Până în urmă cu trei ani, se vorbea foarte puțin despre acest subiect, iar ce se înțelegea prin well-being organizațional consta în acordarea de beneficii sub forma abonamentelor medicale, de fitness sau oferirea de suport psiho-emoțional.

Ce este well-being-ul

Well-being-ul, însă, înseamnă mai mult de atât, el reprezintă suma nevoilor manifestate în următoarele dimensiuni:

  • sănătate psiho-emoțională

  • dezvoltare personală

  • sănătate fizică

  • educație financiară

  • oportunități în carieră și apartenență la locul de muncă

  • relații sociale sănătoase și de cuplu

  • apartenența la mediul înconjurător

  • credință și stil de viață

Dacă ne dorim un argument al autorității, ei bine de starea de bine a intrat în sfera preocupărilor Organizației Mondiale a Sănătății încă din anul 2006, care o definește ca fiind prezența „bunăstării totale, fizice, psihice și sociale, și nu doar absența bolii”.

De ce este important well-being-ul organizațional

În context organizațional, starea de bine se referă la toate acele aspecte care îl ajută pe angajat să se simtă bine la locul de muncă, acele acțiuni întreprinse de echipa de management, împreună cu echipa de HR, care fac din locul de muncă un spațiu sigur, protector și care garantează performanța companiilor.

Spuneam, la începutul articolului, că se vorbește astăzi mai mult despre acest subiect, decât în urmă cu trei ani. Iar explicația este aceea că pandemia COVID-19 a reprezentat și o ocazie de a vorbi deschis despre problemele din sfera psiho-emoțională, de a ne gândi mai mult la ce este cu adevărat important pentru noi, de a ne reorganiza și de a reprioritiza, așa că, evident, și locul de muncă a fost prins în aceste noi rezoluții.

Drept urmare, pe lângă beneficiile financiare, care ocupă în continuare primul criteriu de care românii țin cont atunci când își aleg un job, toate celelalte care îi urmează au legătură cu noile nevoi aduse de pandemie, concluzionează un studiu publicat de Randstad Workmonitor, care arată că șase din zece români demisionează pentru că se simt subapreciați.

Criteriile despre care vorbeam mai sus:

  • un mediu de lucru sigur: 51%

  • flexibilitatea programului: 50%

  • nivelul de stres acceptabil: 43%

  • interesul pentru dezvoltarea profesională: 37%

  • dorința de a lucra cu un angajator căruia îi pasă de nevoile angajatului: 34%

De ce este necesar să incluzi starea de bine în cultura ta organizațională?

Pe lângă cele enumerate mai sus, dacă vorbim strict despre beneficii, principalele avantaje sunt acelea că vei atrage oamenii potriviți industriei tale și vei contribui la sănătatea lor psiho-emoțională și la îmbunătățirea stării lor de bine, ceea ce te va ajuta să ai un business performant și sănătos.

Apoi, pentru că:

  • vei reduce nivelul de stres

  • vei reduce absenteismul

  • vei avea un grad crescut de retenție

  • vei crea un mediu plăcut și sigur

  • vei atrage noi talente

  • vei avea angajați sănătoși

  • vei reduce costurile

  • vei crește productivitatea

Mai mult, brandul tău de angajator va avea de câștigat pentru că:

  • introducerea programelor de wellbeing arată că îți pasă de nevoile angajaților tăi și că ești uman;

  • angajații tăi vor duce veștile bune mai departe și grija pe care o arăți față de ei, iar acest fapt îți va oferi credibilitate și va contribui la crearea unei imagini pozitive a brand-ului;

  • fericirea clienților tăi depinde de fericirea angajaților tăi, nu există scurtături sau alte metode pe care să le aplici;

  • programele de wellbeing te diferențiază pe piața muncii și îți oferă identitate.

Având în vedere toate acestea, nu este de mirare că toate publicațiile de profil preconizează că introducerea stării de bine în cultura organizațională este una dintre preocupările de care trebuie să țină cont orice companie care își dorește să facă o diferență pe piața muncii și să atragă talente. Drept urmare, well-being-ul este listat drept unul dintre trendurile care se vor contura în HR în anul 2023 și nu numai. Însă, așa cum am mai menționat, starea de bine nu este doar un trend, ci o reală necesitate.

Dacă ar fi să ofer câteva exemple de strategii de well-being extrem de simple și pe care să le pui în aplicare fără a avea blocajul financiar, aș meționa:

  • Creare unui mediu plăcut, prin adresarea unor simple întrebări, de felul: Cum te simți? Cu ce te pot ajuta?

  • Recunoașterea eforturilor, prin mesaje de mulțumire colective sau individuale

  • Încurajarea mișcării și a pauzelor, care să deconecteze și să energizeze

  • Socializarea: ieșiri împreună cu echipa, pauze pe care le luați împreună și în care nu vorbiți despre job, ci vă conectați la nivel uman

La fel ca orice alt demers valoros, adoptarea și menținerea unui program de well-being necesită timp, energie și efort, însă rezultatele pe care le vei obține merită orice investiție!