizat din cauza perioadei de absență. Dacă angajatul revine după o perioadă mai lungă de absență, asigură-te că îi oferi aceleași oportunități de avansare ca și colegilor săi.
    
5. Comunicare deschisă. Comunicarea este cheia! Asigură-te că angajatul se simte confortabil să discute despre cum își poate organiza timpul de muncă, mai ales dacă se întoarce cu o nouă rutină acasă. Flexibilitatea și susținerea din partea ta pot face diferența.

Revenire din concediu creștere copil înainte de termen 

Dacă angajatul își dorește să revină la locul de muncă înainte de încheierea concediului de creștere a copilului, are dreptul la un stimulent de inserție, plătit de către stat.

Art. 7 din OUG nr. 111/2010 spune că „persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului, potrivit art. 3, au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2).”

Indiferent că vorbim despre întoarcerea la muncă după concediul de creștere a copilului sau  înainte de termen, aceasta poate fi o perioadă provocatoare atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Totuși, prin comunicare și sprijin adecvat, poți contribui la o adaptare rapidă și la menținerea unui mediu de lucru pozitiv.

În concluzie, concediul pentru creșterea copilului diferă de cel de maternitate sau paternal și se acordă după nașterea copilului. Pentru angajator, oferirea concediului pentru creșterea copilului permite menținerea productivității muncii, salariații revenind la locul de muncă atunci când sunt pregătiți să își reia sarcinile.

Sursă foto: Shutterstock

FAQ

1. Cât durează concediul de creștere a copilului?

Concediul de creștere a copilului poate dura 2 ani (pentru un copil sănătos) sau 3 ani (pentru un copil cu dizabilități). Durata este flexibilă, stabilită de comun acord cu angajatorul.

2. Pot concedia angajatul pe perioada concediului de creștere a copilului?

Conform legislației, angajatorul nu poate concedia angajatele aflate în concediu de creștere a copilului, decât în cazuri de faliment sau reorganizare judiciară a firmei.

3. Bonurile de masă intră în calculul indemnizației pentru creșterea copilului?

Da, bonurile de masă sunt incluse în calculul indemnizației pentru creșterea copilului, conform legislației în vigoare.

4. Este posibil ca indemnizația de creștere a copilului să fie mărită?

Indemnizația de creștere a copilului este legată de indicatorul social de referință, care se ajustează anual în funcție de inflație. Dacă inflația este scăzută sau în stagnare, există șanse ca indemnizația să rămână constantă.

5. Cât timp durează procesul de aprobare a indemnizației?

După depunerea dosarului, Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială va soluționa cererea în aproximativ 15 zile lucrătoare. După acest termen, se va primi răspunsul privind aprobarea indemnizației.

Edenred lansează o campanie de strângere de fonduri prin intermediul aplicației ShareTheMeal, gestionată de Programul Alimentar Mondial al ONU (PAM). Această inițiativă anunțată la summitul „Nutriție pentru creștere”, desfășurat la Paris pe 27 și 28 martie, se derulează simultan în toate cele 45 de țări în care compania operează, având drept scop creșterea gradului de conștientizare și sprijinirea accesului universal la hrană.

Un parteneriat global pentru un scop comun

Edenred, lider mondial în soluții digitale de plată destinate alimentației, este recunoscut pentru inventarea Ticket Restaurant® și pentru angajamentul său față de bunăstarea angajaților din întreaga lume. Prin acest parteneriat cu PAM, care oferă anual sprijin alimentar pentru aproximativ 100 de milioane de persoane la nivel global, Edenred dorește să atragă atenția asupra importanței nutriției și a accesului echitabil la hrană de calitate.

Cum poți contribui la schimbare

Edenred invită utilizatorii din întreaga lume să participe la Edenred Challenge pe aplicația ShareTheMeal, o modalitate simplă și accesibilă de a dona. Prin acțiuni de comunicare personalizate, e-mailuri dedicate și notificări în aplicație, compania își mobilizează comunitatea să strângă fonduri pentru persoanele aflate în nevoie.

Fiecare donație contează! Cu doar 3,5 lei, oricine poate oferi o masă unei persoane vulnerabile. Edenred și-a propus să strângă  minim 100.000 de mese în cadrul acestei campanii.

Impactul unei donații poate schimba vieți

Conform datelor Băncii Mondiale, fiecare euro investit în nutriție generează un randament mediu de 23 de euro pentru economia locală. Cu ajutorul tuturor, putem construi un viitor în care accesul la hrană să fie un drept garantat, nu un privilegiu.

Bertrand Dumazy, președinte și CEO al Edenred, a declarat: „În fiecare zi, soluțiile noastre digitale ajută milioane de utilizatori să își satisfacă nevoile alimentare. Prin acest parteneriat cu PAM, oferim celor care au acces la hrană posibilitatea de a susține o masă pentru cei aflați în dificultate. Este un pas important spre un viitor mai bun, iar împreună putem face o schimbare reală în lupta împotriva foametei.”

Virginia Villar Arribas, director adjunct al PAM pentru parteneriate cu sectorul privat, a adăugat: „Foametea este o provocare globală, dar cu ajutorul fiecăruia dintre noi putem face o diferență. Suntem recunoscători Edenred pentru implicarea sa activă și pentru mobilizarea unei rețele globale în sprijinul acestei cauze.”

Participă și tu la Edenred Challenge!

Alătură-te Edenred și ShareTheMeal pentru a face parte dintr-o mișcare globală menită să combată foametea. Îneputul schimbării stă în fiecare dintre noi! Contribuie acum și ajută la crearea unei lumi în care fiecare persoană are acces la hrana necesară pentru o viață sănătoasă. Edenred x ShareTheMeal

Recrutarea și selecția reprezintă pilonii pe care se sprijină orice echipă performantă într-o organizație. Aceste procese complexe implică identificarea, atragerea și alegerea celor mai potriviți candidați pentru pozițiile disponibile. În timp ce recrutarea se axează pe căutarea și atragerea potențialilor angajați, selecția presupune evaluarea riguroasă și alegerea celor mai buni dintre aceștia.

Pentru a avea succes, procesul trebuie să fie bine structurat și adaptat nevoilor specifice ale companiei. Cele mai eficiente abordări îmbină metode de recrutare tradiționale cu tehnici moderne, precum anunțuri online și offline, recomandări interne, participarea la târguri de carieră, utilizarea rețelelor sociale profesionale și colaborarea cu agenții specializate.

Un proces eficient de recrutare și selecție aduce beneficii semnificative, inclusiv reducerea costurilor de angajare, îmbunătățirea performanței echipei și creșterea retenției pe termen lung. În secțiunile următoare, vom explora în detaliu atât metodele tradiționale, cât și cele moderne de recrutare și selecție.

• Metode tradiționale de recrutare
• Metode moderne de recrutare
• Strategii eficiente de selecție a candidaților
• Rolul inteligenței artificiale în recrutare și selecție
• Optimizarea procesului de recrutare și selecție

Metode tradiționale de recrutare

Metodele de recrutare clasice își păstrează relevanța pentru multe companii. Aceste abordări tradiționale oferă avantaje consolidate și pot fi deosebit de eficiente în anumite contexte, completând strategiile moderne de atragere a talentelor.

Printre cele mai utilizate metode tradiționale se numără:

1. Anunțurile de angajare: Publicate atât online, pe platforme specializate, cât și în ziare sau reviste. Acestea permit companiilor să atingă un public larg și divers, maximizând vizibilitatea oportunităților de angajare.
2. Recomandările angajaților: O metodă eficientă de a găsi candidați compatibili cu cultura organizațională. Angajații actuali pot sugera persoane din rețeaua lor profesională, aducând potențiali candidați pre-verificați.
3. Participarea la târguri de carieră: Oferă oportunitatea interacțiunii directe cu potențialii candidați, în special studenți și absolvenți, permițând companiilor să își prezinte ofertele și cultura organizațională.

4. Colaborarea cu instituții de învățământ: Ideală pentru recrutarea de absolvenți și tineri profesioniști. Poate include stagii, prezentări în campus sau programe de mentorat, construind o relație pe termen lung cu viitoarele talente.
5. Utilizarea bazelor de date interne: Multe companii păstrează CV-urile candidaților anteriori, o resursă valoroasă pentru noi oportunități, permițând o abordare rapidă a candidaților deja familiarizați cu organizația.

Aceste metode tradiționale oferă avantaje precum:

• Targetarea unui public larg și divers;
• Oportunitatea interacțiunii directe cu aplicanții;
• Familiaritate și accesibilitate pentru multe categorii de candidați;
• Potrivire pentru anumite industrii sau poziții specifice.

Specialiștii în resurse umane recomandă îmbinarea metodelor de recrutare tradiționale cu cele moderne, adaptate la specificul fiecărei companii și poziții. Această abordare mixtă maximizează șansele de a atrage cei mai potriviți candidați, combinând avantajele ambelor lumi pentru a crea o strategie de recrutare și selecție comprehensivă și eficientă.

Metode moderne de recrutare

În timp ce metodele tradiționale își păstrează valoarea, procesul de recrutare a evoluat semnificativ, adoptând noi tehnologii pentru a face față provocărilor actuale ale pieței muncii. Aceste metode de recrutare moderne oferă oportunități inovatoare de identificare și atragere a talentelor potrivite, venind în completarea abordărilor clasice și transformând fundamental modul în care companiile își construiesc echipele.

Pentru companiile care doresc să atragă talentele potrivite, cardurile de vacanta Edenred pot fi o opțiune excelentă pentru a îmbunătăți pachetul de compensații și a crește atractivitatea ca angajator!

1. Inteligența artificială și automatizarea

Platformele online utilizează tot mai mult inteligența artificială pentru eficientizarea selecției candidaților, ajutând la:

• Trierea rapidă și precisă a CV-urilor;
• Identificarea celor mai potriviți aplicanți bazată pe criterii complexe;
• Programarea automată a interviurilor, reducând timpul de procesare.

Deși AI-ul este un instrument valoros, decizia finală rămâne în sarcina recruterilor umani, asigurând o evaluare nuanțată și contextuală a candidaților.

2. Recrutarea prin rețele sociale

Utilizarea platformelor precum LinkedIn, Facebook sau Instagram a devenit o practică standard, permițând:

• Targetarea precisă a potențialilor candidați bazată pe profiluri profesionale;
• Promovarea brandului de angajator prin conținut relevant și angajant;
• Interacțiunea cu candidații pasivi, care nu caută activ un job.

Aceste platforme oferă o oportunitate unică de a prezenta cultura companiei și de a atrage candidați aliniați cu valorile organizației, creând o conexiune mai profundă înainte chiar de procesul formal de aplicare.

3. Procese de aplicare online

Companiile pun accent pe optimizarea experienței candidatului, implementând:

• Procese de aplicare simplificate și adaptate pentru dispozitive mobile;
• Comunicare transparentă și feedback prompt pe parcursul întregului proces;
• Interviuri video pentru flexibilitate sporită și eficiență în evaluare.

O experiență pozitivă crește nu doar atractivitatea companiei ca angajator, ci poate îmbunătăți semnificativ rata de acceptare a ofertelor și reputația organizației pe piața muncii.

Descoperă cum un card de masa Edenred poate aduce un plus de valoare pachetului de beneficii oferit angajaților tăi! Acceptat de cele mai mari rețele de restaurante, supermarketuri și aplicații de livrare, cardul oferă nu doar flexibilitate, ci și un avantaj fiscal semnificativ pentru companie. Adaugă procesului de recrutare o experiență motivantă cu care să atragi candidații potriviți!

4. Recrutare bazată pe date

Analiza datelor în recrutare joacă un rol esențial în eficientizarea procesului de angajare. Prin evaluarea informațiilor colectate, companiile pot identifica sursele de candidați care generează cele mai bune rezultate pentru fiecare tip de poziție. 

În același timp, analiza istoricului proceselor de selecție permite o optimizare continuă, bazată pe performanța reală a recrutărilor anterioare. Mai mult decât atât, utilizând modele statistice avansate, organizațiile pot prezice cu mai multă acuratețe succesul unui candidat într-un anumit rol, ceea ce duce la decizii mai informate și rezultate mai bune pe termen lung.

5. Integrarea principiilor de joc în procesul de recrutare

Tot mai multe companii integrează mecanisme specifice jocurilor în procesul de recrutare pentru a evalua mai eficient competențele candidaților și pentru a crea o experiență mai plăcută și motivantă. Printre aceste principii se numără acumularea de puncte pentru realizarea unor sarcini, clasamente cu progres vizibil între candidați, niveluri de dificultate crescătoare, dar și recompense virtuale sau badge-uri acordate pentru performanțe remarcabile în cadrul testelor.

De exemplu, în locul unui test clasic, candidații pot parcurge un traseu în care rezolvă provocări logice, situații de tip role-play sau mini-scenarii relevante pentru job, primind feedback imediat pentru fiecare etapă. Acest tip de interacțiune reduce presiunea resimțită în cadrul interviurilor tradiționale și scoate la iveală trăsături precum gândirea critică, capacitatea de adaptare sau spiritul de echipă.

Combinarea acestor metode inovatoare cu abordările clasice duce la o strategie de recrutare mai flexibilă și adaptată realităților pieței muncii.

Strategii eficiente de selecție a candidaților

După atragerea unui pool divers de candidați prin metodele moderne și tradiționale de recrutare, selecția reprezintă etapa critică în identificarea celor mai potriviți candidați pentru organizație. Pentru a maximiza eficacitatea acestui proces, este esențial să se implementeze strategii de evaluare și filtrare bine definite și adaptate nevoilor specifice ale companiei.

1. Screening-ul CV-urilor

Analiza atentă a CV-urilor primite implică:

• Verificarea riguroasă a îndeplinirii criteriilor minime obligatorii;
• Evaluarea detaliată a experienței profesionale relevante pentru poziție;
• Analiza studiilor și calificărilor în raport cu cerințele postului;
• Identificarea realizărilor și competențelor cheie care diferențiază candidații.

Utilizarea metodelor de screening automatizate poate eficientiza procesul. Cu toate acestea, trebuie să se mențină și o evaluare umană pentru a nu pierde candidați valoroși care ar putea aduce perspective unice în organizație.

2. Testarea aptitudinilor

Aplicarea unor teste specifice în procesul de recrutare permite evaluarea obiectivă a competențelor candidaților. Prin teste de aptitudini cognitive, se poate analiza capacitatea de gândire logică și de rezolvare a problemelor, esențială pentru multe roluri. Evaluările cunoștințelor tehnice oferă o imagine clară asupra nivelului de pregătire într-un domeniu anume, în funcție de cerințele poziției.

În paralel, testele de personalitate ajută la identificarea compatibilității candidatului cu valorile și cultura organizațională, aspect important pentru integrarea în echipă. De asemenea, simulările practice, care reflectă sarcinile reale ale postului, permit observarea directă a modului în care candidatul își aplică abilitățile în contexte relevante. Aceste tipuri de teste completează eficient informațiile din CV și interviuri și contribuie la o predicție mai precisă a performanței viitoare.

3. Interviul structurat

Interviul rămâne o metodă de bază, dar trebuie să fie bine structurat pentru a oferi rezultate consistente:

• Pregătirea unui set de întrebări standard pentru asigurarea comparabilității între candidați;
• Focalizarea pe competențele și experiența relevantă pentru poziția vizată;
• Utilizarea tehnicilor de interviu comportamental pentru a evalua performanța anterioară;
• Evaluarea potrivirii culturale cu organizația prin întrebări specifice și scenarii.

Un interviu bine condus poate oferi informații valoroase despre motivația, abilitățile de comunicare și compatibilitatea candidatului cu echipa și cultura organizației, aspecte cruciale pentru succesul pe termen lung.

4. Verificarea referințelor

Contactarea foștilor angajatori sau colaboratori poate oferi perspective suplimentare asupra performanței și conduitei profesionale anterioare a candidatului. Acest pas validează informațiile furnizate în CV și în timpul interviului.

5. Evaluarea prin centre de evaluare

Un centru de recrutare este un cadru organizat, adesea denumit și „centru de evaluare” (assessment center), în care candidații sunt supuși unui set structurat de activități menite să le testeze competențele, comportamentele și potențialul pentru un anumit rol. Aceste centre sunt folosite mai ales în procesele de selecție pentru poziții importante sau strategice, oferind o abordare standardizată și obiectivă, bazată pe observații directe și criterii bine definite.

Centrele de evaluare permit o analiză complexă prin simulări, exerciții de grup și evaluări multiple. Deși mai costisitoare, această metodă oferă o imagine detaliată asupra potențialului candidatului în diverse situații profesionale.

Implementarea acestor strategii într-un mod sistematic și adaptat nevoilor organizației va crește semnificativ șansele de a identifica și angaja cei mai potriviți candidați. În următoarea secțiune, vom explora rolul tot mai important al inteligenței artificiale în procesul de recrutare și selecție, evidențiind modul în care tehnologia poate optimiza și eficientiza aceste strategii.

Rolul inteligenței artificiale în recrutare și selecție

Inteligența artificială (AI) a devenit un instrument indispensabil în procesele moderne de recrutare și selecție, aducând eficiență și obiectivitate sporite. Această tehnologie revoluționară complementează strategiile tradiționale și moderne discutate anterior, oferind soluții inovatoare pentru provocările actuale ale pieței muncii. Iată principalele modalități în care AI transformă procesul de recrutare și selecție:

1. Screening-ul CV-urilor

Platformele bazate pe AI pot analiza rapid sute de CV-uri, identificând candidații care se potrivesc cel mai bine cu cerințele postului. Acestea pot:

• Extrage informații relevante din CV-uri cu o precizie ridicată;
• Evalua potrivirea candidaților cu criteriile jobului utilizând algoritmi avansați;
• Clasifică și ordonează aplicanții în funcție de calificări și experiență relevantă.

Această abordare nu doar accelerează procesul, ci și reduce potențialele prejudecăți umane în etapa inițială de selecție.

2. Chatboți pentru interacțiunea cu candidații

Chatboții conectați la inteligența artificială pot îmbunătăți semnificativ experiența candidatului în procesul de recrutare. Aceștia răspund prompt la întrebările frecvente ale candidaților, oferind informații relevante în mod continuu, 24 de ore din 24. În plus, pot programa interviuri automat, contribuind la optimizarea procesului de planificare. Totodată, chatboții colectează informații preliminare de la aplicanți, pregătind astfel terenul pentru etapele ulterioare de evaluare mai detaliată.

Aceste instrumente asigură o comunicare eficientă și consistentă, îmbunătățind percepția candidaților asupra brandului de angajator.

3. Analiza video a interviurilor

Tehnologiile AI pot analiza expresiile faciale, tonul vocii și limbajul corporal al candidaților în timpul interviurilor video, oferind informații suplimentare despre personalitatea și potrivirea culturală a acestora. Această analiză poate evidenția aspecte subtile care ar putea scăpa observației umane.

4. Evaluări bazate pe jocuri

Platformele AI pot crea și analiza teste cognitive și de aptitudini sub formă de jocuri, oferind o evaluare mai obiectivă a abilităților candidaților. Aceste evaluări pot măsura competențe precum gândirea critică, creativitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor într-un mod mai natural și mai puțin stresant pentru candidați.

5. Predicția performanței și a retenției

Algoritmii de machine learning pot analiza datele istorice pentru a prezice probabilitatea ca un candidat să aibă succes în rol și să rămână în companie pe termen lung. Aceste predicții se bazează pe corelații complexe între diverse variabile, oferind insights valoroase pentru deciziile de angajare.

6. Eliminarea prejudecăților în procesul de selecție

Sistemele AI pot fi programate să ignore informațiile demografice și să se concentreze exclusiv pe calificări și competențe, reducând astfel potențialele prejudecăți inconștiente ale recrutorilor umani. Această abordare promovează diversitatea și incluziunea în procesul de recrutare.

Deși AI aduce numeroase beneficii, rolul uman rămâne esențial în procesul de recrutare și selecție. Tehnologia ar trebui văzută ca un instrument de asistență pentru recrutori, nu ca un înlocuitor al judecății și intuiției umane în luarea deciziilor finale de angajare. Cooperarea dintre AI și expertiza umană poate duce la decizii de angajare mai informate și mai eficiente.

Optimizarea procesului de recrutare și selecție

Pentru a maximiza eficiența și eficacitatea procesului de recrutare și selecție, companiile pot implementa o serie de strategii care îmbină metodele tradiționale, abordările moderne și tehnologiile avansate discutate în secțiunile anterioare. Iată cum pot angajatorii să optimizeze fiecare etapă a procesului:

1. Definirea clară a profilului candidatului ideal

Înainte de a începe recrutarea, stabilește competențele, experiența și trăsăturile de personalitate necesare pentru postul vacant. Acest pas fundamental implică:

• Colaborarea strânsă cu managerii de departament pentru a înțelege nevoile specifice ale rolului;
• Analiza performanței angajaților de succes din roluri similare pentru a identifica trăsăturile cheie;
• Crearea unui profil detaliat care să ghideze întregul proces de recrutare și selecție.

Un profil bine definit asigură o focalizare precisă a eforturilor de recrutare și crește șansele de a atrage candidați potriviți.

2. Diversificarea canalelor de recrutare

Utilizarea unei varietăți de metode de recrutare poate crește semnificativ numărul și calitatea aplicațiilor primite. O strategie multichannel eficientă poate include:

• Platforme online de joburi pentru o acoperire largă;
• Rețele sociale profesionale pentru targetare precisă;
• Programe de recomandări ale angajaților pentru candidați pre-verificați;
• Participarea la târguri de carieră pentru interacțiuni directe;
• Colaborări cu universități pentru atragerea tinerelor talente.

Răsplătește recomandările valoroase din echipă cu un card cadou Edenred! Ideal pentru a motiva angajații să contribuie activ la atragerea celor mai buni candidați — flexibil, modern și ușor de oferit!

Această abordare diversificată asigură accesul la un grup variat de candidați și reduce dependența de o singură sursă de talente.

3. Implementarea tehnologiei în procesul de recrutare

Utilizarea instrumentelor digitale poate accelera și îmbunătăți semnificativ procesul:

• Sisteme de tracking al aplicațiilor (ATS) pentru gestionarea eficientă a candidaturilor;
• Inteligență artificială pentru screening-ul CV-urilor și analiza preliminară a candidaților;
• Platforme de interviu video pentru flexibilitate și eficiență în evaluare:
• Teste online de aptitudini și personalitate pentru evaluări obiective.

Aceste tehnologii nu doar eficientizează procesul, ci și oferă indicații valoroase pentru luarea deciziilor informate.

4. Îmbunătățirea experienței candidatului

O experiență pozitivă în timpul procesului de recrutare poate crește rata de acceptare a ofertelor și îmbunătăți imaginea companiei ca angajator. Aceasta include:

• Comunicare clară și promptă în fiecare etapă a procesului;
• Procese de aplicare simplificate și optimizate pentru dispozitive mobile;
• Feedback constructiv oferit candidaților, indiferent de rezultatul final;
• Transparență cu privire la etapele procesului și timpul estimat de decizie.

Investiția în experiența candidatului poate avea beneficii pe termen lung pentru brandul de angajator și atractivitatea companiei pe piața muncii.

5. Evaluarea continuă a procesului

Monitorizarea și evaluarea constantă a performanței procesului de recrutare și selecție permit îmbunătățirea continuă și adaptarea la schimbările din piața muncii. Acest demers presupune colectarea și analiza datelor privind eficiența diferitelor canale de recrutare, evaluarea ratei de succes a candidaților angajați, precum și solicitarea feedback-ului din partea candidaților și a managerilor pentru identificarea ariilor ce necesită îmbunătățiri. Pe baza rezultatelor obținute și a tendințelor din piață, strategiile sunt ajustate în mod constant pentru a asigura relevanță și eficiență.

Pentru a afla mai multe despre managementul resurselor umane și cum acesta se integrează în strategia generală de recrutare și selecție, consultă ghidul complet despre managementul resurselor umane!

6. Dezvoltarea unei strategii de employer branding

O imagine puternică de angajator poate atrage candidați de calitate și reduce costurile de recrutare pe termen lung. Aceasta implică:

• Promovarea activă a culturii organizaționale și a valorilor companiei;
• Evidențierea oportunităților de dezvoltare profesională și a beneficiilor oferite;
• Utilizarea conținutului generat de angajați pentru a oferi o perspectivă autentică asupra vieții în companie;
• Prezența constantă pe platformele sociale și profesionale.

Prin implementarea acestor strategii integrate, companiile pot optimiza semnificativ procesul de recrutare și selecție, atrăgând candidați mai potriviți și reducând timpul și costurile asociate cu angajarea de personal nou. Este esențial să se mențină o abordare flexibilă și să se adapteze continuu strategiile în funcție de feedback și rezultate, asigurând astfel un avantaj competitiv în atragerea și reținerea talentelor de top.

Sursă foto: Shutterstock

În România, investiţia în beneficiile extrasalariale continuă să crească accelerat şi în acest an.

• Bugetul pentru beneficii extrasalariale a crescut cu 17% în 2024, iar tendinţa rămâne ascendentă.
• Bugetul mediu alocat pentru pachetele de beneficii s-a dublat în ultimii 6 ani, de la 500 RON în 2019 la 1.000 RON în 2025.
• Cardurile de masă, cadou, de vacanţă şi culturale continuă să fie cele mai apreciate beneficii extrasalariale.

Pentru 9 din 10 angajaţi români cel mai important factor de apreciere o reprezintă recompensele financiare, iar cele mai dorite forme de recunoaştere sunt bonusurile, arată Studiul anual Benefit, realizat de Edenred România. În acelaşi timp, analiza care evaluează evoluţia şi tendinţele actuale din industria beneficiilor extrasalariale din România, arată că doar 4 din 10 angajaţi se simt apreciaţi constant.

Spre deosebire de România, la nivel global, 5 din 10 angajaţi declară că se simt valorizaţi frecvent pentru calitatea umană, şi nu doar pentru activitatea profesională, în timp ce doar 6 din 10 văd bonusurile ca fiind cele mai dorite forme de recunoaştere. La scară globală, relaţia cu managerul (58%) şi recunoaşterea evenimentelor personale (51%) – zile de naştere, naşterea copilului, ziua nunţii etc., reprezintă cei mai importanţi factori de apreciere.

La nivel local, datele studiului Benefit au relevat că deşi 3 din 5 angajaţi consideră că beneficiile extrasalariale au un impact semnificativ asupra productivităţii lor, doar 1 din 5 angajaţi simte că pachetul actual de beneficii este complet adaptat nevoilor lor. Din punct de vedere a ceea ce îşi doresc să includă pachetul de beneficii, 2 din 5 angajaţi au menţionat acces la cursuri de formare profesională şi servicii de wellness.

„Dinamica beneficiilor extrasalariale din România reflectă o schimbare profundă în modul în care companiile abordează relaţia cu angajaţii. În ultimii şase ani, bugetul alocat beneficiilor s-a dublat, iar în 2024 a crescut cu 17%, o tendinţă care nu doar că se menţine, dar estimăm că va continua să crească accelerat şi în 2025. Aceste cifre nu sunt doar indicatori economici, ci semnalează o maturizare a pieţei, în care beneficiile devin un pilon strategic al retenţiei şi productivităţii. Faptul că, în ciuda acestor investiţii, doar 1 din 5 angajaţi consideră că pachetul actual de beneficii îi acoperă complet nevoile subliniază necesitatea unei personalizări mai mari. Piaţa muncii se îndreaptă spre un model în care flexibilitatea şi adaptabilitatea vor defini succesul companiilor în atragerea şi menţinerea talentelor.”, a declarat Gorkem Oran, Managing Director Edenred România. 

Potrivit studiului Benefit, cardurile de masă, cardurile cadou, cardurile de vacanţă, cardurile culturale continuă să fie cele mai apreciate beneficii extrasalariale în România, urmate de zile libere (42%) şi de poliţe de asigurări (38%). În acelaşi timp, printre beneficiile extrasalariale pe care angajaţii români şi le-ar dori se numără zile libere suplimentare (54%), welness (41%) şi cursuri profesionale (38%).

Timpul liber şi diversitatea beneficiilor, factori esenţiali pentru productivitate

Zilele de concediu şi accesul la beneficii diverse sunt aspecte esenţiale care contribuie la productivitatea angajaţilor. Potrivit studiului, 7 din 10 angajaţi români consideră că zilele libere au un impact semnificativ asupra performanţei lor, comparativ cu 5 din 10 la nivel global. De asemenea, beneficiile extrasalariale precum asigurările (5 din 10 angajaţi în România vs. 4 din 10 la nivel internaţional), transportul (5 din 10 angajaţi) şi accesul la educaţie şi dezvoltare profesională (5 din 10 angajaţi) joacă un rol important în susţinerea bunăstării şi a motivaţiei la locul de muncă.

Importanţa şi impactul pachetelor de beneficii extrasalariale pentru bunăstarea angajaţilor a luat amploare în ultimii ani, fapt demonstrat prin prisma bugetului mediu alocat care este pe o axă ascendentă şi care s-a dublat în ultimii 6 ani. În anul 2024 s-a înregistrat o creştere de 17% faţă de 2023, iar pentru anul 2025 se estimează o creştere de încă 10%. Companiile din domeniul financiar şi cel al asigurărilor, urmate de It & Software, industrie şi comerţ sunt cele care alocă cele mai mari investiţii. Cele mai mici sume sunt acordate în sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale. 

În materie de beneficii extrasalariale preferate de angajaţi, exceptând cardurile de masă care în continuare se regăsesc pe locul întâi, se află cadourile, care au înregistrat cea mai mare creştere în 2024 (33% versus 2023), fapt ce arată nevoia angajaţilor de flexibilitate, precum şi dorinţa acestora de a primi dovezi de recunoaştere personalizată. Pe următoarele locuri se află turismul cu 28% şi 7% mai mult faţă de 2023 şi cadourile la ocazii speciale cu 14% (o creştere de 24% faţă de 2023). Acestea sunt urmate de beneficii care privesc sănătatea şi pensiile private, care au înregistrat creşteri de 11% şi respectiv 28%.  Activităţile culturale se află de asemenea în top şi s-au bucurat de cea mai mare creştere de la un an la altul, în proporţie de 112%. Categoria sport a înregistrat o scădere de 20% a cheltuielilor, ca urmare a modificărilor legislative din 2024.

Gen Z cheltuie pe beneficii cu 10% mai mult decât generaţiile anterioare

Ca urmare a scopului beneficiilor extrasalariale de a contribui la creşterea bunăstării, atât material, cât şi fizic sau psiho-emoţional, acestea sunt accesate de angajaţii de toate vârstele, dar în moduri diferite.

Cei din generaţia Z pun preţ pe activităţi care le îmbogăţesc viaţa personală şi socială şi cheltuiesc în medie cu 10% mai mult pentru fiecare beneficiu decât generaţiile anterioare. Ei optează pentru cadouri în general (aproximativ 50%) şi beneficii din zona culturală (bilete la concerte, festivaluri, librării).

La polul opus, cei din generaţia Boomers fac alegeri pentru stabilitate financiară şi un viitor confortabil şi aleg beneficii mai puţine, dar cu valoare mai mare, cu o predilecţie pentru turism (38%), cadouri şi pensii private. 

Gen X este, de asemenea, concentrată pe un stil de viaţă relaxat şi au dovedit interes mai mare pentru turism (36%), cadouri şi pensii private. Persoanele din generaţia Y sunt preocupate de wellbeing şi echilibru între viaţa personală şi cea profesională, astfel că alegerile lor principale sunt cadourile (28%), turismul şi beneficiile de sănătate.

*Pentru a consulta studiul integral accesați www.benefit.edenred.ro.

Platforma Edenred Benefit susţine bunăstarea angajaţilor prin varietatea de beneficii extrasalariale flexibile

Prin platforma Edenred Benefit angajaţii din România se pot bucura de flexibilitate în alegerea şi utilizarea unui ecosistem amplu de beneficii extrasalariale. Cu o interfaţă modernă şi intuitivă, permite gestionarea pachetelor de beneficii Edenred, monitorizarea soldurilor şi tranzacţiilor, şi accesul rapid la rapoarte detaliate. Angajaţii pot alege beneficiile dorite, pot cumula bugetul lunar şi beneficiază de deduceri fiscale. Cu reduceri pentru mii de produse şi servicii, platforma asigură economii semnificative şi o experienţă uşor de utilizat.

Despre Edenred 

Edenred este lider piaţă ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi şi este partenerul de zi cu zi al oamenilor la locul de muncă, conectând peste 60 de milioane de utilizatori şi peste 2 milioane de comercianţi parteneri din 45 de ţări prin intermediul a 1 milion de clienţi corporativi. 

Edenred oferă soluţii de plată cu destinaţii specifice pentru alimentaţie (cardurile de masă), stimulente (carduri cadou, platforme dedicate angajaţilor), mobilitate (soluţii multy-energy, mentenanţă, taxe de drum, parcări şi vouchere de transport) şi plăţi corporative (carduri de plată virtuale).

În concordanţă cu misiunea grupului, „Enrich connections.For good.”, aceste soluţii sporesc bunăstarea şi puterea de cumpărare a utilizatorilor. Îmbunătăţesc atractivitatea şi eficienţa companiilor şi animă piaţa muncii şi economia locală. De asemenea, favorizează accesul la alimente mai sănătoase, la produse mai sustenabile şi soluţii de soft mobility. 

Cei 12 000 de angajaţi ai Edenred se angajează să facă din lumea muncii un ecosistem conectat, mai sigur, mai eficient şi mai responsabil în fiecare zi. 

În 2024, datorită activelor sale tehnologice globale, grupul a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 45 de miliarde de euro, realizat în principal prin intermediul aplicaţiilor mobile, al platformelor online şi al cardurilor.

Edenred este listată la bursa Euronext Paris şi inclusă în următorii indici: CAC 40, CAC 40 ESG, CAC Large 60, Euronext 100, Euronext Tech Leaders, FTSE4Good, DJSI Europe Index, DJSI World Index şi MSCI Europe. 

Logo-urile şi alte denumiri comerciale menţionate şi prezentate în acest comunicat de presă sunt mărci înregistrate ale Edenred SE, ale subsidiarelor sale sau ale unor terţe părţi. Acestea nu pot fi utilizate în scopuri comerciale fără acordul prealabil scris al proprietarilor lor.

Indiferent dacă te afli la începutul carierei profesionale sau îți dorești să înțelegi mai bine ce taxe trebuie să plătești din salariu, acest articol îți poate fi de ajutor. Ți-am pregătit un ghid al contribuțiilor din salarii, în care îți explicăm, cu exemple concrete, ce înseamnă CAS și CASS pe fluturașul de salariu, cât se plătește la stat pentru un angajat și care este cuantumul taxelor pe care le plătești din salariu.

• Salariul net vs salariul brut
• Contribuții salariale pe care le plătești din salariul brut
• Ce este CAS
• Ce este CASS
• Alternative la contractul individual de muncă
• Calcul impozit pe profit exemplu
• Întrebări frecvente despre contribuțiile salariale

Salariul net vs salariul brut

Salariul net și salariul brut reprezintă două concepte fundamentale în ceea ce privește remunerația angajaților. Salariul brut reprezintă totalul venitului pe care tu, ca angajat, îl câștigi înainte de deducerea impozitelor și a contribuțiilor sociale obligatorii. În schimb, salariul net reprezintă suma pe care o primești efectiv în mână după ce au fost aplicate toate deducerile.

Așadar, deși salariul brut poate părea mai atractiv din punct de vedere numeric, salariul net este cel care are impact direct asupra bugetului tău personal. 

Diferența dintre salariul brut și cel net poate varia semnificativ, în funcție de țară și de politica fiscală aplicată. În România, aproximativ 43% din salariul brut merge către plata contribuțiilor salariale (CAS, CASS, impozit), ceea ce înseamnă că salariul net pe care îl primești „în mână” lună de lună este în procent de 57% din salariul brut.

Partea bună este că, pe lângă salariu, angajatorii oferă pachete cu beneficii extrasalariale pentru angajați, pentru a-i menține motivați și pentru a-și arăta aprecierea față de aceștia. 

Contribuții salariale pe care le plătești din salariul brut

După cum am stabilit, diferența dintre salariul brut și salariul net constă în contribuțiile pe care angajatul trebuie să le plătească la stat. Dacă te-ai întrebat cât este CAS din salariu sau care este procentul pentru sănătate din salariu raportat la venitul baza de calcul, iată în ce constau aceste contribuții:

Contribuții angajat

• Contribuția de Asigurări Sociale (CAS): 25%;
• Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS): 10%;
• Impozit pe Venit (IV): 10%.

Plată contribuții angajator

• Contribuție Asiguratorie pentru Muncă (CAM): 2,25%.

Aceste contribuții sunt valabile indiferent de valoarea salariului brut, chiar și atunci când vorbim despre CASS sau CAS pentru salariul minim. Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat la 4.050 lei lunar, de la 3.700 de lei. Astfel, salariul minim pe economie la ore este de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru.

În ceea ce privește contribuțiile pentru un salariu minim din partea angajatorului, nu există modificări. Astfel, dacă te întrebi cât plătește angajatorul la stat, este important de menționat că plata CAM se menține la 2,25%.

Contribuții sociale construcții și impozit pe salariu 

👉 În domeniul construcțiilor, salariul minim se menține la suma de 4.582 de lei. Află ultimele modificări legislative și fiscale, cu impact în domeniul construcțiilor.

Dacă până la finalul anului 2024, angajații din domeniul construcțiilor se bucurau de o serie de avantaje fiscale în ceea ce privește taxele și impozitarea salariilor, scutirea de impozit pe venit și reducerea aplicată contribuțiilor la asigurările sociale au fost eliminate, odată cu începutul anului 2025. Prin urmare, contribuțiile în construcții sunt:

• Impozit pe salariu (impozit pe venit) - 10%;
• CASS - 10%;
• CAS construcții - 25% din salariul brut.

Contribuții CAS și CASS agricultură

Salariul minim brut în agricultură este de 4.050 lei pe lună. Dacă angajații din sectorul agricol se bucurau de anumite facilități fiscale până în anul 2024, acestea au fost eliminate odată cu adoptarea OUG 156/2024.

Prin urmare, angajații din sectorul agro-alimentar pierd scutirea de la plata impozitului și facilitatea referitoare la contribuția la pensie, însă beneficiază de scutire de la impozit și de plata contribuțiilor sociale pentru suma de 300 de lei din salariul minim.

Contribuții sociale IT

Angajații din IT au fost scutiți de la plata impozitului pe venit din 2004, însă, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, la 1 noiembrie 2023, aceștia plăteau 10% din venitul brut pentru salariile care depășeau 10.000 de lei brut. După adoptarea OUG 156/2024, toate facilitățile fiscale pentru salariații din sectorul IT au fost eliminate, iar angajații datorează taxe integrale, începând cu anul 2025.

Totodată, este important de precizat că, atât pentru tichetele de masă, cât și pentru voucherele de vacanță, se aplică, pentru toate categoriile de angajați, contribuția de sănătate. 

👉 Descoperă avantajele fiscale de care se bucură afacerea ta la acordarea tichetelor de masa Edenred! Acordarea acestui beneficiu extrasalarial presupune pentru angajator scutirea de la plata contribuțiilor sociale (CAS, CASS și CAM) și 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit.

Ce este CAS

Contribuția de Asigurări Sociale CAS sau taxa CAS reprezintă o taxă plătită înspre bugetul asigurărilor sociale de stat, destinată finanțării sistemului public de pensii. Cota CAS în România este de 25% din salariul de bază.

Cât este CAS - calcul studiu de caz

În scopul exemplificării valorii CAS, următoarea situație fictivă descrie cel mai bine modul de calcul al acestor procente și cât se plătește cartea de muncă pe lună. Presupunem că un angajat ocupă funcția de Marketing Specialist în cadrul unei firme și are un salariu de 6.000 de lei brut. 

Din acest salariu, angajatul plătește asigurări sociale sau cota CAS în procent de 25% drept contribuție, după următoarea modalitate de calcul: 25% x 6.000 = 1.500 lei.

Ce este CASS

Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate sau CASS reprezintă o taxă obligatorie destinată finanțării sistemului public de sănătate, care asigură accesul la servicii medicale prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Cât este CASS - calcul studiu de caz

Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate reprezintă 10% din calculul salariului de bază. Pe baza exemplului expus anterior, luând în considerare ca angajatul câștigă lunar 6.000 de lei brut, acesta trebuie să plătească o cotă CASS de 10% x 6.000 = 600 lei.

Nu în ultimul rând, impozitul pe venit (IV) reprezintă 10% din salariul de bază. Practic, angajatul datorează statului un impozit pe venit de 10% x (6.000-1.500-600) = 390 lei.

După scăderea taxelor pe salarii (procent CAS angajat, CASS și impozit pe venit), angajatul primește în mână 3.510 lei, iar din totalul de 6.000 de lei, 2.490 lei merg către stat. Dacă dorești să calculezi salariul tău net, poți să te folosești de acest exemplu sau să utilizezi un calculator CAS și CASS online.

Pe lângă angajat, și angajatorul trebuie să plătească la stat pentru salariat contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în valoare de 135 de lei. 

Concluzionând, pentru a plăti un salariu net de 3.510 lei, angajatorul cheltuie 6.135 lei, deoarece, de cele mai multe ori, și plata contribuțiilor sociale ale angajatului este efectuată de către angajator către stat. Dacă te întrebi unde se plătește CASS pentru persoane fizice, ei bine, plata se face în contul unic IBAN alocat localității în care ai domiciliul.

👉 Află mai multe despre contractul individual de munca (CIM): de câte tipuri există și ce prevede legislația.

Alternative la contractul individual de muncă

Având în vedere procentul alocat contribuțiilor către stat, tot mai mulți români caută alternative mai avantajoase pentru ei și companii. În unele situații, aceste alternative ar putea consta în înființarea unui PFA sau SRL. Iată ce taxe și impozite sunt implicate în ambele situații.

Taxe și impozite pentru PFA

• 10% impozit pe profit.

Contribuții sociale PFA: mod de calcul CAS și CASS

Așadar, în ceea ce privește plata pentru CAS și CASS, avem următoarele:

• în cazul veniturilor egale cu cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul CAS este reprezentată de plafonul de 12 salarii. Asta înseamnă 25% x 48.600 lei = 12.150 lei;
• în cazul veniturilor cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul CAS o reprezintă plafonul de 24 de salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 25% x 97.200 lei = 24.300 lei;
• în cazul veniturilor cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 6 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 10% x 24.300 lei = 2.430 lei;
• în cazul veniturilor cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 12 salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă 10% x 48.600 lei = 4.860 lei;
• în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul al CASS o reprezintă nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară. Adică, 10% x 97.200 lei = 9.720 lei.

Plecând de la situația fictivă de mai sus, dacă închei un contract de prestări servicii cu o valoare de 6.000 de lei/lună, înseamnă că vei plăti anual 12.150 lei CAS și 4.860 lei CASS.

Taxe și impozite pentru un SRL

Vezi mai jos ce taxe plătește un SRL:

• 1% sau 3% impozit pe venitul microîntreprinderilor și 16% impozit pe profit (dacă nu ai niciun salariat cu normă întreagă);
• 19% TVA, în cazul în care firma este plătitoare de TVA (dacă cifra de afaceri depășește 300.000 de lei într-un an);
• 10% impozit pe dividende din profitul net;
• CASS 10%, dacă dividendele depășesc plafoanele de 24.300, 48.600 sau 97.200, calculate astfel: dividende între 24.300 și 48.600 lei - CASS 10% din 24.300 lei, adică 2.430 lei, dividende între 48.600 și 97.200 lei - CASS 10% din 48.600 lei, adică 4.860 lei, și dividende peste 97.200 lei - CASS 10% din 97.200 lei, adică 9.720 lei.

Presupunând că încasezi lunar 6.000 de lei, dacă îți înființezi un SRL și ai un salariat cu normă întreagă, atunci vei plăti doar 1% impozit, adică 60 de lei/lună, ceea ce înseamnă 720 lei/an. Pe lângă asta, nu uita că vei plăti și 10% dividende, în funcție de valoarea lor.

👉 Deții o mică afacere? Intră în BIZTRO Club, pentru a avea acces la informații utile de la experți în domenii importante pentru businessul tău, de la financiar la legal, resurse umane, marketing și comunicare. Sigur vei găsi soluții practice la provocările cu care te confrunți, ca antreprenor. 

Chiar dacă există unele avantaje, atunci când ai un SRL sau PFA, ca în orice altă situație, există și unele dezavantaje. Iată câteva lucruri de care nu beneficiezi, atunci când colaborezi sub formă de SRL sau PFA:

• nu ai zile libere plătite și nici nu primești diurnă în cazul deplasărilor în scop de serviciu;
• angajatorul poate rezilia mai ușor contractul de prestare servicii;
• nu primești prime sau bonusuri. 

👉 În general, angajatorii își recompensează angajații cu diferite ocazii, precum Paște, Crăciun, 8 martie sau 1 iunie, iar una dintre cele mai moderne soluții de a face asta este cu ajutorul cardului de tichete. Află mai multe despre cardul de tichete cadou de la Edenred!

Iată ce alte beneficii includ angajatorii în pachetele extrasalariale:

• Tichete de masă: acestea sunt unele dintre cele mai populare beneficii extrasalariale, deoarece angajatorii sunt scutiți de la plata contribuțiilor sociale și beneficiază de 100% deductibilitate de la plata impozitului pe profit. Tichetele de masă oferă angajaților posibilitatea achiziționării unui prânz cald în valoare de maximum 40 de lei/ zi lucrată, începând cu 1 ianuarie 2024.

👉 Cardul de tichete Edenred se reîncarcă lunar, iar suma pe care angajatorul tău o stabilește poate fi folosită în cea mai variată rețea de comercianți parteneri. Descoperă toate detaliile despre tichetele de masa!

• Asigurare medicală: oferirea unei asigurări medicale pentru angajat și familia sa poate fi un beneficiu valoros, acoperind costurile de sănătate și oferind acces la servicii medicale de calitate.
• Zile libere plătite suplimentare: în plus față de concediul de odihnă legal, companiile pot oferi zile libere plătite suplimentare pentru evenimente speciale sau pentru dezvoltare personală
• Oportunități de dezvoltare profesională: companiile pot investi în dezvoltarea angajaților prin furnizarea de traininguri, cursuri sau participarea la conferințe, ceea ce poate contribui la creșterea abilităților și la avansarea în carieră.

Calcul impozit pe profit exemplu

Urmând exemplul expus anterior, în ceea ce privește impozitul pe profit, acesta depinde de cheltuielile lunare deductibile pe care le ai. 

De exemplu, dacă din cei 6.000 de lei, ai cheltuieli lunare în scopul afacerii de 2.000 de lei, atunci profitul va fi de 4.000 de lei, ceea ce înseamnă că impozitul pe profit pe lună va fi de 400 de lei. Într-un an, dacă menții același nivel al cheltuielilor deductibile, impozitul pe profit va fi de 4.800 de lei.

Întrebări frecvente despre contribuțiile salariale

Dacă încă mai ai nelămuriri cu privire la CAS și CASS, ce înseamnă și cum se aplică, iată câteva dintre întrebările frecvente din această zonă. 

Care sunt taxele pe salariu în România și care este baza de calcul?

În România, taxele pe salariu sunt următoarele:

• Contribuții sociale
  • CAS - cu un plafon de 12 salarii minime brute pe țară, 48.600 de lei;
  • CASS - 10% din salariul brut;
  • CAM (contribuție asiguratorie de muncă) - 0,3% din salariul brut și este plătit de angajator;
• Impozit pe venit - 10% venitul net (venitul brut - contribuții sociale);
• Vouchere de vacanță
  • Impozit pe venit - 10%;
  • CASS - 10%.
• Tichete de masă
  • Impozit pe venit - 10%;
  • CASS - 10%.
• Contribuția la pensii private - opțional 3% din salariul brut. 

Ce este contribuția de asigurări sociale?

Contribuția de asigurări sociale este o taxă obligatorie, care se aplică atât persoanelor salariate, cât și celor care obțin venituri din activități independente (de exemplu, dacă lucrezi ca PFA). Scopul acestei contribuții este de a finanța sistemul public de pensii și alte prestații sociale (șomaj, concediu medical, indemnizații de maternitate etc.).

Cine se ocupă de plata CAS?

Atât angajatorul, cât și angajatul plătesc CAS. În cazul PFA-urilor, doar persoana în cauză plătește CASS (25%). 

Cine plătește CASS?

Angajatorul plătește 5,2% din salariul brut al angajatului, drept CASS, iar angajatul plătește 10% din salariul brut pentru aceeași contribuție. Un PFA plătește CASS în valoare de 10% din venitul net estimat. 

Care este plafonul CAS?

Plafonul CAS pentru 2025 este în valoare de 12 salarii minime brute pe țară, respectiv 48.600 de lei. Cu alte cuvinte, persoanele cu venituri din salarii, PFA sau alte activități nu vor plăti CAS, dacă au un venit sub 48.600 de lei. În cazul veniturilor de peste 48.600 de lei, CAS se calculează pentru diferența dintre venitul total și 48.600 de lei. 

De exemplu, dacă o persoană cu PFA are venituri anuale de 50.000 de lei, CAS se calculează doar pentru suma de 50.000 lei - 48.600 lei, adică 25% din 1.400 de lei, ce reprezintă 350 de lei. 

Care este plafonul CASS?

În general, nivelul de referință pentru plafonul CASS se stabilește drept valoarea salariului minim brut pe țară la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care să stabilesc contribuțiile sociale. 

Pentru veniturile din 2025, se ia în calcul salariul de 4050 de lei, care rămâne valabil tot restul anului.

Cum verific dacă sunt asigurat?

Poți verifica dacă ești asigurat în sistemul public de sănătate pe portalul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în secțiunea „Verificare asigurat” din partea de sus a paginii. 

Ce este PIAS?

PIAS este acronimul pentru Programul de Informare și Asistență pentru Asigurați. Este un program guvernamental realizat pentru a veni în sprijinul celor care vor să afle mai multe informații despre asigurările de sănătate privată. Iată câteva dintre lucrurile acoperite pentru asigurații PIAS:

• Informații despre planurile de asigurare privată de sănătate;
• Asistență la înscrierea pentru asigurare de sănătate privată;
• Asistență în rezolvarea unor probleme asociate;
• Reprezentarea în fața companiilor de asigurare de sănătate. 

CAS vs CASS

Atât CAS, cât și CASS în România sunt contribuții obligatorii, însă existe anumite diferențe între ele:

• Scopul
  • CAS (contribuția de asigurări sociale) - acoperă beneficii sociale precum pensia, concediul medical, șomajul, pensia de invaliditate;
  • CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) - acoperă costurile sistemului public de sănătate.
• Cota de contribuție
  • CAS - 25% din salariul brut;
  • CASS - 10% din salariul brut.
• Plafonul
  • CAS - în 2025 se aplică un plafon de 12 salarii minime brute pe economie, 48.600 de lei;
  • CASS - se aplică 3 plafoane: 
    • 6 salarii minime brute pe țară - pentru venituri cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară;
    • 12 salarii minime brute pe țară - pentru venituri cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe țară;
    • 24 salarii minime brute pe țară - pentru venituri de peste 24 de salarii minime brute pe țară.
• Administrarea
  • CAS - este administrat de Casa Națională de Pensii Publice;
  • CASS - este administrat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Care sunt persoanele scutite de plata CASS?

Sunt scutite de la plata CASS următoarele categorii de persoane:

• Copiii sub 18 ani și tinerii până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu, până la începerea anului universitar, însă nu mai mult de trei luni, ucenici sau studenți fără venituri;
• Tinerii mai mici de 26 de ani care ies din sistemul de protecție a copilului și nu realizează venituri din muncă sau beneficiază de ajutor social, soțul, soția sau părinții fără venituri proprii aflate în întreținerea unei persoane asigurate;
• Persoanele aflate sub incidența Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate politic sub dictatura instaurată la 6 martie 1945 și persoanele precum veteranii de război și văduvele de război;
• Persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse;
• Bolnavii cu afecțiuni incluse în programe naționale de sănătate, stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea afecțiunii;
• Femeile însărcinate și lăuze, dacă nu au un venit sau au un venit mai mic decât salariul minim brut pe țară.

Cunoașterea detaliată a contribuțiilor salariale și a implicațiilor legislative îți oferă posibilitatea de a compara situația de a fi angajat cu situațiile în care ți-ai deschide un PFA sau SRL. Folosește-te de informațiile din acest articol și ia cele mai bune decizii pentru tine.

Sursă foto: Shutterstock.com

Potrivit Codului Fiscal, anul fiscal în România coincide anului calendaristic, începând la data de 1 ianuarie și încheindu-se la data de 31 decembrie. Totuși, ca excepție de la această prevedere, legislația precizează că, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, firmele pot opta ca anul fiscal să corespundă exercițiului financiar.

Dacă ești proprietarul unui business și te confrunți cu provocări în gestionarea afacerii tale, află din acest articol tot ce trebuie să știi despre anul fiscal în România și prevederile legislative aplicabile.

Anul fiscal în România

Anul fiscal definește perioada de timp utilizată pentru calcularea situației financiare și a obligațiilor fiscale ale unei firme. Potrivit articolului 16 din Codul Fiscal, în România, anul fiscal este anul calendaristic, care începe la 1 ianuarie și se încheie în 31 decembrie.

Cu toate acestea, legislația contabilă în vigoare permite contribuabililor să opteze pentru un an fiscal care să corespundă exercițiului financiar, dacă aceștia au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic. Legea contabilității 82/1991 definește exercițiul financiar drept perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi care, de regulă, coincide cu anul calendaristic.

Durata exercițiului financiar este de 12 luni. Legislația menționează că exercițiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic, situație aplicabilă:

• sucursalelor cu sediu în România care aparţin unei persoane juridice străine, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societate;
• filialelor consolidate ale societăţii-mamă sau pentru filialele filialelor, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societatea-mamă;

În general, companiile care sunt filiale ale unor entități străine aleg opțiunea unui exercițiu financiar diferit de anul calendaristic și, implicit, a unui an fiscal corespunzător, pentru a se alinia la exercițiul financiar cu grupul-mamă.

👉 Oferă-le angajaților tăi un beneficiu extrasalarial valoros, în timp ce aduci economii în bugetul companiei cu cardul de tichete de masa Edenred. Acestea dau angajaților posibilitatea de a achiziționa o varietate de produse alimentare și mese calde, atât în restaurante, cât și în supermarket. Pentru angajator, acordarea tichetelor de masă înseamnă până la 32% economii față de aceeași sumă acordată cash, chiar și în contextul recentelor modificări fiscale.

An fiscal versus an calendaristic

Deși, în mod obișnuit, anul fiscal în România este identic cu anul calendaristic, anumiți contribuabili pot opta pentru un an fiscal modificat.

În situația în care un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal în România, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic în care firma și-a desfășurat activitatea. Dacă o firmă este înființată în cursul unui an fiscal, perioada de impozitare începe:

• de la data înregistrării contribuabilului în Registrul comerțului;
• de la data înregistrării contribuabilului în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități competente;
• de la data la care persoana juridică străină începe să își desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România, în cazul sediului permanent (cu excepția sediului care, conform prevederilor legale, se înregistrează în Registrul comerțului și pentru care perioada impozabilă începe la data înregistrării).

În situația în care o firmă se închide în cursul anului fiscal în România, perioada în care se plătește impozit ia sfârșit în următoarele cazuri:

• Pentru fuziuni sau divizări - la data înregistrării în Registrul comerțului a noii persoane juridice;
• Pentru dizolvarea urmată de lichidare - la data finalizării operațiunilor de lichidare;
• Pentru încetarea existenței unui sediu permanent - la data radierii înregistrării fiscale.

În ceea ce privește anul fiscal care nu corespunde anului calendaristic, Codul Fiscal menționează că primul an fiscal modificat va include și perioada anterioară optării pentru noul interval de raportare. Aceasta include perioada din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, reprezentând un singur an fiscal.

Contribuabilii care optează pentru anul fiscal modificat trebuie să comunice această opțiune organelor fiscale în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau la data înregistrării acestora.

Similar cu situația precedentă, în cazul în care contribuabilii optează pentru ca anul fiscal modificat să redevină an calendaristic, ultimul an fiscal modificat va include și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și 31 decembrie a anului respectiv. În acest caz, contribuabilul trebuie să depună declarația anuală de impozit pe profit corespunzătoare ultimului an fiscal modificat până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

Totodată, potrivit legii, contribuabilii au posibilitatea de a modifica perioada anului fiscal modificat. În acest caz, noul an fiscal modificat va conține și perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal modificat și ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat.

Microîntreprinderile care optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic trebuie să depună declarația privind impozitul pe profit aferentă perioadei cuprinse între data începerii anului modificat și 31 decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.

👉 Înțelegerea noțiunilor fiscale reprezintă un atu atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. Descoperă acest ghid pentru contribuții salarii: ce este CAS, CASS și ce alte taxe plătești din salariu.

Ce documente trebuie să depui pentru anul fiscal modificat

Contribuabilii care optează pentru modificarea anului fiscal în România trebuie să comunice organelor fiscale această opțiune prin intermediul formularului 014 - Notificare privind modificarea anului fiscal. Această declarație se depune în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat.

Modificarea anului fiscal în România poate fi efectuată numai după ce contribuabilii optează pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, prin depunerea formularul S1055.

Pentru anul fiscal modificat, contribuabilii trebuie să calculeze, să declare și să plătească impozit pe profit trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni care urmează după încheierea trimestrelor, prin intermediul declaraţiei 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.

În cazul plății impozitului pe profit anual, contribuabilii trebuie să depună declarația 101 - Declaraţie privind impozitul pe profit și să plătească impozitul pe profit anual până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv după închiderea anului fiscal modificat.

👉 Dacă îți dorești o echipă motivată și ești în căutarea unor beneficii care să susțină starea de bine a angajaților, Edenred Benefit îți vine în ajutor. Soluția all-in-one pentru beneficiile extrasalariale, aceasta îți permite să alegi beneficiile potrivite pentru compania ta, contribuind la consolidarea brandului de angajator, eficientizarea proceselor și gestionarea tuturor cardurilor Edenred direct din aplicație.

Pentru majoritatea antreprenorilor, anul fiscal în România coincide cu anul calendaristic. Totuși, prevederile legislative în vigoare permit contribuabililor să opteze pentru un an fiscal modificat. În aceste condiții, contribuabilii care optează pentru un an fiscal diferit trebuie să notifice autoritățile competente în conformitate cu legislația fiscală în vigoare.

Sursă foto: Shutterstock.com

Într-o lume a muncii în schimbare în care granițele dintre viața profesională și cea personală încep să se estompeze, un document simplu, aparent banal, însă esențial, încă este relevant, respectiv regulamentul de ordine interioară. 

Perceput adesea ca un set general de reguli, regulamentul intern este coloana vertebrală a unei companii, un fel de ghid care definește cadrul pentru o colaborare eficientă și armonioasă. Însă ce cuprinde regulamentul de ordine interioară? Cine îl realizează și ce rol joacă în viața de zi cu zi a angajaților și angajatorilor? Răspunsurile la aceste întrebări le poți afla în continuare. 

Ce este regulamentul de ordine interioară (regulamentul intern)?

Regulamentul de ordine interioară este un document care stabilește normele de siguranță în muncă, precum și reguli pentru buna desfășurare a activităților. De asemenea, menționează sancțiunile care se aplică pentru nerespectarea sa. 

Prin definiție, regulamentul intern este specific fiecărei companii și trebuie să se adapteze la locul de muncă și la activitățile de zi cu zi. În plus, angajatorul nu este liber să stabilească orice reguli își dorește, ci acestea trebuie să fie în limita legii și prin consultarea angajaților sau a reprezentanților acestora. 

👉 Angajații sunt esențiali pentru succesul oricărei afaceri. Descoperă cum te ajuta managementul resurselor umane să creezi un mediu de lucru performant. 

Cine este responsabil cu întocmirea regulamentului de ordine interioară?

Potrivit articolului nr. 241 din Codul Muncii, regulamentul intern este realizat de către angajator după consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, după caz. 

Codul Muncii impune maximum 60 de zile de la dobândirea personalității juridice, și după consultări, pentru a realiza regulamentul de ordine interioară (articolul nr. 246 din Codul Muncii). În general, regulamentul intern este întocmit de către o persoană din cadrul departamentului de resurse umane. 

De asemenea, tot Codul Muncii (articolul nr. 242) menționează care sunt categoriile obligatorii de dispoziții:

• Reguli cu privire la protecția, igiena și securitatea în muncă;
• Reguli cu privire la principiul nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
• Drepturile și obligațiile angajaților și ale angajatorului;
• Procedura prin care se soluționează cererile și reclamațiile salariaților;
• Regulile privind disciplina muncii;
• Abaterile disciplinare și sancțiunile care se aplică;
• Modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale;
• Criteriile și procedurile de evaluare a angajaților. 

În plus, angajatorul este obligat, conform legii, să aducă la cunoștința fiecărui angajat prevederile regulamentului de ordine interioară, chiar din prima zi de lucru. Acest lucru se poate realiza pe hârtie sau în format electronic, cu mențiunea că documentul trebuie să poate fi printat, la nevoie. Mai apoi, regulamentul își produce efectele din momentul în care este luat la cunoștință și trebuie afișat la sediul firmei. 

Ce rol are în definirea regulilor companiei și crearea unui mediu motivant?

Regulamentul intern are un rol deosebit în stabilirea regulilor companiei și crearea unui mediu de lucru motivant. Iată de ce este important:

• Oferă un cadru bine structurat - un mediu de lucru cunoscut și bine definit le transmite angajaților că știu la ce să se aștepte și ce au de făcut. Acest lucru reduce din nesiguranță sau teamă și creează un mediu bazat pe încredere, contribuind la motivație.

👉 Starea de bine este foarte importantă pentru liniștea angajaților. Vezi studiul Edenred Benefit pentru a afla ce beneficii extrasalariale sunt importante pentru salariați. 

• Promovează echitatea - respectarea regulilor din regulamentul intern le arată angajaților că sunt tratați corect și se evită tratamentul preferențial și abuzurile. În momentul în care salariații sunt respectați și tratați corect, vor fi mai dispuși să fie performanți.
• Încurajează responsabilitatea și dedicarea - prin definirea drepturilor și a responsabilităților, regulamentul de ordine interioară contribuie la responsabilizarea angajaților. Aceștia știu că acțiunile lor au consecințe, ceea ce îi încurajează să aibă un comportament pozitiv și proactiv.
• Consolidează cultura organizațională - regulile incluse în regulamentul intern încorporează inclusiv valorile și obiectivele companiei. Împărtășind o viziune comună asupra obiectivelor firmei și stabilirea unor standarde, creează sentimentul de apartenență și implicarea la nivel colectiv.
• Previne conflictele și îmbunătățește mediul de lucru - un cadru de lucru bine realizat previne tensiunile deoarece clarifică așteptările și limitează stările de confuzie. Astfel, sunt mai puține conflicte, iar acest lucru contribuie la un mediu de lucru mai calm și mai motivant.
• Stimulează inovația și luarea de inițiativă - stabilirea unui regulament de ordine interioară care încurajează participarea, tolerarea greșelilor și exprimarea ideilor, promovează implicarea și creativitatea. Angajații se simt liberi să sugereze îmbunătățiri, care contribuie la un mediu de lucru mai bun și la inovare.
• Încurajează aprecierea eforturilor și a rezultatelor - poți introduce în regulamentul intern inclusiv modalități de recunoaștere a rezultatelor obținute (prin promovări, recompense, beneficii extrasalariale etc). Acestea contribuie la automotivația angajaților pentru a-și atinge obiectivele. 

👉 „Hrănește” performanța echipei tale cu ajutorul cardului de masa Edenred. Acesta îți oferă avantaje fiscale și contribuie la retenția și satisfacția angajaților. 

Cum influențează regulamentul de ordine interioară cultura organizațională?

Regulamentul intern este un instrument esențial care modelează cultura organizațională, influențează normele, valorile și comportamentele angajaților. Un regulament de ordine interioară bine conceput și realizat va instala o cultură bazată pe colaborare, încredere și respect, în timp ce un regulament intern rigid și restrictiv poate duce la un mediu de lucru afectat de teamă și conformism. 

De asemenea, îl poți folosi pentru a reflecta valori de bază ale companiei, precum transparența, integritatea și responsabilitatea. Stabilind reguli clare și echitabile, regulamentul de ordine interioară contribuie la crearea unui mediu sigur și predictibil, unde angajații se simt prețuiți și respectați. În plus, regulamentul intern poate promova un comportament etic și responsabil prin stabilirea de standarde de conduită și mecanisme clare de raportare a abaterilor. 

Pentru a crește eficiența sa, este indicat să îl personalizezi și adaptezi la specificul companiei și să îl revizuiești periodic pentru a reflecta cât mai bine schimbările din mediul de lucru. Prin implicarea angajaților în revizuirea regulamentului de ordine interioară poți contribui la creșterea gradului de acceptare și respectare a regulilor stabilite. 

Care este rolul conducerii în implementarea regulamentului intern și modelarea culturii organizaționale?

Conducerea joacă un rol esențial în implementarea regulamentului de ordine interioară și modelarea culturii organizaționale, având responsabilitatea de a crea un mediu de lucru în care valorile și regulile stabilite sunt promovate și respectate. 

În primul rând, echipa de manageri ar trebui să fie un model de urmat și să demonstreze prin propriul comportament respectarea regulamentului intern și a valorilor companiei. Acest lucru implică respectarea regulilor, adoptarea unui comportament responsabil și susținerea unui mediu de lucru deschis și transparent și a unui climat de încredere și respect. 

În al doilea rând, conducerea trebuie să comunice în mod clar așteptările și valorile companiei către angajați, punând accent pe importanța regulamentului intern și a modului în care acesta contribuie la atingerea obiectivelor firmei. 

În al treilea rând, managerii ar trebui să ofere feedback constructiv, să recunoască performanțele angajaților și să încurajeze un comportament pozitiv și proactiv. Prin feedback, angajații își pot îmbunătăți performanța și se pot dezvolta profesional. 

Regulamentul de ordine interioară nu reprezintă doar o colecție de reguli și proceduri, ci a devenit un instrument strategic, esențial pentru succesul unei companiii. Un regulament intern bine realizat și implementat poate transforma cultura organizațională, atrage angajați de top și asigură loialitatea angajaților. 

Surse foto: Shutterstock 1, Shutterstock 2.