acordare tichete de masa

Tichetele de masă se acordă angajaților pentru zilele efectiv lucrate, dar modul de acordare poate varia în funcție de situație: în preaviz, ele se acordă proporțional cu zilele lucrate; în delegare sau detașare, tichetele nu se acordă pentru zilele în care angajatul primește diurnă; în cazul abaterilor disciplinare, tichetele sunt menținute, cu excepția perioadelor de suspendare a contractului de muncă. Esențial: Sancțiunile minore precum avertismentul scris nu influențează acordarea tichetelor de masă. Tichetele de masă nu se acordă în următoarele situații: concediu de odihnă, concediu medical, zile libere plătite, absențe nemotivate. Tichetele de masă sunt 100% deductibile pentru angajator și sunt scutite de la plata contribuțiilor sociale (CASS, CAS, CAM).

Tichete de masă ⎯ cadru legal

Acordarea tichetelor de masă în preaviz

Model decizie acordare tichete de masă

Cum se impozitează tichetele de masă

Acordarea tichetelor de masă în delegare sau detaşare

1. Tichete de masă în delegare

2. Tichete de de masă în detașare

Alte excepții de la acordarea tichetelor de masă

Impactul procedurii disciplinare asupra acordării tichetelor de masă

Întrebări frecvente (FAQ) despre acordarea tichetelor de masă

Tichete de masă ⎯ cadru legal

Cadrul legal care reglementează acordarea și utilizarea tichetelor de masă în România este stabilit în principal de următoarele acte normative:

1. Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare — aceasta stabilește tipurile de bilete de valoare (tichete de masă, tichete cadou, tichete culturale, vouchere de vacanță, tichete sociale etc.), condițiile de acordare, limitele valorice și regimul fiscal al acestora.
2. Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 — detaliază procedurile privind emiterea, distribuirea și utilizarea tichetelor de masă, inclusiv aspecte legate de formatul acestora (pe suport electronic sau hârtie).
3. Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 484/2025 (actualizat periodic) — stabilește valoarea maximă nominală a unui tichet de masă. Începând cu luna aprilie 2025, valoarea nominală a unui tichet de masă poate fi de maximum 40,18 lei.

👉Descoperă care sunt ultimele noutăți în materie de beneficii extrasalariale și cum creșterea valorii tichetelor de masă din acest an poate influența activitatea companiei tale.

Acordarea tichetelor de masă în preaviz

Acordarea tichetelor de masă în perioada de preaviz este reglementată tot de Legea nr. 165/2018 privind biletele de valoare cu modificările și completările ulterioare, precum și de Codul muncii (Legea nr. 53/2003 cu modificările și completările ulterioare), în ceea ce privește statutul salariatului aflat în preaviz.

Conform acestor prevederi, salariatul aflat în perioada de preaviz rămâne în continuare angajat al societății, beneficiind de toate drepturile și având toate obligațiile care decurg din contractul individual de muncă, până la data încetării efective a acestuia.

Prin urmare:

• Tichetele de masă se acordă și în perioada de preaviz, numai pentru zilele lucrate efectiv;
• Dacă salariatul se află în preaviz de demisie sau în preaviz de concediere, dreptul la tichete de masă nu este suspendat, cu condiția ca acesta să presteze activitate în perioada respectivă;
• În situația în care salariatul nu mai desfășoară activitate în perioada de preaviz (de exemplu, este scutit de prezență la serviciu la solicitarea angajatorului, se află în concediu medical sau în concediu de odihnă), nu se acordă tichete de masă pentru acele zile;
• Acordarea tichetelor de masă încetează la data la care contractul individual de muncă încetează efectiv.

Condiții pentru acordarea tichetelor de masă în preaviz

1. Salariatul are calitatea de angajat activ pe toată durata preavizului;
2. Prestează muncă efectivă în zilele pentru care se acordă tichetele;
3. Angajatorul a prevăzut în regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă modalitatea de acordare a tichetelor de masă, aplicabilă tuturor salariaților, inclusiv celor aflați în preaviz;
4. Valoarea tichetelor acordate respectă plafonul legal stabilit prin ordin al Ministerului Finanțelor.

Exemplu practic: Dacă un salariat se află în preaviz de 20 de zile lucrătoare și lucrează efectiv 15 dintre acestea (5 zile fiind în concediu medical), atunci tichetele de masă se acordă numai pentru cele 15 zile efectiv lucrate.

Model decizie acordare tichete de masă

Modelul de decizie privind acordarea tichetelor de masă este un instrument util, menit să asigure aplicarea unitară și conformă cu legea a acestui beneficiu pentru angajați. Acest model poate fi adaptat ușor în funcție de structura, dimensiunea și specificul instituției, oferind un cadru clar de decizie administrativă pentru acordarea drepturilor salariale complementare personalului.

Cum se impozitează tichetele de masă

Beneficiul extrasalarial sub forma tichetelor de masă prezintă următoarele avantaje fiscale și operaționale pentru companii:

• Scutire de la plata contribuțiilor sociale (CASS, CAS, CAM). Acestea sunt reținute din veniturile angajatului;
• Deductibilitate 100% de la plata impozitului pe profit;
• Până la 32% economii față de aceeași sumă acordată cash;

👉Pentru angajați, tichetele de masă înseamnă un sprijin în plus pentru mese hrănitoare și pentru susținerea unui stil de viață modern. Alege să le oferi cardurile de masă Edenred și, pe lângă avantaje fiscale, bucură-te și de retenția angajaților pe termen lung!

Acordarea tichetelor de masă în delegare sau detaşare

În cazul în care un salariat este trimis în delegare sau detașare, modul de acordare a tichetelor de masă se modifică față de situația normală de lucru sau față de preaviz. Descoperă în continuare mai multe detalii.

1. Tichete de masă în delegare

Pe perioada în care salariatul este delegat (adică își desfășoară temporar activitatea într-un alt loc decât cel obișnuit), acesta are dreptul, potrivit legii, la:

• diurnă de delegare, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare generate de deplasare;
• decontarea cheltuielilor de transport și cazare;

În această situație nu se acordă tichete de masă pentru zilele în care salariatul primește indemnizație de delegare (diurnă).

Conform Codului muncii, delegarea unui salariat poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. Această perioadă poate fi prelungită succesiv pentru noi intervale de maximum 60 de zile fiecare, numai cu acordul salariatului. De asemenea, ca angajatul să aibă dreptul de a primi diurna, distanța deplasării trebuie să fie mai mare de 5 km sau 50 km față de locația postului de muncă și durata deplasării trebuie să fie mai mare de 12 ore.

👉 Află mai multe detalii despre cum se calculează diurna în 2025 și ce reglementări contabile trebuie să ai în vedere.

2. Tichete de de masă în detașare

Pe perioada detașării, salariatul este temporar transferat pentru a lucra la un alt angajator sau într-o altă unitate a aceluiași angajator. La fel ca în cazul delegării, atunci când salariatul detașat primește indemnizație de detașare (diurnă), nu are dreptul la tichete de masă pentru aceleași zile.

Alte excepții de la acordarea tichetelor de masă

Pe lângă situațiile în care salariatul se află în delegare sau detașare, există și următoarele situații care reprezintă excepții de la acordarea tichetelor de masă:

• Concediu de odihnă: Nu se acordă tichete în timpul concediului de odihnă
• Zile libere plătite: Pentru evenimente familiale sau conform legii/contractului colectiv
• Concediu medical: Nu se dau tichete în perioada concediului medical
• Absențe nemotivate: Sau alte cazuri stabilite prin acordul dintre angajator și salariați

Impactul procedurii disciplinare asupra acordării tichetelor de masă

Legislaţia în vigoare oferă angajatorului dreptul de a dispune declanşarea cercetării disciplinare, şi în definitiv, aplicarea unor sancţiuni disciplinare, atunci când observă că angajaţii săi săvârșesc fapte ce pot fi catalogate drept abateri disciplinare.

Dacă în urma cercetării disciplinare, angajatorul dispune aplicarea de sancțiuni disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, acestea pot fi următoarele:

• avertismentul scris;
• retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
• reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
• reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
• desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Prin urmare, sancțiunile disciplinare aplicate unui angajat — cum ar fi avertismentul sau diminuarea salariului pentru abateri disciplinare — nu afectează în mod direct dreptul la tichetele de masă, cu excepția cazului în care legislația internă a companiei sau contractul individual de muncă prevede altfel. De regulă, abaterile disciplinare care conduc la suspendarea temporară a contractului de muncă pentru o perioadă determinată pot influența acordarea tichetelor, deoarece acestea sunt corelate cu prezența efectivă la locul de muncă.

Astfel, dacă un angajat este suspendat disciplinar, neacordarea tichetelor de masă pentru perioada suspendării poate fi justificată, întrucât beneficiul este legat de activitatea prestată. În cazul sancțiunilor mai ușoare, precum avertismentul scris, tichetele de masă se mențin de regulă neschimbate.

De asemenea, ca angajator este important să fii atent la transparența și corectitudinea procedurii disciplinare, pentru că orice măsură care ar afecta tichetele de masă fără temei legal sau fără o comunicare clară poate fi considerată abuzivă și contestată de angajat în instanță sau la inspectoratul teritorial de muncă.

👉Provocările de zi cu zi în business pot fi depășite mai ușor dacă ai acces la sfaturile specialiștilor. Intră în BIZTRO Club și obține informațiile de care ai nevoie fără să mai apelezi la furnizori externi costisitori.

Întrebări frecvente (FAQ) despre acordarea tichetelor de masă

Mai jos găsești răspunsuri la cele mai frecvente întrebări legate de acordarea, utilizarea și reglementarea tichetelor de masă.

Cât sunt tichetele de masă în 2025?

În 2025, valoarea nominală a unui tichet de masă poate fi de maximum 40,18 lei.

Cine are dreptul la tichete de masă?

Toți angajații cu contract individual de muncă cu normă întreagă sau parțială, conform prevederilor legale și contractului colectiv sau individual de muncă, pot beneficia de tichete de masă.

Pot bonurile de masă să fie compensate sau schimbate în bani?

Conform legii, bonurile de masă nu pot fi convertite în bani; ele sunt destinate exclusiv achiziționării de produse alimentare.

Ce se întâmplă cu bonurile de masă dacă angajatul părăsește compania înainte de sfârșitul lunii?

În cazul în care angajatul părăsește compania înainte de sfârșitul lunii, tichetele se acordă proporțional cu perioada efectiv lucrată în luna respectivă.

Angajatorul poate oferi tichete și angajaților în telemuncă?

Da, tichetele de masă pot fi acordate și angajaților care lucrează de acasă, în aceleași condiții ca angajații prezenți fizic.

Se pot combina tichetele de masă cu tichetele culturale?

Da, sunt beneficii diferite și nu există restricții legale în combinarea lor, atâta timp cât fiecare este utilizat conform destinației legale.

Bonurile de masă se impozitează?

Pentru angajator, bonurile de masă sunt 100% deductibile de la plata impozitului pe profit și sunt scutite de la plata contribuțiilor sociale (CASS, CAS, CAM). CASS și impozit pe profit se reținute din veniturile angajatului raportat la valoarea

 

Surse foto: Freepik, Pixabay

Surse de documentare:

• Lege 165/2018,  https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/147937, accesat la 16.10.2025;
• HOTĂRÂRE nr. 1.045 din 28 decembrie 2018, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/209698, accesat la 16.10.2025;
• ORDIN nr. 484/280/2025, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/295977, accesat la 16.10.2025;

 

Deşi constituie o practică cu origini în cultura muncii occidentale, concediul sabatic sau anul sabatic, aşa cum este frecvent denumit, a început să fie întâlnit şi în România drept beneficiu de loializare a angajaţilor. În principiu, companiile mari, cum ar fi multinaţionalele, au politici salariale care includ acest concept. De regulă, salariaţii care pot negocia acordarea unui sabatic trebuie să deţină o anumită vechime (5-10 ani) în compania respectivă.

Cu o durată de cel mult un an, scopul său poate fi atât odihna, refacerea fizică şi sau limitarea apariţiei burnout-ului, cât și programe de formare continuă sau studii și cursuri profesionale, principalul avantaj fiind că angajatul se poate întoarce la acelaşi loc de muncă după finalizarea concediului.

În continuare poți citi mai multe despre ce presupune exact concediul sabatic, ce criterii trebuie îndeplinite pentru a solicita acest avantaj şi dacă poate fi cumulat cu alte beneficii extrasalariale precum tichetele de masă.

• Originea conceptului de an sabatic
• Concediul sabatic: reglementare juridică
• În ce condiţii poate fi acordat concediul sabatic
• Poate angajatul să primească tichete de masă pe durata concediului sabatic?

Originea conceptului de an sabatic

La origini, anul sabatic reprezintă o sărbătoare religioasă arhaică din cultura ebraică în care oamenii erau încurajaţi să acorde timp de odihnă atât pământului pe care-l munceau, cât și vieții lor. Ulterior, conceptul a fost preluat şi de cultura muncii moderne. Astfel, ca urmare a procesului de laicizare, tot mai multe persoane au început să ia o pauză de la activitățile lor cotidiene pentru o anumită perioadă de timp cu scopul de a se dedica anumitor proiecte sau hobby-uri.

Prin urmare, la momentul actual, un an „sabatic” este echivalentul unui repaus îndelungat din viaţa profesională a unei persoane pentru a atinge un scop bine definit cum ar fi, participarea la acţiuni de caritate, scrierea unei cărți, cunoaşterea de sine sau călătorii. Altfel spus, concediu sabatic este o perioadă extinsă, în principiu de maxim un an, în cariera unui angajat, stadiu în care contractul său individual de muncă este suspendat. De regulă, pe durata anului sabatic, salariatul este neremunerat, însă are garanţia că după finalizarea acestei perioade va reveni la acelaşi loc de muncă.

Concediul sabatic: reglementare juridică

În primul rând, legislația în vigoare menţionează noţiunea de concediu sabatic, numit deseori și an sabatic, drept beneficiu extrasalarial pentru angajaţii care lucrează în domeniul învățământului. Prin urmare, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au funcţionat în aceeaşi universitate pot beneficia de an sabatic. În această perioadă, cadrele didactice beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, păstrându-şi calitatea de titular.

Pe de altă parte, în sectorul privat, lucrurile iau o altă turnură. Astfel, întrucât reprezintă un concept relativ nou pe piaţa muncii din România, concediul sabatic nu este reglementat de Codul Muncii. În consecinţă, în lipsa unui cadru legal specific, salariaţii vor negocia condițiile de acordare, cum ar fi durata, drepturi salariale în timpul anului sabatic etc. direct cu angajatorii, fiind ulterior menţionate cu exactitate în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul organizaţiei.

Totodată, este necesar a fi menționat faptul că, salariaţii pot solicita în acest sens concediu fără plată, bineînțeles cu acordul angajatorului și respectând dispoziţiile legislaţiei în materie şi prevederile contractului individual de muncă.

Astfel, potrivit art. 153 din Codul Muncii, pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată. Mai mult, cadrul legal nu specifică un interval de timp minim sau maxim pentru acest tip de concediu, deci, durata efectivă a concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Mai mult, aşa cum reiese din denumire, concediul fără plată nu presupune remunerarea angajatului. Totuşi, dacă vorbim despre concediu pentru perfecționare sau studii, conform art. 154 din Codul Muncii, acesta poate implica plata salariatului.

În ce condiţii poate fi acordat concediul sabatic

În cazul angajaţilor care activează în mediul privat, acordarea concediului sabatic presupune îndeplinire anumitor criterii, printre care:

• Salariatul a cumulat vechime în cadrul aceleaşi organizaţii – în practică, aspectul menţionat se referă la o perioadă de timp care, de cele mai multe ori,  depăşeşte cinci ani. Pe de altă parte, însă la fel de importante sunt şi proiectele, sarcinile care revin angajatului. În general, sunt avute în vedere persoanele care au o muncă dificilă şi intensă, şi în consecinţă au nevoie de repaus pentru a performa corespunzător,
• Angajatul ocupă o poziţie semnificativă la nivelul companiei – nu vorbim neapărat de funcţii executive, însă, persoana în cauză ar trebui să desfăşoare activităţi cheie, fiind  practic o resursă importantă pentru evoluţia businessului respectiv,
• Angajatul va utiliza beneficiul acordat astfel încât, la final, vor exista avantaje şi pentru companie – concediul sabatic nu trebuie confundat cu un concediu de odihnă. În timpul anului sabatic, angajatul se va focusa pe hobby-uri, proiecte personale, va călători pentru a explora locuri noi sau va începe un nou program de studii cu scopul de a reveni la locul de muncă plin de energie şi cu noi idei pentru activităţile profesionale.

Bineînţeles, fiecare companie este liberă să stabilească propriile reguli cu privire la oferirea acestui beneficiu extrasalarial angajaţilor. Totuşi, deoarece nu puţine au fost situaţiile în care persoanele aflate în concediu sabatic au ales să schimbe angajatorul sau chiar să şi deschidă propria afacere, unele firme pot include în contractele colective de muncă clauze care obligă salariatul să revină la acelaşi loc de muncă. 

Poate angajatul să primească tichete de masă pe durata concediului sabatic?

De regulă, pe durata concediului sabatic angajatul nu este remunerat. Totuşi, pot exista şi excepţii. Întrucât fiecare organizaţie are propriile reguli de funcţionare, unele companii oferă un stimulent financiar de până la 50% din salariul de bază. În principiu, firmele acordă o asemenea compensaţie pe parcursul lunilor în care nu vorbim de muncă prestată, ca un mijloc de protecţie în cazul unei posibile demisii din partea salariatului. Pe de altă parte, aşa cum menționăm anterior, în lipsa unei reglementări detaliate a conceptului de an sabatic în legislaţia noastră, angajatorii nu pot fi obligaţi să acorde salariatului în cauză o remuneraţie în timpul acestui concediu. Prin urmare, acest aspect va fi negociat prin comun acord de ambele părţi. 

Din perspectiva altor beneficii extrasalariale acordate, precum tichetele de masă,  este necesar a fi clarificate câteva aspecte. Conform Legii nr. 165 2018, tichetele de masă reprezintă bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, sub forma unei alocaţii individuale de hrană. Prin urmare, angajaţilor le este transferată valoarea tichetelor de masă în conformitate cu numărul efectiv de zile lucrate din perioada respectivă.

Întrucât, în cazul concediului sabatic nu vorbim de zile lucrate, apreciem că în această perioadă salariatul nu poate primi aceste bilete de valoare, soluţie care se aplică şi atunci când anul sabatic îmbrăca forma concediului fără plată.

Concediul sabatic prezintă numeroase beneficii pentru lucrători. Aceştia iau o pauză de la stresul locului de muncă, concentrându-se pe activităţi care le fac plăcere. De asemenea, salariaţii pot dezvolta noi aptitudini, atât personale, cât și profesionale. Totodată, şi angajatorii beneficiază în urma anului sabatic deoarece angajații revin la muncă cu o doză nouă de energie și motivație. În plus, oferirea de perioade sabatice este o modalitate excelentă de a atrage şi reţine talente la nivelul organizaţiei.

 

Sursă foto: Freepik.