Skip to main content

Do you want to become our client?

Articles

Concediul medical: durată, cine poate beneficia, mod de calcul

Sănătatea este cea mai importantă, aflându-se la baza fericirii angajaților. Atunci când este pusă în pericol, și celelalte aspecte ale vieții sunt afectate, inclusiv evoluția la locul de muncă. Atunci când o problemă de sănătate implică vizite la medic, internare în spital, recuperare și îngrijire la domiciliu, acestea pot avea un efect negativ asupra productivității muncii.

În mod ideal, concediul ar trebui să fie o perioada de relaxare pentru angajați, fără nicio zi de concediu medical. Însă, din motive diverse, pot apărea probleme de sănătate și este bine să fim pregătiți pentru ele.

Chiar dacă, momentan, angajații sunt sănătoși, ca angajator este important să fii informat în legătură cu legislația privitoare la concediul medical, în ce condiții îl poți acorda, care este durata sa maximă, precum și ce efect are acesta asupra beneficiilor extrasalariale.

     Cadru legal

     În ce condiții se acordă concediul medical

     Cazuri în care se acordă concediul medical

     Durata maximă a concediului medical

     Modul de calcul al indemnizației pentru concediul medical

     Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

     Cine plătește concediul medical

     Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

     Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Cadru legal

Concediul medical este reglementat prin Ordonanța de Urgență nr. 158/2005, actualizată și modificată în 2018, și prin Ordinul nr. 1398/2021.

Ordonanța de Urgență nr. 158/2005 prevede că, pentru ca un angajat să beneficieze de dreptul la concediu medical, trebuie să fi realizat un stagiu de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni anterioare perioadei în care se acordă concediul medical. Acest aspect a fost o majorare consistentă, de la 22 de zile. Același document prevede şi modalitatea de calcul pentru concediul medical, în cazul lucrului în ture, precum și posibilitatea de eliberare a certificatului de concediu medical în format electronic.

Al doilea act legislativ, Ordinul nr. 1398/2021, intrat în vigoare pe 1 august 2021, aduce o serie de modificări importante.

Documentul prevede un sistem nou de acordare a certificatelor de concediu medical, în cazul incapacității temporare de muncă. Astfel, angajatul bolnav este evaluat și monitorizat de medic, pe baza unui plan de urmărire a evoluției bolii; dacă nu fac acest lucru, medicii riscă o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Mai mult, se prevede ca fiecare episod de boală să aibă două etape, pentru o mai ușoară recăpătare a capacității de muncă. În prima etapă, medicul de familie acordă maximum patru zile de concediu medical, cu o limită maximă de șapte zile pentru fiecare episod de boală, maximum 28 de zile pe an (față de 30 de zile pe an, cum era înainte de 1 august 2021).

La rândul său, medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă a concediului medical 15 zile, cu o încadrare de maximum 30/31 de zile pe lună, respectiv maximum 90 de zile pe an.

Dacă prima etapă a concediului medical se încheie într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează.

O altă prevedere importantă se referă la situația în care pacientul asigurat nu se poate deplasa la cabinetul medical pentru a primi certificatul de concediu medical. În această situație, medicul de familie sau medicul specialist în ambulatoriu poate oferi consultații la domiciliu sau la distanță.

Dacă, după prima etapă, persoana nu se mai prezintă la evaluarea stării de sănătate sau dacă starea de sănătate este favorabilă, medicul nu va mai acorda concediu medical în continuare (etapa a doua).

Doar în cazuri excepționale, nu se vor întocmi planuri de urmărire a evoluției bolii. Aici intră SIDA, bolile cardiovasculare, neoplaziile, tuberculoza, urgențele chirurgicale, bolile infectocontagioase din grupa A (poliomielită, difterie, rujeolă, febră tifoidă, holeră, antrax pulmonar etc.), bolile infecto-contagioase care necesită izolarea și cazurile care includ internarea. Totodată, concediul medical pentru maternitate, pentru îngrijirea unui copil bolnav sau concediul de risc maternal sunt, de regulă, întocmite într-o singură etapă, fără a fi nevoie de planul de urmărire a evoluției bolii.

În cazul expirării concediului medical după ieșirea din spital, dacă starea de sănătate nu permite reluarea activității profesionale, medicul de familie poate prelungi, pe baza unei scrisori medicale, eliberate de medicul din spital, concediul medical cu maximum șapte zile calendaristice, fără a întocmi un plan de urmărire a evoluției bolii.

Totodată, potrivit Deciziei CCR 244/2021, asigurații au dreptul la concediu pentru îngrijirea copiilor cu afecțiuni grave până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Mai mult, în contextul creat de pandemia Covid-19, persoanele care se deplasează, în interes personal, în zone cu risc epidemiologic sau biologic cu un agent patogen, beneficiază de concediu de carantină și indemnizația aferentă suportată de FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate), pe o perioadă de doar cinci zile.

În plus, au apărut schimbări și în cazul persoanelor care se asigură opțional pentru concedii medicale. Baza maximă de calcul lunară pentru indemnizații de asigurări sociale, în cazul persoanelor fără venituri din salarii, se stabilește ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de contribuție, în limita a maximum trei salarii minime brute pe țară.

Excepție fac persoanele care se asigură opțional, pentru a putea beneficia de concediu de maternitate. În această situație, baza maximă de calcul lunară se determină ca medie a veniturilor asigurate în ultimele șase luni din cele 12 luni ale stagiului de contribuție, în limita a maximum 12 salarii minime brute pe țară.

În ce condiții se acordă concediul medical

Pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin șase luni din ultimele 12 luni.

De asemenea, activitatea sa profesională trebuie să fie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unor raporturi de serviciu, acte de detașare sau pe baza unui statut special, prevăzut în lege.

Se poate beneficia de concediu medical și dacă nu se îndeplinesc cele două condiții. Astfel, dacă angajatul realizează venituri din activități independente sau a încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații, poate beneficia de concediu medical.

Cazuri în care se acordă concediu medical

Potrivit legislației în vigoare, există mai multe tipuri de concedii medicale, în funcție de diverşi factori. Mai jos, puteți citi detalii despre fiecare în parte.

Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este una dintre cele mai comune forme utilizate. Se referă la acel concediu medical care se acordă în cazul unor boli obișnuite și al unor răni apărute în timpul liber. Poate dura cel mult 183 de zile, în cursul unui an.

Pentru unele afecțiuni speciale, perioada de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă poate fi prelungită cu 6-12 luni. În această categorie intră următoarele boli:

     Tuberculoza pulmonară și unele boli cardiovasculare – concediul medical poate fi de cel mult un an, în intervalul ultimilor doi ani;

     Tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară – se poate acorda concediu medical de 18 luni, în intervalul ultimilor doi ani;

     Tuberculoza meningeală, urogenitală și peritoneală, SIDA, neoplazii – de cele mai multe ori, concediul medical este de un an, însă poate ajunge și până la 18 luni. Pentru alte forme de tuberculoză, medicul poate oferi un concediu medical de șase luni, cu posibilitatea de prelungire până la un an.

Potrivit articolului nr. 12 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2020, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă este suportat de angajator, din prima până în a cincea zi de incapacitate temporară de muncă.

Începând cu a șasea zi, concediul medical este suportat de la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, până la încetarea incapacității de muncă, potrivit Ordonanței de Guvern nr. 158/2020.

Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă sunt plătite cu 75% din media veniturilor brute din ultimele șase luni din cele 12 luni considerate stagiu de cotizare sau cu 100%, în cazul unor urgențe chirurgicale sau al unor afecțiuni precum SIDA, tuberculoză, neoplazii și boli infectocontagioase din grupa A.

După a 91-a zi de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, concediul poate fi prelungit până la 183 de zile, doar cu aprobarea medicului desemnat de Asigurările Sociale.

Conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii Publice, concediul medical peste 183 de zile poate fi prelungit cu maximum 90 de zile, ulterior făcându-se propuneri pentru pensionare de invaliditate.

Concediu medical determinat de un accident de muncă

concediu medical:cum se acorda

Concediul medical cauzat de un accident de muncă se acordă atunci când angajatul a suferit un accident ca urmare a condițiilor de muncă. Poate avea o durată de maximum 180 de zile, în decursul unui an.

Concediul medical de acest tip este plătit cu 80% din media veniturilor salariului brut realizat în ultimele șase luni anterioare accidentului de muncă, sau cu 100%, dacă privește urgențe chirurgicale.

Indemnizația se acordă doar la propunerea medicului curant, cu aprobarea medicului din partea Asigurărilor Sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

Concediu medical pentru risc maternal

Concediul medical pentru risc maternal se acordă angajatelor însărcinate care lucrează cu substanțe toxice, în condiții de lucru care pot afecta dezvoltarea fătului.

Acest concediu medical este acordat de către medicul de familie sau de medicul specialist, pe o perioadă de maximum 120 de zile, într-o singură etapă sau în mai multe. Se plătește cu 75% din media salariilor medii brute din ultimele șase luni.

Concediu medical pentru sarcină şi lăuzie

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se acordă pe o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. În general, concediul de sarcină are o durată maximă de 63 de zile, înainte de naștere, iar concediul de lăuzie, 63 de zile după naștere, durata minimă fiind de 42 de zile calendaristice.

Concediul medical pentru sarcină și lăuzie se plătește cu 85% din media veniturilor brute realizate în ultimele șase luni din ultimele 12 luni de cotizare.

Femeile gravide care au handicap pot beneficia de concediu de maternitate începând cu luna a șasea de sarcină.

Este bine de știut că nu se poate pune egal între concediul medical de sarcină și lăuzie și concediul de creștere a copilului, numit concediu de maternitate.

Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav

De concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav pot beneficia ambii părinți, dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni de activitate profesională. Are o durată de maximum 45 de zile calendaristice.

Dacă minorul a fost diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă, este imobilizat sau supus unei intervenții chirurgicale, concediul pentru îngrijirea copilului poate fi prelungit până la 90 de zile, însă, pentru aceasta, este nevoie de recomandarea medicului specialist.

Totodată, se poate solicita concediu medical pentru îngrijirea copilului doar dacă acesta are mai puțin de șapte ani. Vârsta crește la 18 ani, în cazul copiilor cu afecțiuni grave sau handicap.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav se aplică inclusiv în cazul asiguraților care au copii adoptați, pentru care au calitatea de tutore, sau în cazul minorilor în plasament. Se plătește o indemnizație în valoare de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din ultimul an de cotizare.

Concediu medical pentru carantină

Concediul de carantină se aplică în cazul persoanelor care se deplasează în interes personal într-o zonă în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen. La întoarcerea în țară, aceste persoane intră în concediu de carantină, care va fi suportat cu o indemnizație plătită de FNUASS, în primele cinci zile.

Această formă de concediu medical a fost instituită pentru a preveni și limita răspândirea virusului SARS-CoV-2.

Concediul de carantină esta stabilit de către Direcția de Sănătate Publică, iar pe baza certificatului eliberat de această instituție, medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical pentru carantină. Completarea acestui certificat se realizează folosindu-se codul de indemnizație „07” (carantină) și codul de diagnostic „994” (persoane susceptibile de a fi contaminate cu boli transmisibile).

De asemenea, concediul pentru carantină nu reduce din numărul zilelor de concediu medical la care are dreptul un salariat.

Durata maximă a concediului medical

Durata unui concediu medical acordat salariaților depinde de tipul de concediu. Potrivit legii, medicul de familie poate acorda un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile. Cele două săptămâni pot fi prelungite de două ori până la cel mult 90 de zile, însă doar la recomandarea medicului specialist.

După cele 90 de zile, concediul medical mai poate fi prelungit până la cel mult 180 de zile într-un an, cu avizul medicului de la Asigurările Sociale (în cazul concediului medical determinat de un accident de muncă).

Există cazuri excepționale, în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult. În această categorie intră bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave. Bolnavii cu tuberculoză pulmonară operată sau osteoartrită pot avea un concediu medical de până la 18 luni în doi ani.

Modul de calcul al indemnizației pentru concediu medical

concediu medical: cum se calculeaza

De problema pentru care se acordă concediul medical depind numărul de zile de recuperare și valoarea indemnizației pentru perioada în care nu se lucrează.

Ca regulă generală, concediul medical se calculează pornind de la baza de calcul. Este obligatoriu ca angajatul să fi contribuit cel puțin șase luni în ultimul an. Baza de calcul lunară nu trebuie să fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.

Media zilnică se calculează împărțind baza ultimelor șase luni la numărul zilelor de stagiu din ultimele șase luni. Mai apoi, valoarea indemnizației se calculează prin înmulțirea numărului de zile de concediu medical cu media zilnică și cu procentul de acordare, după cum urmează:

     01 – boală obișnuită – se plătește 75% din venitul brut obținut. Valoarea indemnizației se calculează prin următoarea formulă: suma salariilor brute în ultimele șase luni / suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni x 0,75 x numărul de zile de concediu medical;

     02 – accident în timpul deplasării la și de la locul de muncă spre casă – 80-100% din venitul brut lunar, în funcție de gravitate;

     03 – accident de muncă – 80-100% din venitul brut obținut;

     04 – boală profesională – 80-100% din venitul brut obținut;

     05 – boală infecto-contagioasă din grupa A – 100% din venitul brut obținut;

     06 – urgență medico-chirurgicală – 100% din venitul brut obținut;

     07 – carantină - 75% din venitul brut obținut;

     08 – sarcină și lăuzie – 85% din venitul brut obținut;

     09 – îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de șapte ani, sau a copilului cu handicap sau boli grave, până la 18 ani – 85% din venitul brut;

     10 – reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – 25% din venitul brut obținut;

     11 – trecerea temporară la altă muncă – 25% din venitul brut obținut;

     12 – tuberculoză – 100% din venitul brut obținut;

     13 – unele boli cardiovasculare – 75% din venitul brut obținut;

     14 – neoplazii sau SIDA – 100% din venitul brut obținut;

     15 – risc maternal – 75% din venitul brut obținut.

Stagiul de cotizare în cazul concediului medical

Stagiul minim de cotizare, pentru ca un salariat să beneficieze de concediu medical, este de șase luni din ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, conform articolelor nr. 2 și 7 din Ordonanța de Urgenţă nr. 158/2005 cu modificările și completările ulterioare.

Articolul nr. 8 din același act normativ prevede că stagiul de cotizare este format prin însumarea mai multor perioade, printre care:

     Perioada în care s-au plătit contribuțiile asiguratorii pentru muncă;

     Perioada în care angajatorul sau asiguratul a achitat contribuțiile de concediu, dar și contribuțiile la fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale sau bugetul asigurărilor de șomaj.

Sunt considerate asimilate stagiului de cotizare următoarele perioade:

     Perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate;

     Perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învățământului universitar, pe durata normală a studiilor respective, fiind condiționate de absolvirea cu examen de licență sau de diplomă, organizat în prima sesiune;

     Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu de acomodare, conform Legii nr. 273/2004 privind procedura de adopție cu modificările ulterioare.

Concediu medical fără stagiu de cotizare

 Nu este necesar stagiul de cotizare în următoarele cazuri:

     Concediu de risc maternal;

     Concediu pentru urgențe medico-chirurgicale;

     Concediu medical pentru tuberculoză, SIDA, neoplazii, boli infecto-contagioase din grupa A.

Cine plătește concediul medical

Indemnizația de risc maternal, indemnizația de maternitate și cea pentru îngrijirea copilului bolnav sunt suportate integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Celelalte forme de concedii medicale sunt suportate de angajator, în primele cinci zile calendaristice de concediu medical, plata celorlalte zile căzând în sarcina Casei de Sănătate sau a FNUASS.

Mai mult, FNUASS plătește indemnizația în totalitate dacă firma își încetează activitatea atunci când angajatul este în concediu medical. Pe de altă parte, limita maximă a indemnizației este de 12 salarii minime brute pe țară, indiferent de valoarea salariului.

Care sunt pașii obținerii certificatului de concediu medical

Ca angajator, primul pas constă în primirea notificării din partea angajatului care dorește să obțină concediu medical, precum și motivarea sa.

Mai apoi, va trebui să se completeze o adeverință de plătitor (cu excepția cazurilor de boli infecto-contagioase din grupa A sau a urgențelor medico-chirurgicale), care poate fi descărcată de pe site-ul CNAS, care să demonstreze calitatea de asigurat a salariatului și numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 sau 24 de luni, după caz.

Pe baza acestei adeverințe și a diagnosticului, medicul va elibera certificatul de concediu medical. Documentul poate fi eliberat de medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu sau orice alt medic specialist care a încheiat o convenție cu o Casă de Sănătate și are drept de practică.

De regulă, certificatul de concediu medical se eliberează în aceeași zi în care are loc consultația medicală. Certificatul poate fi eliberat la o dată ulterioară, în următoarele cazuri: sarcină și lăuzie, internarea în spital, punerea sau scoaterea ghipsului, îmbolnăvirea în străinătate, carantină.

În cazul în care este nevoie de prelungirea certificatului de concediu medical, sunt necesare următoarele documente:

     Adeverința de salariat în care să fie specificat numărul de zile de concediu medical din ultimele 12 luni;

     Copie după certificatul de concediu medical inițial;

     Bilet de trimitere de la medicul de familie.

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale în concediul medical

Atunci când un salariat este în concediu medical, angajatorul nu este obligat de lege să ofere tichete de masa sau alte avantaje extrasalariale. Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 158/2005, baza de calcul a indemnizațiilor sociale de sănătate se calculează ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni ale stagiului de cotizare.

În baza de calcul a acestor indemnizații intră doar veniturile asupra cărora se calculează contribuțiile pentru concedii și indemnizații. Beneficiile extrasalariale nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale.

Mai mult, indiferent dacă indemnizația este plătită de angajator sau de FNUASS, salariații nu se pot bucura de beneficii extrasalariale pe durata concediului medical, indiferent de natura sa. Acestea se acordă doar pentru zilele în care angajații lucrează efectiv.

Concediul medical reprezintă o perioadă în care productivitatea firmei poate scădea. Însă oferirea de concediu medical încă de la primele semne ale bolii asigură recuperarea rapidă și revenirea într-un timp cât mai scurt la locul de muncă. Din acest punct de vedere, se poate spune că angajatorii investesc în bunăstarea angajaților și în menținerea unei productivități ridicate pe termen lung.

Sursa foto: Shutterstock