Ultimii ani au fost marcati de o serie de evenimente cu efecte economice directe asupra bugetului populatiei dar si a companiilor. In primul rand, pandemia Covid-19 a declansat un “efect de lacat” fara precedent in ultimele decenii, blocand efectiv multiple sectoare din majoritatea economiilor la nivel global. Recesiunea economica a fost inevitabila, salvarea companiilor si a locurilor de munca necesitand eforturi bugetare semnificative pentru sustinerea somajului tehnic, amanarea platii unor taxe si facilitarea accesului la finantarea prin diverse scheme de garantii oferite de stat.

In acest context, anul 2021 a fost marcat de o revenire a economiei, care a crescut cu 5,2% in termeni reali, recuperand astfel pierderea acumulata pe parcursul anului 2020 de -3,7%. Totusi, amplitudinea scaderilor si cresterilor economice din perioada 2020-2021 in cazul Romaniei sunt fara precedent in ultimele 3 decenii, asa cum se observa din gradul urmator.

Sursa: INS, date prelucrate autor

Acelasi lucru s-a intamplat in majoritatea economiilor la nivel global, o scadere brusca in 2020 fiind urmata de o revenire puternica in 2021. Precum efectele resimtite intr-un roller coaster, bruscarea unei economii globalizate si interconectate a generat inevitabilul: discontinuitatea productiei in multe sectoare, rupturi de stoc, distorsionarea lanturilor de aprovizionare, explozia costurilor de transport si extinderea duratelor de livrare. Intr-un asemenea context, apare scanteia care genereaza o furtuna economica perfecta: razboiul declansat de Rusia in Ucraina. Urmeaza criza energetica si alimentara, ceea ce alimenteaza cresteri de preturi la maximul ultimelor decenii in majoritatea economiilor.

De aici, o serie de efecte economice care lovesc din plin companiile si populatia. Toate acestea merita analizate in detaliu pentru a intelege cauzele si efectele, inclusive care sunt implicatiile si noutatile fiscale. Mai important, este util sa vedem o serie de bune practici pe care antreprenorii le au la indemana pentru stabilizarea afacerilor, cresterea imunitatii si captarea oportunitatilor oferite de aceasta perioada. Vedem ce inseamna toate acestea pentru companii, care sunt semnalele de alarma si solutii practice pentru o dezvoltare sustenabila a afacerilor. Exact acesta este scopul seriei de articole si analize care urmeaza.

Ce se intampla cu economia Romaniei in 2022 – inflatia, dobanzile, consumul si cresterea economica?

Energie, transporturi, agricultura si metale (materiale constructii) – iata cateva sectoare cheie din structura oricarei economii unde preturile au crescut semnificativ incepand cu anul curent. Este si cazul Romaniei, unde inflatia a depasit deja pragul psihologic de 10% in martie’22, pentru ca apoi sa ajunga rapid aproape de 16% in doar cateva luni. Provocarea majora este perceptia inflatiei la un nivel mult mai ridicat, aceasta fiind resimtita de populatie undeva intre 30% - 35%, respectiv mijlocul dintre cresterea preturilor productiei industriale (PPI – “preturile de la poarta fabricii”) si preturile de consum (IPC – “preturile la raft”). Fenomenul inflatiei percepute arbitrar este specific tarilor cu economie subterana ridicata si o pondere majora a economiei de autoconsum, ambele fiind prezente in Romania.

Exact acesta este motivul pentru care populatia s-a speriat de cresteri si mai mari ale preturilor, panica pe termen scurt generand un consum exagerat pentru stocuri in prima jumatate a anului. Astfel, economia Romaniei a inregistrat o crestere de aproape 5,8% in primul semestru, plasand tara noastra pe locul 2 in Europa din perspectiva dinamicii PIB. Totusi, ratiunea buzunarului afectat de inflatie bate emotia perceptiilor, in conditiile in care salariul mediu net la nivelul economiei creste mai lent comparativ cu inflatia pentru ultimele 12 luni.

Ambele fenomene sunt fara precedent in ultimul deceniu, asa cum se observa din urmatoarele doua grafice: niciodata perpceptia asupra inflatiei nu a fost distorsionata atat de puternic, iar standardul de viata al populatiei nu a scazut atat de consistent in oricare an din ultimul deceniu. Deloc intamplator, vanzarile din retail au franat puternic, de la +10% in debutul anului la doar +1% in luna septembrie. Pe de alta parte, veniturile din distributie au crescut cu aproape 27% in primul semestru, confirmand, inca o data, acumularea de stocuri pe lantul de aprovizionare in contextul incertitudinii lantului logistic de aprovizionare.

Care sunt efectele monetare?

Inevitabil, o inflatie persistenta inseamna o crestere a costului banilor, adica politica monetara restrictiva. Este ceea ce promoveaza majoritarea bancilor centrale din toate tarile, prin majorarea dobanzii de politica monetara pentru temperarea cererii si a cresterii preturilor. Absolut toate partile implicate se imprumuta mult mai scump decat in trecut. Imprumuturile emise de statul roman cu maturitate de 6 luni costa bugetul public aproape 8% pe an, in conditiile in care costul de finantare pentru acelasi orizont la inceputul anului precedent era de 2%.

Conform datelor publicate de BNR,  dobanzile pentru creditele noi acordate companiilor se apropie de 10% in luna sept.2022, de doua ori mai mult decat la inceputul anului trecut. In acelasi timp, ratele creditelor ipotecare denominate in lei cu dobanda variabila aproape ca s-au dublat.

Practic, ROBOR a depasit pragul de 8% in octombrie.2022, in timp ce nivelul IRCC din piata interbancara se apropie de 7%, impactul urmand sa fie resimtit de populatia afectata cu un decalaj de 6 luni. In conditiile in care 1,5 milioane de romani au credite in derulare, majorarea dobanzilor si cresterea generalizata a preturilor pune presiune pe scaderea puterii de cumparare si, implicit, a cererii.

Care sunt efectele fiscale?

Intr-o economie marcata de franarea consumului si crestere generalizata a preturilor, bugetul public este supus unei presiuni duble: franarea cresterii economice inseamna venituri mai mici la bugetul public, iar masurile sociale (plafonarea preturilor la energie sau cresterea pensiilor) inseamna cheltuieli publice in crestere. In acelasi timp, rata de colectare a banilor la buget nu a crescut, ponderea veniturilor publice in PIB fiind stabila la cca. 30%, unul dintre cele mai scazute comparativ cu alte tari din UE.

Simplu spus, aceste evolutii au doua efecte fiscale majore ilustrate in graficele urmatoare: cresterea datoriei publice si dobanzilor platite. Practic, doua treimi din datoria publica aditionala contractata in ultimul deceniu a fost generata doar in ultimii trei ani.

Care sunt oportunitatile?

Intr-un asemenea context dificil, Romania are o sansa importanta: fondurile europene. Oportunitate fara precedent: 81 miliarde Euro urmează să fie aprobate și primite de la UE pentru investiții și redresare, atât pentru proiecte hard, cât și pentru proiecte soft, de implementat până în 2029 inclusiv. Este mai mult decat toate investitii publice realizate in ultimul deceniu. Avem 29,3 mld eur prin programul PNRR, din care jumatate fonduri gratuite nerambursabile. La PAC, Politica Agricola Comuna, avem disponibili 21 mld eur pentru investitii de realizat in perioada 2021-20217, iar in Politica de Coeziune recent aprobata sunt 30,7 mld eur.

Contributia la pilonii politicii de redresare si rezilienta vine din 6 directii strategice: tranzitia spre o economie verde, tranformarea digitala, cresterea economica sustenabila, coeziune sociala si teritoriala, sanatate si rezilienta institutionala si educatie in special orientata catre copii si tineri. Avem mult de munca: 215 reforme si 292 de investitii de realizat

Ce inseamna toate acestea pentru companii?

Contextul economic descris anterior are efecte atat asupra veniturilor, cat si a cheltuielilor companiilor:

-          Pe partea de venituri, majoritatea companiilor trebuie sa gestioneze mixul de crestere a preturilor si scaderea cantitatii de servicii sau produse vandute. Cifrele la nivelul intregului mediu de afaceri sunt elocvente: PIB-ul in termeni reali revine in 2021 la nivelul dinainte de pandemie, dar rulajele comerciale (suma cifrei de afaceri) au crescut cu 20%, de la 1.600 mld lei in 2019 pana la 1.920 mld lei in 2021. Practic, veniturile companiilor cresc, pe fondul cresterii preturilor, dar valoarea adaugata ramane aceeasi (PIB-ul fiind suma valorii adaugate generate de toate companiile active intr-o economie). Provocarea este ca, la o valoare adaugata similara, costurile sunt net superioare fata de nivelul din 2019, ceea ce inseamna marje de profit reduse;

-          Pe partea de cheltuieli, cresterea costurilor de achizitie, scumpirea materiilor prime, a pretului la energie, gaze sau combustibil, alimenteaza presiuni semnificative asupra marjelor brute. In acest context, salariile nu pot fi majorate in ritm cu inflatia, deoarece productivitatea nu poate creste artificial intr-un ritm atat de agresiv precum cel al preturilor;

-          Cresterea rulajelor inseamna o nevoie de finantare mai mare a capitalului de lucru: aprovizionare de la furnizori, stocuri superioare sau creante in crestere. Toate acestea, intr-un context in care costul banilor imprumutati s-a dublat fata de anul trecut, inseamna costuri de finantare in crestere cuplate cu profit inferior.

Intreg tabloul este complicat de instabilitatea fiscala si legislativa. Spre exemplu, piata de energie a inregistrat 5 reglementari majore in ultimii 2 ani, foarte multe dintre acestea fiind implementate din scurt. Un alt caz este incertitudinea majorarii salariului minim pe economie, subiect pe marginea caruia coalitia de guvernare nu a ajuns inca la un consens pentru anul 2023.

In acelasi timp, exista o serie de modificari fiscale care au intrat in vigoare recent, sau urmeaza sa fie aplicate incepand cu anul urmator, ce vor genera provocari serioare pentru multe companii. Spatiul de eroare este foarte mic, riscurile complexe dar si oportunitatile prea interesante ca sa fie ratate. Toate acestea necesita un raspuns cu precizie chirurgicala din partea antreprenorilor.

Decizii si raspunsuri care pot fi calibrate cu ajutorul tehnicilor concrete si bunelor practici de gestiune financiara a afacerilor care urmeaza sa fie detaliate in seria de articole care urmeaza. Tineti aproape!