Luatul mesei în colectiv există de milenii, dacă e să ne gândim la comunitățile religioase sau la organizațiile militare, dar au existat și multe alte situații. De exemplu, în 1866, Banca Franței le oferea posibilitatea angajaților să prânzească împreună, într-un spațiu desemnat drept cantină, după cum aflăm dintr-un articol publicat pe site-ul Smart Building. Iar muncitorii de la fabrica de bere a lui Jacob Carlsberg nu doar că primeau de mâncare din ceea ce le gătea zilnic nevasta patronului, dar aveau și o cotă zilnică de bere cu care să se hidrateze.

Însă acest obicei al angajaților de a mânca în colectiv nu s-a împământenit decât prin anii ’60, la presiunea organizațiilor sindicale. Mai mult, în secolul al XX-lea, alimentația sănătoasă a devenit o chestiune mult mai discutată și subiect de programe de sănătate publică, așa că a intrat în legislație și diverse programe naționale.

La ora actuală, pauza de masă este o componentă omniprezentă în companii mici și mari, pe întreg globul, iar utilitatea a fost dovedită prin studii care demonstrează că beneficiile sunt numeroase, pe lângă efectul de potolire a senzației de foame:
-    crește nivelul de energie
-    crește capacitatea de lucru în general
-    reduce stresul și emoțiile negative
-    previne burnoutul
îmbunătățește somnul
-    relaxează musculatura și contribuie la relaxarea fizică
Ca orice componentă a businessului, și pauza de masă  poate fi analizată ca un obiectiv SMART de către manageri sau șefi de departamente. Iată cum:

Specificul pauzei de muncă

Ca primă intenție, este important ca angajații să știe de dreptul lor la această pauză, chiar și cei care pretind că nu le este foame sau că țin post (intermitent sau religios). Nu doar că pauza de masa este prevăzută în Codul Muncii, dar ea poate influența extrem de mult productivitatea angajaților, după cum menționam anterior. Tot specific este și CE mănâncă angajații, mai ales dacă prânzul este oferit de companie. Compoziția meniurilor din punct de vedere nutrițional, variatatea lor, posibilitatea indivizualizării acestora sunt lucruri importante, care pot afecta în timp sănătatea oamenilor la modul pozitiv, cât și negativ. Dar, despre acest subiect, discutăm în detaliu într-un alt articol.

Ce putem măsura?

Prânzul luat la birou ar trebui să fie adecvat cantitativ și calitativ cu nevoile nutriționale ale fiecărui angajat în parte. În plus, ar trebui să se plieze și pe preferințele individuale, să îndeplinească și un rol hedonic, nu doar unul strict nutritiv. Ca reguli generale, mâncarea trebuie să aibă o sursă de proteine, să conțină suficiente fibre, să nu depășească din punct de vedere caloric o tremie din necesarul zilnic (în medie, un prânz ar trebui să aibă 500-700 kcal), să conțină legume, de preferință proaspete, și să fie însoțită de o cantitate suficientă de apă. 
Putem măsura: spațiul care poate fi alocat servirii mesei, mobilarea spațiului, costurile cu ceaiul, cafeaua și zahărul – dacă sunt acoperite de companie -, apa potabilă, detergentul, vesela, dar și electrocasnicele (microunde, cană fierbătoare, frigidere, toaster ș.a. Mai putem măsura, alternativ, oportunitatea unui abonament la o firmă de catering. 

Asignarea bunei desfășurări a pauzei de masă

Organizarea meselor și a gustărilor în companie revine, de cele mai multe ori, departamentului de resurse umene sau celui administrativ. Dacă luăm în calcul oferirea mesei de prânz în sistem catering, e bine să știți că există acum și firme care pot livra meniuri personalizate ca număr de calorii și echilibrate nutritiv, inclusiv cu variante de prânz de post sau strict vegetarian. 
E bine ca periodic să le dați ocazia angajaților să-și manifeste creativitatea în domeniul culinar invitându-i să gătească chiar ei și să aducă la birou preparate din care să le ofere și colegilor. Este un prilej de socializare și chiar de învățare pentru unii dintre ei, în special cei tineri, care adesea preferă să comande mâncare chiar și acasă, în detrimentul obiceiului de a pregăti o masă de la zero.

Realist vorbind, ce fac angajații în pauza de masă?

healthy lunch with colleagues

Un sondaj global realizat în 2019 despre pauza de masă în diferite țări, menționează faptul că, în multe cazuri, angajații folosesc (sau își dorescă să facă acest lucru) pauza în alte scopuri: 18% pentru sport, 29% pentru a rezolva chestiuni personale sau a face cumpărături, 21% pentru a ieși în oraș și 15% pentru a vedea ce le fac animalele de casă.
În realitate, mulți preferă să sară peste pauza de masă tot pentru a rezolva sarcini de birou – de la terminarea unui proiect întârziat la răspunsul la e-mailuri. Este exact situația care conduce, în timp, la stres, la creșterea gradului de insatisfacție față de jobul respectiv și chiar la burnout. Tocmai de aceea sunt țări și firme în care, în timpul pauzei, a devenit obligatoriu pentru angajați să iasă din birouri, în ideea că, astfel, vor face una dintre activitățile menționate mai sus, inclusiv să mănânce ceva. Și astfel să-și recapete productivitatea și să-și îmbunătățească starea fizică și psihică.

Masa încadrată în timp

Desigur, ne interesază și durata pauzei, pentru că ea reprezintă, aparent, timp mort pentru producție. Conform aceluiași sondaj citat anterior (vezi infografic), durata pauzei de lucru variază între 15 de minute în Grecia și 45 de minute în Portugalia, ajungând chiar la 48 de minute în Brazilia. Media este însă undeva în jurul numărului de 35-36 de minute. Dacă tipul de muncă nu implică o programare strictă, cum ar fi în cazul casierilor sau al angajaților care lucrează cu publicul, or al celor ce trebuie să supravegheze o linie de producție, unui angajat I se poate permite să-și ia pauza de masa oricând în timpul programului. Totuși, cel mai solicitat interval pentru luarea mesei rămâne între 12:30 și 14:30, când managerii sau șefii de departamente ar trebui să evite să programeze alt tip de activități în companie – ședințe, traininguri, primirea curierilor etc.